Din bugetul total de 6,4 mld. euro, doar 900 mil. euro au fostalocati pentru investitii, restul mergand in cea mai mare partecatre subventii, achizitia de bunuri si servicii, finantareainstitutiilor din subordine si pentru cheltuieli de personal.Singurele capitole la care PMB si-a tinut promisiunile au fostreabilitarea strazilor si modernizarea liniilor de tramvai.

Pasajul Basarab, statia de epurare Glina, centrul istoric alCapitalei, 10 pasaje si penetratii sau cele peste 20 de parcarisubterane si supraterane sunt doar cateva din proiectele de sute demilioane de euro anuntate in 2005, care trebuia sa fie finalizatepana la sfarsitul anului trecut. La multe din lucrarile deinfrastructura nici nu au inceput lucrarile, chiar daca licitatiileau fost organizate, altele se afla inca in constructie, iar uneleau ramas inca pe hartie. Toate proiectele amintite mai sus seregasesc si pe site-ul PMB la programul de dezvoltare aBucurestiului in perioada 2005-2008 si multe dintre ele ar fitrebuit sa fie gata in perioada 2009-2010.

Primaria a accesat inca din 2006 credite de 4,2 mld. lei (1,2mld. euro) din credite externe, care au fost cheltuite integralpana in 2009, avand in vedere ca anul trecut in bugetul generalcentralizat pe 2009 al primariei valoarea creditelor era zero.

Cei mai multi bani s-au dus catre subventii si catre achizitiade bunuri si servicii. Astfel, in perioada 2005-2009, PMB acheltuit peste 925 mil. euro pentru subventii, mai mult decat sumaalocata catre investitii, in timp ce pentru achizitia de bunuri siservicii s-au alocat 775 mil. euro. O alta destinatie pentru baniibugetului local au fost institutiile din subordinea PMB, care auprimit in aceeasi perioada peste 588 mil. euro.

42% din strazi reabilitate, care oricum s-austricat

PMB a cheltuit in perioada 2005-2009 peste 3,2 mld. lei (circa900 mil. euro) pentru investitii, cea mai mare parte fiind alocatapentru reabilitarea a 167 de strazi, a patru pasaje, constructiapasajului Basarab sau stadionul Lia Manoliu.

In 2005 au fost reabilitate 15 strazi si bulevarde, alte 152fiind finalizate intre 2006 si 2009. Insa iarna dificila de lasfarsitul lui 2009 a condus la aparitia gropilor chiar si pestrazile recent reabilitate, astfel ca in aceasta primavara auintrat din nou in reparatie.

Nu a fost construit niciun pasaj nou, desi in planurileprimariei se aflau mai multe proiecte precum pasajul suprateranDoamna Ghica - soseaua Colentina, la care contractul a fost semnatin iunie 2006 cu firma portugheza Lena Engenharia e Construcoes, cuo valoare de 6,7 mil. euro, insa lucrarile nu s-au finalizat niciacum.

Practic, primaria a reabilitat doar trei pasaje existente -Victoriei, Unirii si Marasesti si l-a modernizat pe al patrulea -pasajul Obor, unde a fost mutata linia de tramvai deasuprapasajului, valoarea contractului fiind de 16 milioane de euro. Inplus, au fost modernizate mai multe linii de tramvai pe soseauaGiurgiului, bulevardul Stefan cel Mare, soseaua Colentina, CaleeaMosilor, Strada Viitorului, sos. Mihai Bravu, calea Dudesti saubulevardul Nicolae Titulescu.

Cea mai mare suma pentru investitii, de 390 mil. euro, a fostcheltuita in 2007, cand Bucurestiul devenise un imens santier,pentru ca aproape toate arterele principale erau in proces dereabilitare si modernizare, iar cea mai mica, de 27 mil. euro, afost cheltuita in 2005.

Proiectele cele mai importante sunt cele care"urmeaza"

Intrebati de Ziarul Financiar care au fost cele mai mari 10proiecte de investitii finalizate intre 2005 si 2009,reprezentantii PMB au dat drept exemplu doar reabilitareainfrastructurii educationale cu fonduri de la Banca Europeana deInvestitii, cu o valoare totala de 128 mil. euro, din care s-aucheltuit doar 75,5 mil. euro, fiind finalizate doar 25 de scoli dintotalul de 102, cate erau prevazute initial.

In schimb, reprezentantii primariei au reamintit care suntproiectele care "urmeaza sa fie facute", precum constructia a optparcaje subterane, 60 de gradinite sau proiectul de reabilitare asediului primariei.

Primul parcaj subteran va fi realizat la Piata Universitatii,licitatia fiind deja finalizata. "PMB a incheiat contractul deconcesiune de lucrari publice in vederea realizarii parcajuluisubteran Piata Universitatii cu un consortiu international dinSpania. In acest moment, este in curs de elaborare proiectul tehnicin vederea inceperii lucrarilor de executie", afirma reprezentantiiprimariei.

Tot la capitolul planuri intra si investitiile PMB inconstructia a 60 de gradinite cu cofinantarea in procent de 50% aBancii Europene de Investitii, cu o valoare totala de 120 mil.euro, iar in cursul anului acesta urmeaza sa fie inceputa primafaza a proiectului, care presupune construirea primelor 20 degradinite.

Stadionul Lia Manoliu si pasajul Basarab, aproapegata

Stadionul Lia Manoliu este realizat in prezent in proportie de80% din structura de rezistenta, iar in momentul de fata selucreaza la finisaje, urmand ca stadionul sa fie finalizat lasfarsitul lui 2010, potrivit reprezentantilor PMB.

Inceput in 2007, in urma unui acord semnat intre PMB siasocierea Max Boegl (Germania) si Astaldi (Italia), stadionul va firealizat in urma unei investitii de peste 143 mil. euro, fara TVA.Bugetul alocat de PMB pe 2010 este de 146 mil. lei, pana acum fiinddeja alocati 282 mil. lei sau 56% din valoarea totala acontractului. De asemenea, Guvernul trebuie sa aloce suma de minim190 mil. lei pentru sus­tinerea financiara a proiectului.

Pasajul Basarab, al carui contract a fost semnat in 2006,urmeaza sa fie finalizat la sfarsitul anului acesta, potrivitultimelor declaratii ale reprezentantilor PMB. Acest proiect, carear fi trebuit sa fie gata in martie 2009, va primi 215 milioane lei(40 mil. euro), din bugetul CGMB, urmand ca in anul 2011 sa fiealocate alte 139 mil. lei, care vor acoperi lucrarile derulate inlunile octombrie-noiembrie 2010. Pasajul cu o lungime de 2 km va firealizat dupa investitii totale de 110 mil. euro fara TVA, dupa ceau fost majorate cu 10% in 2009.

Un alt proiect semnat in 2006 este modernizarea statiei deepurare de la Glina, contract cu o valoare de 100 mil. euro, carela sfarsitul anului 2009 era finalizat in proportie de 70%, urmandca lucrarea sa fie gata anul acesta, cu un an mai tarziu decattermenul anuntat initial. Statia Glina, care este construita defirma Aktor din Grecia, a intarziat din cauza mai multor erori deproiectare, din cauza carora a existat si riscul pierderiifondurilor europene ISPA, care cofinanteaza lucrarea.

Proiectul Net City, contract semnat in iunie 2008, pe o perioadade 49 de ani intre PMB si UTI Systems, este alt exemplu deinvestitie care se deruleaza lent, obiectul final fiind realizareainfrastructurii pentru telecomunicatii. Pana in prezent au fostfinalizati doar 11 km din totalul de 300 km pe care urmeaza sa-iaiba reteaua in prima etapa din 2011, iar anul acesta ar putea fipuse in functiune alti 70 km. Valoarea totala a proiectului este de88,2 mil. euro fara TVA.

Primaria Bucuresti

Unul dintre proiectele cu cele mai mari intarzieri estereabilitarea infrastructurii din centrul istoric, contract semnatin septembrie 2006, care urma sa fie incheiat anul trecut. Oprescua decis anul trecut sa rezilieze contractul cu firma spaniolaSedesa, care a reabilitat doar patru strazi din totalul de 20, si aacordat in 2010 un contract de 750.000 de euro catre firma localaApolodor din Bucuresti pentru punerea in siguranta a lucrarilor.Sedesa a actionat in judecata PMB, iar noul termen de continuare alucrarilor este incert. Lucrarile de constructie au inceput inaprilie 2007, iar valoarea totala a contractului se ridica la 35,6mil. euro, dupa ce Consiliul General al Municipiului Bucuresti asuplimentat valoarea lucrarilor cu 8,7 mil. euro.

Proiecte care n-au mai inceput

Oprescu a decis dupa preluarea mandatului sa opreasca anumiteproiecte din lipsa de finantare, chiar daca unele contracte eraudeja semnate. Doua astfel de exemple sunt racor­darile laautostrazile A1 (Bucuresti-Pitesti) si A2(Bucuresti-Constanta).

Strapungerea catre autostrada Bucuresti-Pitesti dinspre SplaiulIndependentei urma sa aiba 8 km, contractul fiind semnat in 2007 cufirmele Max Boegl (Germania) - lider al asocierii, Astaldi(Italia), Euroconstruct Trading 98, Tehnologica Radion si SCProiect si avand o valoare de circa 170 mil. euro. In cazulstrapungerii catre A2, contractul avea o valoare de 68 mil. euro,iar licitatia a fost ulterior blocata in instanta din cauza unorcontestatii.

Cele doua proiecte erau vazute de urbanisti drept solutii ladecongestionarea traficului la iesirea din Capitala, mai ales inCartierul Militari unde cozile se intind in fiecare zi pe cativakilometri.

Multe proiecte au ramas doar pe hartie

Ce proiecte de infrastructura trebuia sa fie realizate inperioada 2005-2009

• Penetratie Splaiul Independentei-Ciurel-A1;
• Intregire Splaiul Unirii pe zona Bd. Marasesti - Hanul luiManuc;
• Penetratie si racord intre Splaiul Unirii si AutostradaA2;
• Pasaj suprateran D-na Ghica - Sos. Colentina;
• Artera Doamna Ghica - Bulevardul Chisinau;
• Strapungere Bulevardul Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu;
• Supralargire Soseaua Pipera;
• Penetratie Bulevardul Ghencea - Domnesti;
• Strapungere Piata Victoriei - Bulevardul Buzesti -Strada Berzei- Uranus;
• Pasaj denivelat subteran Strada Ion Ionescu de la Brad -Bulevardul Aerogarii.

Sursa: Planul de dezvoltare al PMB pentru 2005-2009

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels