Cheltuielile cu salariile functionarilor din administratiilelocale au crescut de aproape trei ori in ultimii sase ani, ajungandla 18 miliarde de lei (4,3 mld. euro) in 2009, avand in vedere caveniturile mai mari incasate in perioada de crestere economica aumers preponderent in cheltuieli curente.
In 2009, cand economia s-a contractat cu peste 7%, cheltuielilede personal ale administratiilor locale au continuat sa creasca,ajungand la o pondere de 36% din total fata de 32% in 2008, aratadatele Ministerului de Finante. Numarul functionarilor publici acrescut de la inceputul lui 2005 si pana anul trecut cu circa70.000 de persoane, in timp ce salariile au crescut mult pesteputerea economiei.
"Dacanu se faceau acele angajari si nu existau cresteri atat de mari desalarii in sectorul public in anii trecuti, nu mai discutam acummasuri de restructurare atat de dure. Din pacate, situatia actualaa fost mult agravata nu numai de politica salariala aadministratiilor locale si a Guvernului, dar si de majorarile depensii din anul electoral 2008", a declarat Lucian Anghel,economistul-sef al BCR.
Intre 2004 si 2008 cheltuielile au crescut mai repede decatveniturile, astfel ca deficitul bugetului centralizat aladministratiilor locale a crescut de aproape opt ori, de la 587 demilioane de lei la 4,27 miliarde de lei. Anul trecut, deficitulbugetelor administratiilor locale s-a diminuat la 2,26 miliarde delei, in conditiile in care primariile au taiat din cheltuielipentru ca au gasit mai greu finantare pe piata. Singurul an in cares-a inregistrat un excedent a fost 2006, cand autoritatile localeau incasat cu 327 de milioane de lei mai mult decat aucheltuit.
Bani imprumutati pentru investitii, folositi pentrucheltuieli curente
Analistii spun ca problema deficitului bugetelor locale esteagravata de faptul ca banii imprumutati au acoperit cheltuielicurente si nu investitii. "Factura sociala este permanenta, este ocombinatie intre un perpetuum mobile si un bulgare de zapada, pecand investitiile in infrastructura genereaza venituri ulterioare",comenteaza Anghel.
Cheltuielile curente reprezinta peste 75% din cheltuieliletotale ale administratiilor locale. Pe langa salariile angajatilor,primariile au alocat intre 2004 si 2009 mai multi bani si pentrusubventii si ajutoare sociale. Cheltuielile cu asistenta socialasuportate din bugetele locale au crescut in acest interval de la932 de milioane de lei la peste 3,1 miliarde de lei, in timp cesumele alocate pentru subventii s-au majorat cu 61%, pana la 2,25miliarde de lei.
In conditiile in care deficitul bugetului centralizat aladministratiilor locale a crescut constant in ultimii ani, gradulmai ridicat de indatorare s-a resimtit in sumele platite in contuldobanzilor. Astfel, primariile au platit dobanzi in cuantum de 908milioane de lei anul trecut, fata de 121 de milioane de lei in2004. Valoarea creditelor rambursate a crescut in acelasi intervalde la 115 milioane de lei la 419 milioane de lei.
De exemplu, Primaria Sectorului 1 a platit anul trecut dobanziin valoare de 25,5 milioane de lei, in timp ce Primaria Sectorului3 a avut cheltuieli de peste 29 de milioane de lei cu dobanzile,potrivit datelor de pe site-urile celor doua institutii.Cheltuielile de personal ale Primariei Sectorului 1 au crescut cu43% intre 2005 si 2009, pana la 356 de milioane de lei. La sectorul3, suma alocata pentru salariile functionarilor aproape s-a dublatin acest interval, pana la 172 de milioane de lei, in timp ceponderea acestora in totalul cheltuielilor a crescut de la 29% la37%. Primarul Sectorului 3 al Capitalei, Liviu Negoita, nu a doritsa comenteze telefonic situatia.
O crestere mai mare a cheltuielilor cu personalul seinregistreaza la Timisoara, unde sumele alocate pentru salarii auavansat cu 148% intre 2005 si 2009, ajungand la 256 mil. lei.
La Craiova, cheltuielile cu salariile angajatilor Primariei aucrescut intre 2006 si 2009 cu 56%, pana la 215 milioane de lei, intimp ce la Arad s-au dublat. Primarul Aradului, Gheorghe Falca, areo explicatie pentru faptul ca, de la 58 de milioane de lei, in2005, cheltuielile cu salariile ale institutiei au crescut la 127de milioane de lei in 2009. El afirma ca acest lucru s-ar datorafaptului ca, intre timp, Primaria a preluat pe lista sa decheltuieli si Administratia patrimoniului local.
"Avem trei lucruri: Primaria, Directia de asistenta sociala siAdministratia patrimoniului local care, la Bucuresti, de pilda,este in afara Primariei. Fata de 2004 in toate cele trei structurieu nu am decat 20 de oameni in plus. Salariile functionarilorpublici sunt cele date de lege. Ca am acordat unele sporuri - depilda sporul legal de 75% pentru cei care lucreaza cu fondurieuropene - este altceva. Dar mai trebuie sa observati un lucru.Anume ca, la Arad, 44% din buget merge spre investitii", afirmaGheorghe Falca.
In timp ce veniturile administratiilor publice locale au crescutin ultimii sase ani cu aproape 30 de miliarde de lei, sumelealocate investitiilor au crescut cu mai putin de 9 miliarde deeuro. Cheltuielile cu investitiile s-au situat anul trecut la 11,5miliarde de euro, fiind totusi de patru ori mai mari decat in urmacu sase ani.
Cresterea rapida a cheltuielilor cu salariile functionarilorpublici locali vine in contextul in care si la nivel centraltendinta a fost aceeasi in perioada de crestere economica. Astfel,la nivelul bugetului de stat, veniturile totale au avansat cu 70%intre 2004 si 2009, pana la 54,7 milioane de lei, in timp cecheltuielile au crescut de 2,5 ori, pana la 89,8 milioane delei.
Analistul economic Aurelian Dochia arata ca majoritatea baniloradministratiilor locale vin de la bugetul central (prin cotadefalcata de TVA).
"Majoritatea banilor vin de la bugetul central. Cand statul nu osa mai aiba bani, atunci nu o sa mai dea administratiilor, iar eleva trebui sa reduca cheltuielile. Insa toata discutia aceasta cuimplicarea Guvernului in situatia administratiilor trebuie pusa sialtfel. Se discuta despre politizarea administratiei, dar, laadapostul descentralizarii, unii fac ce vor", arata Dochia.
El afirma ca Guvernul - departe de a incerca politizareaadministratiei - ar trebui sa aiba un control mai riguros alcheltuirii banilor.
"Administratiile transfera banii dintr-un fond in altul. Initialsunt alocati bani pentru un obiectiv pentru ca apoi sa te trezestica ei sunt folositi pentru altceva, pentru salarii, de exemplu.Acest lucru nu merge, iar Guvernul
aici ar trebui sa intervina - in controlul cheltuirii baniloralocati. Cand banii sunt cheltuiti pentru altceva decat pentru ceeace s-a stabilit nu poate fi invocata autonomia locala", spuneDochia.
Functionarii primariilor se tin cu banii din bugetulcentral, nu din veniturile locale
Potrivit ministrului administratiei si internelor, Vasile Blaga,din cele 3.227 de primarii din Romania, 2.400 nu isi platescpersonalul din taxele si impozitele locale, cum ar fi normal,folosind banii veniti de la buget pentru acest lucru.
Recent, Ministerul Administratiei si Internelor a elaborat olege privind falimentul primariilor - acestea putand fi declaratefalimentare, ca orice societate comerciala, daca nu-si achitadatoriile mai vechi de 120 de zile si daca acestea depasesc 50% dinbugetul anual.
Potrivit lui Vasile Blaga, o unitate administrativ-teritorialaintra in insolventa daca nu isi achita obligatiile de plata lichidesi eligibile mai vechi de 120 de zile si daca nu platesc salariilepe o perioada mai mare de 120 de zile.
Pana in prezent, primariile nu puteau fi executate silit decatin urma unei decizii judecatoresti definitive.
Principalele surse de venit ale administratiilor publice localesunt impozitele pe venit si salarii, din care s-au strans 15miliarde de lei anul trecut, impozitele si taxele pe proprietate,cu o contributie de 3,3 miliarde de lei in 2009, si impozitele sitaxele pe bunuri si servicii, din care s-au strans 18,2 miliarde delei.
In ultima categorie intra si suma defalcata din TVA virata de labugetul de stat catre bugetele de stat, in valoare de 17,1 miliardede lei in 2009.
In primul trimestru din 2010, cheltuielile de personal aleadministratiilor publice locale au urcat la aproape 44% dincheltuielile totale, adica 4,51 miliarde de lei, potrivit datelorMinisterului de Finante.
Veniturile au depasit insa cu aproape doua miliarde de leicheltuielile, atingand 12,2 miliarde de lei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
