ZF România 100 de idei

Andrei Botescu, Atelierele Pegas: Nu mai trăim de mult în România, suntem globalizaţi. Economia colaborativă este o soluţie de creştere

25.07.2018, 00:08 Autor: Roxana Petrescu

♦ Andrei Botescu, antreprenorul care în 2012 a readus pe piaţă bicicletele Pegas, crede că dezvoltarea României se va baza pe concepte precum economia colaborativă (sharing economy - n.red.), fenomen care deja schimbă la nivel global industrii întregi, cum ar fi mobilitatea, ospitalitatea sau accesul la finanţare

♦ „Vom învăţa să partajăm spaţiul personal mai mult şi în felul ăsta vom pune în circulaţie mai multe resurse fără a avea nevoie de producţie nouă foarte multă“, crede antreprenorul.

Bicicletele Pegas sunt pen­tru mulţi români, sau cel pu­ţin pentru cei care au în­văţat să meargă pe două roţi în anii ‘70-’80, un obiect de cult, imediat după Revoluţie însă marca dispărând complet de pe piaţă.

În 2012, compania fondată de Andrei Botescu, Atelierele Pegas, re­aduce pe străzile din România cea mai îndrăgită bi­cicletă, acesta fiind unul dintre puţinele exemple de re­abilitare a unui brand în anii de capitalism care au urmat după 1989.

Anul trecut, firma Atelierele Pegas a avut un business de 8,8 milioane de lei, în creştere cu 25%.

„Am vândut peste 40.000 biciclete din 2012 şi până acum. Noi facem de­sig­nul, prototiparea şi asamblarea finală în România. Avem o colaborare pentru mo­dele de copii şi parcări cu un parte­ner din Satu Mare şi vrem să o ex­tindem. Avem şi o cola­borare cu o fabrică din Câmpina pe partea de motoare de biciclete elec­trice. Asta pe lân­gă pro­iec­tul nos­tru propriu de fabri­că. Oricum, oda­tă mu­tată producţia în Ro­mâ­nia vom extinde aria de colaborări pe orizontală cu mulţi furnizori locali.“

 

Planurile de creştere

În acest moment, bici­cle­tele Pegas sunt doar asam­blate local, pie­sele fiind importate. Intenţia companiei este însă ca din toam­nă să aibă o uni­tate proprie de pro­ducţie. Botescu nu pre­cizează unde se va construi fabrica Pegas, dar spune că firma a aplicat deja pentru un fond de cofi­nanţare europeană.

„Proiectul acesta are o valoare de 3 mi­lioane de euro. Ulterior estimez că vom mai investi încă 2 mi­lioane de euro.“

Totodată, com­pa­nia a lansat recent sistemul de franciză. In­ves­tiţia iniţială într-o fran­ciză Pegas variază între 5.000 şi 25.000 de euro, în funcţie de dotările dorite în magazin, de la mobilier şi până la componenta de entertainment.

„Am avea nevoie de 100 de fran­cize în România şi 50 în afara ţării“, spune Botescu.

În acest moment, Pegas are şapte ma­gazine proprii, în Bucureşti, Timi­şoa­ra, Râm­nicu Vâlcea, Suceava şi Con­stan­ţa, dar vinde bicicletele în 300 de ma­gazine partenere. În plus, alte 4 ma­ga­zine proprii vor fi deschise în cu­rând, do­uă în Bucureşti, unu în Cluj Napoca şi altul în Iaşi.

 

O nouă specie de economie

Astfel, Pegasul de azi este o com­binaţie între active proprii şi dezvoltare pe orizontală, de la colaborarea cu fur­nizorii locali şi internaţionali până la extinderea brandului prin intermediul francizaţilor, locali sau externi. Botescu crede de altfel că acest model care se bazează şi pe utilizarea unor active în comun se poate aplica la scară naţională şi ar putea reprezenta o soluţie pentru creşterea României pe termen lung.

„Creşterea României pentru gene­ra­ţiile următoare se va baza pe con­cep­tul de sharing economy sau crowd-ba­sed capitalism.“

În linii mari, conceptul de sharing economy sau economie colaborativă le permite proprietarilor de active utilizate doar parţial să intre în contact cu cei care caută aceste active, accesul la inter­net fiind cel mai important element care a contribuit la această nouă modalitate de a face afaceri. O astfel de economie ar permite o uti­lizare mai bună a unor active care altfel ar fi doar parţial folo­si­te, deodată niş­te active fizice devenind ser­vicii. În plus, de cele mai multe ori, această economie colabora­tivă le dă celor care au resurse limitate posibi­litatea de a ex­perimenta sau de a utiliza active care alt­fel le sunt inaccesibile. 

Airbnb sau Uber sunt cele mai bu­ne exemple pentru economia colabo­rativă, acestea fiind businessuri care au schimbat radical industria ospitalităţii şi pe cea a mobilităţii. Mai mult, finan­ţa­rea unor iniţiative de business nu mai este tot tim­pul legată de o bancă, de exem­plu crowdfundingul, modalitate prin care co­munităţile sprijină financiar anu­mite pro­iecte, începând să devină o soluţie tot mai accesată chiar şi pe plan local.

Astfel, de la un capitalism cu o in­fra­structură asi­gură de corporaţii, digi­tali­zarea a facilitat tre­cerea spre un capi­talism de masă, al afa­cerilor făcute între membrii unei comunităţi.

 

Educaţia pentru economia de mâine

Botescu spune însă că fără educaţie, ast­fel de concepte nu au cum să con­tribuie la creşterea României pe termen lung.

„Oamenii trebuie educaţi să înţe­leagă timpurile în care trăim. Foarte greu totuşi ca această educaţie să fie livra­tă de structurile tradeţionale. Viteza cu care tehnologia evoluează a de­păşit multi profesori «clasici». E trist, nu am nimic cu ei, dar un copil care ur­măreşte vlogguri pe youtube ştie de multe ori mai multe despre inteligenţa co­lec­tivă la care avem acces. Eu, de exemplu, rar s-a întâmplat să nu am un răspuns la întrebarile mele căutând pe Google. Search-ul de pe online media a devenit foarte inteligent şi e cea mai mare sursă disponibilă de cunoaştere.“

România este oriunde

Astfel, potenţialul de globalizare a unui business este real în contextul în care de oriunde, chiar din casa de la ţară, pot fi accesate comunităţi internaţionale. „Noi nu mai trăim de mult în România, suntem o economie globalizată.“

Revenind pe plan local, Botescu spune că nevoia de branduri fresh româneşti se simte, motiv pentru care de la o bicicletă Pegas s-a transformat într-un univers în care intră rolele Bliss, trontineta electrică Scandal, dar şi produse textile, unele făcute chiar în colaborare cu alte mărci locale, cu este cazul parteneriatului cu Braiconf. 

Iar în curând, Pegas se va adresa pieţei globale prin listarea bicicletelor pe Amazon, cea mai mare platformă de comerţ electronic din lume.

„Am început deja exportul, avem magazine partenere şi distribuitori acreditaţi în Europa. Chiar şi o franciza în toată puterea cuvântului în Parma. Din august începem să ne listam pe Amazon“, a mai spus Botescu.

 

 

 

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania