♦ Andrei Botescu, antreprenorul care în 2012 a readus pe piaţă bicicletele Pegas, crede că dezvoltarea României se va baza pe concepte precum economia colaborativă (sharing economy - n.red.), fenomen care deja schimbă la nivel global industrii întregi, cum ar fi mobilitatea, ospitalitatea sau accesul la finanţare
♦ „Vom învăţa să partajăm spaţiul personal mai mult şi în felul ăsta vom pune în circulaţie mai multe resurse fără a avea nevoie de producţie nouă foarte multă“, crede antreprenorul.
Bicicletele Pegas sunt pentru mulţi români, sau cel puţin pentru cei care au învăţat să meargă pe două roţi în anii ‘70-’80, un obiect de cult, imediat după Revoluţie însă marca dispărând complet de pe piaţă.
În 2012, compania fondată de Andrei Botescu, Atelierele Pegas, readuce pe străzile din România cea mai îndrăgită bicicletă, acesta fiind unul dintre puţinele exemple de reabilitare a unui brand în anii de capitalism care au urmat după 1989.
Anul trecut, firma Atelierele Pegas a avut un business de 8,8 milioane de lei, în creştere cu 25%.
„Am vândut peste 40.000 biciclete din 2012 şi până acum. Noi facem designul, prototiparea şi asamblarea finală în România. Avem o colaborare pentru modele de copii şi parcări cu un partener din Satu Mare şi vrem să o extindem. Avem şi o colaborare cu o fabrică din Câmpina pe partea de motoare de biciclete electrice. Asta pe lângă proiectul nostru propriu de fabrică. Oricum, odată mutată producţia în România vom extinde aria de colaborări pe orizontală cu mulţi furnizori locali.“
Planurile de creştere
În acest moment, bicicletele Pegas sunt doar asamblate local, piesele fiind importate. Intenţia companiei este însă ca din toamnă să aibă o unitate proprie de producţie. Botescu nu precizează unde se va construi fabrica Pegas, dar spune că firma a aplicat deja pentru un fond de cofinanţare europeană.
„Proiectul acesta are o valoare de 3 milioane de euro. Ulterior estimez că vom mai investi încă 2 milioane de euro.“
Totodată, compania a lansat recent sistemul de franciză. Investiţia iniţială într-o franciză Pegas variază între 5.000 şi 25.000 de euro, în funcţie de dotările dorite în magazin, de la mobilier şi până la componenta de entertainment.
„Am avea nevoie de 100 de francize în România şi 50 în afara ţării“, spune Botescu.
În acest moment, Pegas are şapte magazine proprii, în Bucureşti, Timişoara, Râmnicu Vâlcea, Suceava şi Constanţa, dar vinde bicicletele în 300 de magazine partenere. În plus, alte 4 magazine proprii vor fi deschise în curând, două în Bucureşti, unu în Cluj Napoca şi altul în Iaşi.
O nouă specie de economie
Astfel, Pegasul de azi este o combinaţie între active proprii şi dezvoltare pe orizontală, de la colaborarea cu furnizorii locali şi internaţionali până la extinderea brandului prin intermediul francizaţilor, locali sau externi. Botescu crede de altfel că acest model care se bazează şi pe utilizarea unor active în comun se poate aplica la scară naţională şi ar putea reprezenta o soluţie pentru creşterea României pe termen lung.
„Creşterea României pentru generaţiile următoare se va baza pe conceptul de sharing economy sau crowd-based capitalism.“
În linii mari, conceptul de sharing economy sau economie colaborativă le permite proprietarilor de active utilizate doar parţial să intre în contact cu cei care caută aceste active, accesul la internet fiind cel mai important element care a contribuit la această nouă modalitate de a face afaceri. O astfel de economie ar permite o utilizare mai bună a unor active care altfel ar fi doar parţial folosite, deodată nişte active fizice devenind servicii. În plus, de cele mai multe ori, această economie colaborativă le dă celor care au resurse limitate posibilitatea de a experimenta sau de a utiliza active care altfel le sunt inaccesibile.
Airbnb sau Uber sunt cele mai bune exemple pentru economia colaborativă, acestea fiind businessuri care au schimbat radical industria ospitalităţii şi pe cea a mobilităţii. Mai mult, finanţarea unor iniţiative de business nu mai este tot timpul legată de o bancă, de exemplu crowdfundingul, modalitate prin care comunităţile sprijină financiar anumite proiecte, începând să devină o soluţie tot mai accesată chiar şi pe plan local.
Astfel, de la un capitalism cu o infrastructură asigură de corporaţii, digitalizarea a facilitat trecerea spre un capitalism de masă, al afacerilor făcute între membrii unei comunităţi.
Educaţia pentru economia de mâine
Botescu spune însă că fără educaţie, astfel de concepte nu au cum să contribuie la creşterea României pe termen lung.
„Oamenii trebuie educaţi să înţeleagă timpurile în care trăim. Foarte greu totuşi ca această educaţie să fie livrată de structurile tradeţionale. Viteza cu care tehnologia evoluează a depăşit multi profesori «clasici». E trist, nu am nimic cu ei, dar un copil care urmăreşte vlogguri pe youtube ştie de multe ori mai multe despre inteligenţa colectivă la care avem acces. Eu, de exemplu, rar s-a întâmplat să nu am un răspuns la întrebarile mele căutând pe Google. Search-ul de pe online media a devenit foarte inteligent şi e cea mai mare sursă disponibilă de cunoaştere.“
România este oriunde
Astfel, potenţialul de globalizare a unui business este real în contextul în care de oriunde, chiar din casa de la ţară, pot fi accesate comunităţi internaţionale. „Noi nu mai trăim de mult în România, suntem o economie globalizată.“
Revenind pe plan local, Botescu spune că nevoia de branduri fresh româneşti se simte, motiv pentru care de la o bicicletă Pegas s-a transformat într-un univers în care intră rolele Bliss, trontineta electrică Scandal, dar şi produse textile, unele făcute chiar în colaborare cu alte mărci locale, cu este cazul parteneriatului cu Braiconf.
Iar în curând, Pegas se va adresa pieţei globale prin listarea bicicletelor pe Amazon, cea mai mare platformă de comerţ electronic din lume.
„Am început deja exportul, avem magazine partenere şi distribuitori acreditaţi în Europa. Chiar şi o franciza în toată puterea cuvântului în Parma. Din august începem să ne listam pe Amazon“, a mai spus Botescu.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE