ZF România 100 de idei

Bogdan Ion, EY România: Platformele de crowdsourcing sunt o idee pentru primării. În Polonia, rezultatele au fost spectaculoase

20.06.2018, 00:07 Autor: Roxana Petrescu

♦ Implicarea comunităţii şi transformarea acesteia în generator de idei pot fi o metodă foarte bună pentru primării, de exemplu, de a găsi soluţii pentru probleme aparent fără rezolvare ♦ Mai mult, astfel de iniţiative îi pot readuce în România pe tinerii plecaţi la studii în străinătate, atragerea acestora în proiecte relevante fiind uneori mai importantă decât partea financiară, crede Bogdan Ion, country managing partner la EY România.

„Trebuie să încercăm să-i motivăm pe copiii care studiază peste hotare să revină în ţară. Problema este că aceşti copii au nevoie de ceva mai mult decât un venit ridicat pentru a reveni. Ei au nevoie să fie parte a unei poveşti de transformare pozitivă a ţării, iar în acest moment nouă ne lipseşte exact povestea“, spune Bogdan Ion, liderul uneia dintre cele mai mari echipe din domeniul serviciilor profesionale.

Reprezentantul EY Ro­mâ­nia se referă la un exemplu foarte concret. Recent, EY a achiziţio­nat platforma de crowd­sour­cing MillionYou, entitate care mai departe a fost integrată în structura EY Polonia.

MillionYou este una dintre primele companii din Europa care intermediază transferul de idei între entităţi, de cele mai multe ori comerciale, şi potenţiali furnizori de idei din afara organizaţiei.

Mai simplu spus, o companie cere ajutorul comunităţii acolo unde specialiştii săi dau greş în contextul în care era organizaţiilor închise apune.

Astfel, cei care accesează această platformă îşi aleg tema, depun idei de proiecte, iar mai apoi sunt recompensaţi în funcţie de utilitatea proiectului.

Metoda prin care o entitate son­dea­ză creativitatea unei comunităţi poate da rezultate nu doar la nivelul com­pa­niilor, ci şi al primăriilor, de exemplu.

„Un proiect în care platforma a fost utilizată a fost acela de a genera idei pentru transformarea unei primării. Rezultatul a fost spectaculos. Polonezi din întreaga lume, cu diverse speciali­zări, au vrut să contribuie la proiecte fără vreo compensaţie. Deci nu este mereu despre bani, ci şi despre moti­vaţia de a contribui la schimbarea în bine“, explică Bogdan Ion.

 

Modelul chinezesc pentru atragerea tinerilor

Alte state, cum este China de exem­plu, a venit cu soluţii diferite pentru a atra­ge resursa umană de calitate.

„În China, de exem­plu, tinerii care fac studii în străinătate şi decid să se întoarcă primesc anumite facilităţi sunt integraţi în incubatoare şi parcuri indus­triale, unde pot contribui la trans­ferul de know-how. Studenţii primesc un pachet foarte generos de sprijin, inclusiv primă de instalare, acces la finanţare şi fa­ci­lităţi fiscale. Primul incubator de acest gen a fost înfiinţat în 1994, iar în anul 2008 existau deja 100 de incubatoare. În următorii trei ani, numărul lor a crescut cu 130. În 2012, numai în regiunea de est a ţării, inclusiv în Shanghai, activau peste 130 de incubatoare pentru stu­denţi, iar 53 erau localizate în regiu­nea de nord, unde este situat oraşul Beijing.“

Deschiderea organizaţiilor, indi­fe­rent de structura lor către comunitate, tre­buie văzută într-un context mult mai amplu, atrage însă atenţia liderul EY România.

„Spre deosebire de revoluţia industrială, unde sectoarele de activitate erau foarte bine delimitate, acum ve­dem o intersecţie a sectoarelor, gra­ni­ţele dintre ele fiind din ce în ce mai puţin vizibile. Vedem cum firme din diferite sectoare achiziţionează firme din tehnologie, inclusiv fintech-uri pentru a învăţa din experienţa acestora şi a stimula cultura creativă. Inovaţia este creată atât de evoluţiile tehnologice, cât şi de ideile generate din intersecţia dintre sectoare.“

Astfel că şi setul de competenţe pe care companiile îl caută de la viitorii angajaţi s-a schimbat profund.

„Investim astfel încât să punem tehnologia în centrul relaţiei noastre cu clientul. Căutăm colegi cu calificări diferite, suntem în epoca de «suits & jeans». La acest moment, aş spune că sunt trei tipuri de abilităţi pe care noi le căutăm în recrutare: creativitatea, gândirea analitică şi abilitatea de a disemina ideile esenţiale. Cred că este importantă orientarea sistemului de educaţie spre  identificarea şi dezvoltarea aceste trei abilităţi.“

 

Principala tema pentru mediul de business

Această schimbare vine în completarea unei transformări la nivelul întregii economii.

„Noi acum facem trecerea de la costuri reduse spre zona de inovaţie şi cunoaştere, lucru care mai departe înseamnă schimbarea paradigmei de educaţie.“

Astfel, Bogdan Ion spune că implicarea mediului de afaceri în modelarea sistemului de educaţie trebuie să devină principala temă pentru angajatori.

„Sistemul de educaţie în sine trece printr-un fenomen de disruption. Harvard a transformat multe dintre cursurile sale în cursuri deschise, la care are acces toată lumea. Doar cursurile produse de facultăţi nu mai reprezintă o valoare. Vom merge la facultate pentru o experienţă specială, pentru interacţiunea cu tehnologia şi pentru conectarea cu mediul de business.“

Astfel, educaţia trebuie transformată în experienţă, implicarea mediului de afaceri fiind esenţială în acest demers.

„Liceenii trebuie să înveţe să facă proiecte legate de business şi, mai departe, liceele şi universităţile trebuie conectate mai bine cu mediul de afaceri. Consultanţii, bancherii, medicii, toţi trebuie să interacţioneze cu mediul universitar, să finanţeze proiecte, astfel încât tinerii să înţeleagă ce se întâmplă în lumea reală.“

 

Antreprenorul, prioritatea naţională

În timp ce mediul de business poate transforma actul educaţional, la rândul său mediul de business, mai ales în zona de antreprenoriat în IT, poate beneficia din soluţii de sprijin gândite la nivel de stat.

„Ceea ce ar trebui făcut este o conectare a antreprenorilor din tehnologie cu pieţele globale şi aducerea acestora în atenţia investitorilor de tip venture capital. În Israel, de exemplu, am văzut cum statul a contribuit la formarea acestor fonduri de venture capital, instrumente cu apetit mare la risc. În acest caz însă, statul şi-a asumat un risc asimetric ceea ce înseamnă că dacă lucrurile nu mergeau bine, pierderea era suportată de stat în cea mai mare parte, iar în cazul unui succes, câştigul era în mare măsură al investitorului privat, respectiv un investitor privat de tip venture capital dintr-o piaţă matură ca SUA. În final, rezultatul a fost că s-a creat un mediu de încredere şi fondurile private de venture capital au început să investească în mod independent.“

La rândul său, EY are o iniţiativă proprie pentru susţinerea antreprenoriatului, compatiţia globală Entrepreneur Of The Year (Antreprenorul Anului – n.red.). Lansat în 1986 în SUA, competiţia se desfăşoară în 60 de ţări, de patru ani de zile şi România fiind în această comunitate.

Marele plus al proiectul este că pune în contact antreprenori din mai multe domenii, facilitând astfel un schimb de idei, nu doar pe plan local.

„Stimularea ecosistemului de antreprenori ar trebui să devină o prioritate naţională. Ceea ce ne trebuie acum (la nivel naţional – n.red.) este coerenţă şi consecvenţă. România continuă să aibă vulnerabilităţi economice semnificative, iar suprapunerea acestora cu potenţiale şocuri la nivel global poate crea situaţii de criză. Sunt optimist, dar viteza cu care schimbăm lucrurile contează.“

 

4 idei de la Bogdan Ion, country managing partner EY România

„Un proiect în care platforma noastră de crowdsourcing a fost utilizată a fost acela de a genera idei pentru transformarea unei primării (din Polonia). Rezultatul a fost spectaculos. Polonezi din întreaga lume au vrut să contribuie la proiecte fără vreo compensaţie. Deci nu este mereu despre bani, ci şi despre motivaţia de a contribui la schimbarea în bine.“

„În China, de exemplu, tinerii care fac studii în străinătate şi decid să se întoarcă primesc anumite facilităţi, sunt integraţi în incubatoare şi parcuri industriale, unde pot contribui la transferul de know-how. Studenţii primesc un pachet foarte generos de sprijin, inclusiv primă de instalare, acces la finanţare şi facilităţi fiscale.“

„Liceenii trebuie să înveţe să facă proiecte legate de business şi, mai departe, liceele şi universităţile trebuie conectate mai bine cu mediul de afaceri. Consultanţii, bancherii, medicii, toţi trebuie să interacţioneze cu mediul universitar, să finanţeze proiecte, astfel încât tinerii să înţeleagă ce se întâmplă în lumea reală. Educaţia trebuie să devină experienţă.“

„Ceea ce ar trebui făcut este o conectare a antreprenorilor din tehnologie cu pieţele globale şi aducerea acestora în atenţia investitorilor de tip venture capital. În Israel, de exemplu, am văzut cum statul a contribuit la formarea acestor fonduri de venture capital, instrumente cu apetit mare la risc.“

 

Intraţi în contact cu toate ideile pentru România de mâine accesând platforma www.zf.ro/romania100

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania