Daniel Matei, Impact Hub Bucureşti: Afacerile româneşti au nevoie de mult sprijin în faza de pre-seed, de idee. Apoi vine partea de mentorat

♦ Antreprenoriatul local are nevoie de sprijin financiar chiar şi în faza de idee, odată plantată „sămânţa“ partea de mentorat devenind esenţială pentru succesul oricărui business la început. De cealaltă parte însă, se remarcă o lipsă de realism la nivelul antreprenorilor în faşă, cei mai mulţi dintre aceştia neavând abilitatea de a face un pitch (prezentare - n.red.) bun pentru ideea lor. În acest caz, lipsa educaţiei antreprenoriale poartă o bună parte din vină. Soluţii însă încep să apară.

„Cred că lipseşte mult partea de finanţare a start-up-urilor atunci când ele sunt încă în fază de pre-seed (de idee - n. red.)“, spune Daniel Matei, director al Impact Hub România, parte a reţelei globale Impact Hub. Reţeaua susţine „populaţiile“ de antreprenori prin accesul la spaţii de lucru şi co­mu­nităţi, dar şi prin intermediul progra­melor şi evenimentelor orga­nizate.

În linii mari, un business aflat în etapa de pre-seed este un business care se sprijină pe o idee, dar care nu are studiile de piaţă bine definite, poate doar câteva estimări. În acest context, spune Daniel Matei, atragerea fon­durilor necesare de a trece de la idee la o primă finanţare stă chiar în abilitatea antreprenorului de a organiza un pitch, adică o prezentare prin care ar putea să-i atragă atenţia unui potenţial investitor.

Cine ştie să vorbească business?

Nici aici lucrurile nu stau bine, o bună parte din vină purtând-o chiar sistemul educaţional puţin axat pe lucruri practice, chiar şi la nivel universitar. De altfel, statisticile dispo­nibile la nivel european arată că în 2017 companiile antreprenoriale aveau o rată de supravieţuire cuprinsă între 30% şi 60%, procentul măsurând câte dintre acestea treceau de primii cinci ani de activitate.

„Nu mai merge strategia, fac eu ceva şi apoi se va găsi un cumpărător, va merge cumva. Crowdfunding-ul, de exemplu, este o metodă foarte interesantă pentru validarea unei idei pentru că testează piaţa. Aş spune că principala problemă de azi a celor care iau calea antreprenoriatului este o anumită lipsă de realism în privinţa pieţei“, mai spune Daniel Matei.

Odată lansat însă un start-up pe piaţă, una dintre cele mai acute nevoi resimţite de tânărul antreprenor este lipsa mentoratului. „Din studiile făcute de noi am observat că cel mai necesar lucru pentru start-up-uri, dincolo de partea de finanţare, este mentoratul în contextul în care 63% din cei care au afaceri mai tinere de trei ani de zile au vârste cuprinse între 21 şi 35 de ani“, mai spune repre­zentantul Impact Hub. Ceea ce este însă vizibil atât la nivel academic, cât şi în mediul de afaceri este o mai mare implicare a businessurilor mature în sprijinirea viitoarelor generaţii de oameni de afaceri.

De exemplu, în cazul Academiei de Studii Economice (ASE) se remarcă, de doi ani de zile, o deschidere către mediul de business în sensul în care anumite semninarii sunt ţinute chiar de oameni de afaceri sau de specialişti în audit sau consul­tanţă.

Mai departe, Academia, una dintre cele mai cu­noscute instituţii de învăţământ locale, a introdus de un an de zile ora de an­treprenoriat în toate programele de licenţă. Mediul de business a reac­ţionat din nou, fiind constrâns şi de lipsa forţei de muncă.

Ce probleme mai au micile afaceri din România?

Partea de afaceri antreprenoriale se confruntă însă cu mai multe probleme pe plan local. Gradul de digitalizare al industriei locale plasează România la coada clasamentului european, informaţie care din păcate se suprapune cu o populaţie la fel de slab pregătită în domeniul IT&C. În timp ce în Irlanda, de exemplu, 23% din afacerile generate de IMM-uri se obţin prin clicuri, în România rata este de 5%.

Mai departe, doar trei antreprenori din România au reuşit să devină relevanţi în topul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrală şi de Est, în total economia locală dând numai 56 de „campioni“ pe plan regional. Spre comparaţie, Cehia are 12 antre­prenori care au spart graniţele, iar Polonia mai bine de 30.

De asemenea, România ocupă ultimul loc în ceea ce priveşte numărul de firme la mia de locuitori, oamenii de afaceri spunând că educaţia finan­ciară şi stabilitatea fiscală pot stimula apetitul de business al românilor.

Mai departe însă, sunt şi câteva statistici care arată că în ciuda tuturor acestor probleme, apetitul pentru afaceri al românilor nu s-a domolit.

Astfel, România ocupă locul doi la nivel european ca ritm de creştere în ceea ce priveşte numărul de companii active înregistrate în 2016 faţă de 2008. Mai important, dacă, în ceea ce priveşte populaţia România nu poate rezvolva problema sporului natural negativ, în ceea ce priveşte „populaţia“ de firme, numărul celor înregistrate anual este mai mare decât al celor desfiinţate.