Infrastructură de centenar: peste 10% din drumurile din România sunt de pământ, iar din 10.000 de kilometri de autostradă promişi s-au livrat doar 750

♦ În anul centenarului, mai bine de 10% din drumurile României sunt de pământ ♦ În cel mai bun scenariu, România va avea anul acesta 800 de kilometri de autostradă, în contextul în care lungimea promisiunilor din ultimii 25 de ani este de peste 10.000 de kilometri.

Ritmul în care se desfăşoară prin­cipalele lucrări de infra­structură este una dintre prin­cipalele vulnerabilăţi econo­mice ale ţării şi un motiv de nemulţumire general, pornind de la antre­prenori şi până la multinaţionalele cu uniţăţi de producţie în România.

Statisticile arată că la 100 de ani de la Marea Unire, România nu a fost în stare nici măcar să îşi dubleze numărul de kilometri de drumuri.

Astfel, fără a lua în calcul cei aproape 10.500 de kilometri de drumuri de pământ, România are o reţea de drumuri de circa 75.600 de kilometri, în contextul în care datele de la 1915, cele mai apropiate de momentul Marii Uniri, arată că în România erau deja circa 44.400 de kilometri de drumuri şoseluite, după cum arată documentele vremii.

Azi, aproape că nu există antreprenor sau multinaţională care să nu critice starea infrastructurii din România.

„Distanţa dintre Arad şi Vaslui, de exemplu, creşte în fiecare zi. Noi vorbim de 100 de ani de la Unire, dar Moldova este ruptă din cauza lipsei infrastructurii. Cred că suntem într-o criză a României. Avem în anul centenarului regiuni care sunt uitate“, spunea recent Ştefan Gadola, unul dintre cei trei clujeni care deţin businessul EnergoBit, estimat să ajungă anul acesta la afaceri consolidate de 70 de milioane de euro.

Gadola nu este însă singurul care critică starea infrastructurii locale.

Ion Nestor, partener coordonator în cadrul NNDKP şi unul dintre cei mai respectaţi avocaţi pe plan local, spunea recent că infrastructura rămâne esenţială pentru România de mâine, cel mai bun moment, nefructificat, fiind anii de după Revoluţie, când problemele birocratice erau mai uşor de gestionat, exproprierile se făceau mai uşor, iar costurile erau destul de mici.

„Acum noi trebuie să vedem ce ne dorim şi să prioritizăm totul. Priorităţile unei naţiuni nu sunt un program de guvernare, care de obicei are natură politică, ci trebuie să reprezinte un consens. La 100 de ani de la marea unire, România nu a fost niciodată mai scindată. S-a creat fenomenul de tabere. Oamenii reacţionează ca la fotbal, suntem împărţiţi în galerii. În acest zgomot este foarte greu să defineşti scopuri comune, dar fără asta suntem pierduţi“, mai spunea avocatul.

Deşi la nivelul declaraţiilor lucrurile stau foarte bine, pe şantier nu se mişcă mai nimic. Astfel, România are în prezent mai puţin de 750 de kilometri de autostrăzi, dar dacă s-ar fi împlinit promisiunile politicienilor din ultimii 25 de ani, infrastructura de mare viteză ar fi avut cel puţin 10.000 de kilometri, reiese din declaraţiile politice din perioada postdecembristă analizate de agenţia Mediafax.

În topul promisiunilor referi­toare la autostrăzi, primul este Relu Fenechiu (ministru al transporturilor în perioada decembrie 2012 – iulie 2013), cu ai săi 4.000 de kilometri. Relu Fenechiu este urmat de Dan Şova (ministru în perioada martie-iunie 2014), cu 2.020 de kilometri, şi de o serie de alţi miniştri şi oficiali care au oscilat în jurul cifrei de 1.000 de kilometri.

Estimările oficiale privind construcţia de autostrăzi au început cu „indicaţiile pre­ţioase“ lansate, la vremea lui, de Nicolae Ceauşescu, în „lumina“ cărora IPTANA (Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene) a rea­lizat un studiu pentru 3.600 de kilometri.

Aceştia urma să fie construiţi în trei etape: I cu 20 de kilometri (până în anul 2006), apoi II cu 636 de kilometri (anii 2006-2015) şi III cu 2.600 de kilometri (după anul 2015).

Revenind însă la anul acesta, potrivit informaţiilor existente, ar putea fi daţi în folosinţă 60 de kilometri de autostradă, alături de noi centuri ocolitoare şi drumuri naţionale modernizate. Asta ar însemna că România ar putea trece de pragul de 800 de kilometri de autostradă.

Tot anul acesta s-ar putea ca Ministerul Transpoturilor să demareze construcţia autostrăzii Piteşti - Sibiu, primul tronson din România care va traversa Carpaţii de la nord la sud.

Totul rămâne însă sub semnul întrebării, în contextul în care nimeni, nici din Ministerul Transporturilor şi nici din CNAIR – compania naţională de drumuri – nu îşi mai asumă vreun termen.

Mărturie stă faptul că anul trecut s-au finalizat şi dat în circulaţie numai 15 kilometri de drum rapid, iar anul acesta, deşi teoretic ar fi fost gata două tronsoane din autostrada Sebeş-Turda, inaugurarea a fost amânată din cauza unor probleme de calitate.