ZF România 100 de idei

Numărul investitorilor străini a crescut de peste 35 de ori din anii ‘90. Care au fost cei mai buni ani pentru deschiderea graniţelor în businessul local?

24.10.2018, 00:06 Autor: Roxana Petrescu

Anii care au urmat marilor privatizări din energie sunt cea mai bună perioadă în ceea ce priveşte creşterea numărului de investitori străini, azi pe plan local fiind înregistrate aproape 220.000 de companii cu participare străină la capital. Italia şi Germania sunt ţările care au înregistrate aici cele mai multe firme, dar este interesantă şi prezenţa Ungariei, reprezentată în România prin aproape 14.000 de entităţi.

Potrivit celor mai recente date de la Regis­trul Comerţului, la finalul lunii august anul aces­ta erau înregistrate pe plan local circa 220.000 de companii cu participare străină la capital, numărul fiind semnificativ mai mare faţă de cele aproape 6.200 de companii înregis­trate la finalul anului 1991, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României.

Cele mai multe companii străine au fost înfiinţate în România în 2007, întreaga perioadă cuprinsă între anii 2004 şi 2008 a fost marcată de o creştere accelerată a numărului de investitori străini.

În această perioadă au avut loc mai multe evenimente-cheie pentru economia din România. Din 2004 încep marile privatizări din energie, chiar în anul acela Petrom, unicul producător local de petrol şi gaze, fiind vândut austriecilor de la OMV, grup petrolier controlat de statul austriac. Mai departe au urmat distribuţiile de energie şi gaze, proces care a culminat cu vânzarea fostei Electrica Muntenia Sud către italienii de la Enel în 2007. La înce­putul ace­luiaşi an, România devenea membră a UE, după ce în 2004 aderase la NATO.

Statisticile arată însă că investiţiile străine s-au concentrat în zonele cu o infrastructură bună sau în locurile unde exista o forţă de muncă bine pregătită. După această „împărţeală“ însă, au rezultat două Românii, unirea acestora fiind dependentă de realizarea proiectelor de infrastructură, dar şi de investiţii în educaţie. 

În judeţul Gorj, de exemplu, se înregistrau la sfârşitul anului 2016 investiţii străine directe de doar 7 mil. euro, iar în cel mai atractiv judeţ din punctul de vedere al investitorilor străini, Timiş, stocul de investiţii străine era de 3,5 miliarde de euro, adică de 500 de ori mai mare. Judeţul Timiş este pe primul loc între judeţele României la atragerea de investitori străini în afară de judeţul Ilfov şi municipiul Bucureşti. Zona Bucureşti-Ilfov (Bucureşti plus judeţul Ilfov) avea la sfârşitul anului 2016 un stoc al investiţiilor străine atrase de aproape 40 de miliarde de euro.

Mai mult, judeţul Gorj e al treilea cel mai slab judeţ din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale a companiilor rezidente în 2016, cu un rulaj de doar 7,1 miliarde de lei.

Vecini de clasament sunt Teleorman, cu 5,5 mld. lei afaceri şi doar 98 mil. euro investiţii atrase, şi Giurgiu, cu 5,5 mld. lei afaceri şi 127 mil. euro investiţii atrase. De altfel, cele şapte judeţe aflate sub limita de 100 de milioane de euro investiţii străine directe - Vaslui, Vrancea, Mehedinţi, Brăila, Botoşani, Teleorman, Gorj - au afaceri de maximum 8 miliarde de lei pe an. Aceasta înseamnă că, în† lipsa investiţiilor străine, puterea economică a acestor judeţe este mult diminuată. Investitorii străini creează în regiunile unde vin un ecosistem: companii care furnizează materie primă sau materiale, echipamente sau diverse servicii. Pe de altă parte, un număr mai mare de salariaţi şi salariile mai mari ale acestora creează cerere pentru consum şi investiţii în imobiliare, de exemplu.

La polul opus, judeţele care au atras investiţii străine directe de peste 1 miliard de euro ñ Dolj, Cluj, Alba, Constanţa, Mureş, Braşov, Prahova, Arad, Argeş şi Timiş ñ au afaceri de peste 20 de miliarde de lei şi până la 54 de miliarde de lei. Nu întâmplător Timiş, judeţul care are cel mai mare stoc de investiţii străine directe atrase în afară de zona Bucureşti - Ilfov, în valoare de 3,5 miliarde de euro, are şi cel mai mare rulaj al companiilor, adică al cifrei de afaceri totale a companiilor rezidente în judeţul Timiş: 54,3 miliarde de lei.

Găsiţi statisticile care arată cum s-a schimbat o ţară pe platforma www.zf.ro/romania100

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania