♦ Şcoli transformate în oaze urbane, soluţii pentru oprirea incendiilor prin cordoane de vegetaţie alimentate cu sisteme de irigaţie inteligente, asigurarea parţială a energiei necesare pentru concerte prin bateriile maşinilor electrice sau cartiere construite în jurul conceptului de co-housing, acestea sunt câteva idei cu care cochetează oraşele europene pentru a rezolva marile provocări urbane ♦ Ce idei au însă oraşele din România?
Până în ianuarie 2019, oraşele europene care au proiecte al căror scop este protejarea spaţiilor publice sau care sunt gândite în domeniul digital, mediu sau incluziune socială pot intra într-o competiţie pentru 100 de milioane de euro prin intermediul Fondului European pentru Dezvoltare Regională 2014-2020.
În total, pachetul financiar se ridică la 372 de milioane de euro, în ultima tranşă acordată, în valoare de 92 de milioane de euro, fiind anunţate 22 de proiecte câştigătoare din 22 de oraşe europene. Printre acestea se numără şi Clujul.
Care a fost ideea cu care Clujul a obţinut o finanţare europeană de 4,4 mil. euro şi ce alte idei au avut primăriile din Amsterdam şi Barcelona, de exemplu?
Din nou la şcoală
Lansat în 2014, programul Urban Innovative Actions (UIA - Soluţii Urbane Inovatoare) are ca scop sprijinirea acelor idei în cadrul comunităţilor urbane care încearcă să genereze soluţii pentru provocări precum calitatea aerului, schimbările climatice, locuinţele, locurile de muncă sau dezvoltarea anumitor competenţe necesare pentru a face mai uşoară tranziţia către noua piaţă a forţei de muncă.
Cum de cele mai multe ori fondurile primăriilor sunt limitate, testatea unor astfel de soluţii poate deveni o cheltuială extravagantă, mai ales în cazul unui eşec. Prin intermediul programului UIA primăriile interesate şi care au astfel de proiecte în faza de idee pot obţine fondurile necesare pentru a le testa.
La cel de-al treilea apel de propuneri au fost desemnate 22 de proiecte câştigătoare, printre care se află şi o idee lansată de primăria din Cluj. Pentru cel de-al patrulea apel proiectele pot fi depuse până în ianuarie 2019, câştigătorii urmând să fie anunţati în vara anului viitor.
Care a fost însă ideea cu care Clujul a câştigat 4,4 milioane de euro pentru a finanţa un proiect cu o valoare de 5,6 milioane de euro?
„Clujul încearcă să facă faţă vulnerabilităţii care vine odată cu apariţia noilor tehnologii, lucru care se suprapune cu un nivel al emigrării crescut şi peste îmbătrânirea populaţiei“, se arată în informaţiile transmise de reprezentanţa din România a Comisiei Europene.
În acest context, proiectul Cluj Future Work are ca scop formarea unui ecosistem pentru locurile de muncă actuale şi viitoare.
Astfel, obiectivele Cluj Future Work sunt de a facilita tranziţia spre tehnologia 4.0 prin punerea la dispoziţia celor care desfăşoară activităţi cu risc de dispariţie ca urmare a automatizării traininguri şi posibilitatea de a dezvolta noi competenţe.
Mai departe, proiectul îşi propune includerea categoriilor sociale excluse în piaţa forţei de muncă, dar şi o mai bună integrare a industriilor creative în viaţa de zi cu zi a oraşului.
„Punctul comun al tuturor acestor iniţiative va fi un centru cultural care va fi dotat cu echipamente de ultimă generaţie“, se mai arată în documentul transmis de reprezentanţa din România a Comisiei Europene. Din proiect fac parte 3 clustere, respectiv Asociaţia Cluj IT, Cluster Mobilier Transilvan, Transylvania Creative Industries, dar şi Universitatea de Artă şi Design şi alţii.
Transformarea şcolilor în oaze
În timp ce Clujul a ales să se ocupe de forţa de muncă, alte soluţii care se află în testare în zeci de oraşe europene pot deveni idei pentru primăriile locale.
În Amsterdam, de exemplu, primăria a câştigat o finanţare de 4,8 mil. euro pentru a testa o soluţie inteligentă de micromanagement al apei prin intermediul unor acoperişuri care se adaptează la condiţiile meteo.
Barcelona, pe de altă parte, a primit aproape 4 milioane de euro pentru a transforma 10 şcoli în adăposturi climaterice, având în vedere problemele legate de creşterea temperaturii cu care se confruntă oraşul.
„Proiectul va introduce spaţii de joacă acvatice sau spaţii verzi astfel încât aceste şcoli să devină un fel de refugii climaterice, nu numai pentru elevi, ci şi pentru taberele de vară sau pentru cetăţeni“, se arată în descrierea proiectului.
O idee similară a obţinut fonduri de 4,8 milioane de euro, primăria Parisului urmând să transforme 10 şcoli în oaze de răcoare. Mai mult, chiar elevii vor fi implicaţi în designul viitoarelor spaţii.
„Prin dezvoltarea unei metodologii de co-design cu elevii şi comunităţile din educaţie proiectul îşi propune să-i educe pe cetăţeni, dar şi să-i implice pe aceştia, indiferent de vârstă în creşterea calităţii mediului în care trăiesc“, se arată în descrierea proiectului cu care Parisul a câştigat finanţarea europeană.
Prevenirea incendiilor prin soluţii smart
O comunitate din Spania, adesea confruntată cu incedii, a câştigat o finaţare pentru ridicarea unor centruri de vegetaţie şi implementarea unui sistem inteligent pentru irigarea acesteia, totul pentru ca la final să rezulte un fel de centură verde de protecţie. Proiectul a primit o finanţare de aproape 4,4 milioane de euro.
În sudul Franţei, „alianţa“ formată din Marsilia şi Aix îşi propune lansarea unei platforme de tip open-data cu scopul de a creşte calitatea aerului.
În Breda, în sudul Olandei, primăria ar dori ca 35% din toate evenimentele organizate în comunitate să primească energia necesară, cea care nu este transmisă prin reţeaua de distribuţie, prin bateriile posesorilor de maşini electrice în locul clasicelor motoare pe diesel. Organizarea ar trebuie să se facă online, iar posesorii de maşini electrice care intră în această schemă vor primi o serie de bonusuri prin partea primăriei.
Cum rezolvă alte primării problema lipsei de locuinţe
Budapesta a obţinut 4,5 milioane de euro pentru realizarea unui proiect de co-housing (spaţii de locuit destinate traiului în comun - n.red.), dar cu caracteristici eco. Conceptul de co-housing devine tot mai popular, mai ales pe măsură ce oraşele se aglomerează şi locuinţele sunt din ce în ce mai scumpe, modelul fiind implementat în statele nordice chiar din anii 1960. Un alt factor care contribuie la creşterea popularităţii acestui concept este faptul că deja o serie de comunităţi sunt tot mai preocupate de un stil de viaţă cu impact redus asupra mediului. În linii mari, conceputul de co-housing presupune ca familiile dintr-un proiect să aibă anumite spaţii proprii tradiţionale, dar să împartă locuri precum sala de mese, spaţii de curăţat rufele precum şi spaţiile de relaxare.
„Pe măsură ce disponibilitatea spaţiilor de locuit accesibile este în scădere la nivel european, mai ales în Ungaria, proiectul E-Co-Housing îşi propune să arate că este posibilă realizarea unui spaţiu bun pentru conceptul de co-housing care să îmbine cele mai înalte standarde de eficienă enegretică şi soluţii de tipul IoT (internet of things)“, se arată în descrierea proiectului care va include 35 de unităţi modulare, prefabricate, de diferite dimensiuni.
În Ghent, primăria a lansat un proiect prin care 100 de locuinţe deţinute de proprietari cu putere financiară scăzută vor fi renovate, recuperarea banilor urmând să se facă odată cu închirierea sau vânzarea respectivei proprietăţi. Mai departe, banii astfel obţinuţi ar urma să fie investiţi în proiecte similare.
Mataro, un oraş din Spania, are un alt proiect prin care încearcă să aducă pe piaţă proprietăţi imobiliare care stau goale. Ideea este de a-i determina pe proprietari să le închirieze la un preţ sub nivelul pieţei prin garantarea unui nivel al chiriilor, dar mai ales prin oferirea de sprijin financiar pentru modernizarea acestor locuinţe.
Alte oraşe europene testează soluţii prin care-i încurajează pe tineri să rămână în micile comunităţi luptându-se astfel pentru menţinerea forţei de muncă bine calificată cu marile oraşe.
Dincolo de Cluj, Alba-Iulia se transformă într-un oraş-laborator în contextul în care primăria a deschis datele către orice companie care-şi doreşte testarea şi implementarea unei soluţii de tip-smart city.
Alba-Iulia este de altfel campionul naţional în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene pe cap de locuitor. Bucureştiul este la coada clasamentului.
Budapesta a obţinut 4,5 milioane de euro pentru realizarea unui proiect de co-housing (spaţii de locuit destinate traiului în comun - n.red.), dar cu caracteristici eco. Conceptul de co-housing devine tot mai popular, mai ales pe măsură ce oraşele se aglomerează şi locuinţele sunt din ce în ce mai scumpe, modelul fiind implementat în statele nordice chiar din anii 1960. Conceptul de co-housing presupune ca familiile dintr-un proiect să aibă anumite spaţii proprii tradiţionale, dar să împartă locuri precum sala de mese, spaţii de curăţat rufele, precum şi spaţiile de relaxare.
Intră pe www.zf.ro/romania100 şi contribuie cu idei pentru România de mâine.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE