„Populaţia“ de companii a României, aproape de pragul de 3 milioane de entităţi. Care au fost cei mai buni ani pentru businessul local?

♦ În anul Centenarului, România va trece pentru prima dată de pragul de 3 milioane de firme înfiinţate.

♦ Din toate aceste iniţiative de business, active sunt circa 700.000 de firme cu afaceri totale de 300 de miliarde de euro în 2017. O parte din companii supravieţuiesc doar 3-4 ani de la înfiinţare, după care fie sunt radiate, dizolvate sau cu activitate suspendată.

♦ În 1919, de exemplu, pe plan local erau înscrise 10.175 de firme, cele mai multe, peste 2.900, fiind în Ilfov.

♦ Cehia, o ţară de trei ori mai mică decât România, are peste 1 milion de companii active. Ungaria, o ţară de două ori mai mică, are peste 535.000 de companii, România fiind, din nou, la coada clasamentului european în ceea ce priveşte numărul de companii la mia de locuitori.

♦ Ora de antreprenoriat în şcoli ar putea fi o soluţie pentru stimularea apetitului de business local.

♦ „O economie sănătoasă nu înseamnă întreprinderi mari şi puţine. Avem nevoie de o bază mult mai largă pentru a balansa tot sistemul economic. Avem nevoie de mulţi şi mici.“

♦ Judecând strict după numărul de înmatriculări de firme, anii cu cel mai mare apetit de business din capitalismul local au fost 2005, 2007 şi 2014, cu circa 150.000 de companii înfiinţate în fiecare dintre anii menţionaţi.

♦ Din primele 100 de firme înfiinţate imediat după Revoluţie, 23 mai funcţionează şi azi. Din aceste 23, şapte au avut anul trecut cifra de afaceri zero, iar trei nu au datele depuse la Ministerul Finanţelor.

În anul centenarului,  numărul de iniţative de business din România va trece pentru prima dată de pragul de 3 milioane de entităţi, acesta fiind numărul de înmatriculări la Registrul Comerţului, nu numărul final de companii active în economie.

Potrivit statisticilor europene, populaţie de firme active local este de peste 700.000 de entităţi, toate acestea având un rulaj de circa 300 de milliarde de euro, anul trecut.

Cei mai buni ani de business

Judecând strict după numărul de înmatriculări de firme, anii cu cel mai mare apetit de business din capitalismul local au fost 2005, 2007 şi 2014, cu circa 150.000 de companii înfiinţate în fiecare dintre anii menţionaţi.

Tot datele de la Registrul Comerţului arată că din primele 100 de firme înfiinţate imediat după Revoluţie, 23 mai funcţionează şi azi.

Din aceste 23, şapte au avut anul trecut cifra de afaceri zero, iar trei nu au datele depuse la Ministerul Finanţelor.

Mai departe, liderul acestui pluton de companii care rezistă de aproape 30 de ani este compania Proinvest SRL, specializată în comerţul cu maşini agricole, înregistrată în Teleorman, care anul trecut a avut un business de 64,3 milioane de lei.

Compania este controlată de omul de afaceri Marian Fişcuci, fost administrator al Tel Drum şi un apropiat al liderului PSD Liviu Dragnea. În decembrie anul trecut, Marian Fişcuci, alături de fostul deputat Adrian Simionescu, a fost trimis în judecată de către procurorii DNA pentru fapte de acte de comerţ incompatibile cu funcţia şi complicitate la evaziune fiscală, respectiv evaziune fiscală, scrie Mediafax.

Exemplul de mai sus oglindeşte foarte bine care a fost reţeta iniţială a succesului în business în capitalismul românesc imediat după Revoluţie.

La nivel european, nu stă bine nici la apetitul antreprenorial, fiind la coada clasamentului cu cel mai mic număr companii înregistrat la mia de locuitori. Cehia, de exemplu, are o populaţie de companii active de peste un milion de entităţi, potrivit datelor Eurostat, iar în Ungaria sunt active peste 535.000 de companii.

Ora de antreprenoriat, obligatorie?

Specialiştii spun însă că încurajarea business-ului pe cont propriu este soluţia pentru dezvoltarea României, formarea unei pături echilibrate de companii mici fiind aproape obligatorie pentru a balansa puterea multinaţionalelor.

„La noi antreprenoriatul nu este un vis. Mulţi au auzit de patron, vor să devină patroni, dar nu antreprenori. Este un hău, nu un gol în materie de educaţie antreprenorială în România. Chiar dacă introduci materia, nu ai profesorii, aşa că în primă etapă cred că trebuie să pornim chiar de la această interacţiune directă, între antreprenori şi elevi şi studenţi. A doua problemă este că statul a devenit un angajator preferat. Jobul de la stat este sigur, bine plătit şi de multe ori nu este încărcat de responsabilităţi. Pe termen lung, o astfel de politică a aparatului de stat atacă masiv dorinţa de competitivitate“, spunea recent Cosmin Alexandru, decanul Academiei de Antreprenoriat, un model educaţional cu o latură practică bine conturată în care echipe de studenţi învaţă business creând şi operând afaceri reale, având ca mentori oameni de business. Dincolo de visul de patron sau de o carieră la stat, mulţi tineri care ies de pe băncile facultăţii aspiră la un job într-o multinaţională, un mediu considerat sigur, bine remunerat, care vine la pachet şi cu oportunităţi de carieră în exterior.

„O economie sănătoasă nu înseamnă întreprinderi mari şi puţine. Avem nevoie de o bază mult mai largă pentru a balansa tot sistemul economic. Avem nevoie de mulţi şi mici“, preciza anterior Andrei Cionca, preşedinte al CITR Group, entitate care livrează soluţii pentru companii aflate în dificultăţi financiare, cum ar fi cele aflate în insolvenţă.