„România are toate cărţile potrivite pentru mobilitatea electrică, constructori auto şi sprijin pentru sector.“ Ce-i mai trebuie domeniului pentru a decola?

Aducerea soluţiilor de mobilitate electrică în transportul public şi susţinerea de la nivel central a unui plan pentru dezvoltarea acestui sector ar contribui la răspândirea fenomenului mobilităţii electrice pe plan local. Însă în timp ce liderii europeni din piaţa energiei pariază pe acest domeniu, Strategia Energetică a României precizează doar că „tranziţia către electromobilitate poate avea loc mai rapid sau mai lent“, fără a pune un plan concret pe masă.

„România are toate cărţile potrivite în mână în materie de mobilitate electrică“, spune Francesco Ven­turini, directorul general al Enel X, divizia de soluţii inteligente a grupului italian de utilităţi Enel.

Italia, ţara cu cele mai multe benzinării din UE, circa 20.500, şi cu al patrulea cel mai mare consum de benzină şi motorină, începe să încline balanţa spre mobilitatea electrică.

Deja, pe plan naţional, au fost montate 1.600 de staţii electrice. Dintre acestea, 680 sunt ale Enel, iar până la finalul anului compania inten­ţio­nează să ajungă la circa 920.

Pe termen lung însă, Enel are un plan major de investiţii în ceea ce priveşte mobilitatea electrică, grupul anunţând că la finalul anului 2022 vrea să ajungă la o reţea de 14.000 de staţii electrice în Italia, bugetul de in­vestiţii fiind de 300 de milioane de euro. În plus, proiectul a generat deja 1.000 de noi locuri de muncă.

„Transportul public este unul dintre pilonii pe care se va baza dezvoltarea mobilităţii electrice. Administraţiile pu­blice trebuie să fie exemplul. Apoi urmează viziunea guvernului în ceea ce priveşte mobilitatea electrică. Cert este însă un lucru. În acest moment, sunt la nivel global 4 milioane de maşini electrice. Cifra nu este mare, dar ritmul de creştere este important. Primul milion a fost atins în cinci ani de zile, ultimul milion s-a făcuit în şase luni“, a mai spus Venturini.

România, pe harta mobilităţii electrice

Nici în Italia partea de fiscalitate nu este pe deplin lămurită în ceea ce priveşte mobilitatea electrică, dar discuţiile sunt în derulare.

Mai departe, italienii vor duce soluţiile de mobilitate electrică pe toate pieţele în care sunt activi în zona de distribuţie a energiei, România fiind una dintre ele.

„Planul de investiţii este flexibil în sensul în care poate fi ajustat conform cerinţelor pieţei, dar în prezent avem în vedere investiţii de circa

15 milioane de euro pe următorii 3-4 ani. Ceea ce dorim să facem este acelaşi plan ca în Italia, cu o structură capilară care să acopere ţara, astfel încât să se poată circula cu maşina electrică din nordul până în sudul României şi de la est la vest“, a mai precizat Venturini.

Potrivit estimărilor ZF, acest lucru ar însemna ca doar Enel să monteze mai bine de 700 de staţii electrice pe plan local, acesta nefiind unicul jucător cu planuri concrete în acest sens.

„Există şi viziunea industrială prin prezenţa unui mare producător de automobile, sunt şanse să apară noi investiţii legate de acest domeniu şi există şi sprijin pentru cumpărarea de maşini electrice“, a mai spus Venturini.

Grupul italian de utilităţi Enel a terminat primul semestru al anului cu venituri de 614 milioane de euro pentru operaţiunile din România, cu 11% mai mari faţă de anul trecut, după cum arată datele incluse în raportul semestrial al companiei. Enel este prezent în România pe piaţa distribuţiei şi furnizării de energie electricăavând un portofoliu de peste 2,8 milioane de consumatori, majoritatea casnici. Acest portofoliu de clienţi este împărţit în trei regiuni, Muntenia Sud (Bucureşti), Banat şi Dobrogea. Veniturile se referă doar la activitea de furnizare şi distribuţie a energiei în contextul în care Enel este şi unul dintre cei mai mari jucători din piaţa energiei regenerabile din România cu un portofoliu de active de 534 MW, din care 489 MW în parcuri eoliene şi 36 MW în proiecte solare.

Situaţia la zi

După primele şapte luni din 2018, maşinile electrice au ajuns să deţină o pondere de 2,5% din totalul pieţei locale, superioară celei de anul trecut, de 1,8%. Programul Rabla Plus, prin care statul subvenţionează cu 10.000 de euro achiziţia unui autoturism electric, dar şi noile modele lansate de constructorii auto vor impulsiona puternic vânzările de maşini „pe baterii“, astfel încât ponderea lor va ajunge la cel puţin 10% din vânzările unei mărci, potrivit estimărilor existente.

Din păcate, în afară de programul RablaPlus, România din nou pare a nu avea vreun plan în ceea ce priveşte mobilitatea electrică, nici la nivelul administraţiilor locale şi cu atât mai puţin la nivel central.

Acest lucru este cât se poate de clar în noua variantă a Strategiei Energetice 2018-2030 cu perspectivă 2050 unde se arată că „tranziţia către electromobilitate poate avea loc mai rapid sau mai lent.“

„Rezultatele pentru 2030 nu indică modificări de substanţă în ceea priveşte utilizarea combustibililor alternativi, întrucât această tranziţie este de durată. România, prin vechimea parcului său auto, se află cu aproape 10 ani în urma statelor dezvoltate şi va recupera doar parţial acest decalaj în următorii ani. Pentru 2030, Strategia estimează creşterea uşoară a parcului de autobuze şi a celui de microbuze la 24.000, respectiv 33.000 de unităţi. O mică parte a microbuzelor vor avea propulsie hibridă sau electrică“, se arată de exemplu în Strategia Energetică a României.

În timp ce economiile dezvoltate avansează spre mobilitatea electrică sau spre descentralizarea producţiei de energiei, viziunea strategică a României pentru 2050 este compusă din proiecte de acum 40 de ani, cum ar fi hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti.

Cu toate acestea, în document se arată că aproape 60% din parcul auto ar urma să aibă, în 2050, o formă de propulsie electrică, dar nu este prezentată nicio idee locală de a genera valoare adăugată din această tendinţă globală.

Intraţi în contact cu mai multe idei pentru România de mâine accesând azi platforma www.zf.ro/romania100