Cristian Secoşan, Siemens: Promovarea companiilor româneşti este evident utilă, dar până la urmă acest lucru va fi făcut tot de antreprenorii curajoşi

♦ Curajul antreprenorilor s-ar putea dovedi cea mai bună „strategie“ pentru promovarea peste hotare a companiilor româneşti, mai ales în absenţa unei viziuni naţionale în această direcţie. Accentul trebuie pus pe zona de tehnologie, spune Cristian Secoşan, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din domeniul energetic, care de la 1 octombrie va reveni la conducerea Siemens România.

„Creşterea (economică a României pe termen lung – n.red.) se poate baza pe pilonii cunoscuţi, consum şi investiţii, dar e nevoie de mai mult decât atât. Cred că tehnologiile noi şi inovaţia pot aduce creştere sustenabilă. Potenţialul cel mai mare îl văd legat de IT, automatizare şi robotizare“, spune Cristian Secoşan.

El va prelua de la 1 octombrie funcţia de director general al Siemens România, companie pe care a mai condus-o în perioada 2009-2012. Odată cu revenirea la Siemens, Secoşan pără­seşte conducerea Romelectro, firmă antre­prenorială unde a fost director general începând cu anul 2015. Rome­lec­tro, unul dintre cei mai mari contractori de proiecte energetice din România, face parte din grupul de firme Romelectro, în care mai sunt incluse Insti­tutul de Studii şi Proiectări Ener­ge­tice (ISPE), compania de construcţii utilitare pentru electricitate şi teleco­municaţii Electromontaj Carpaţi SA Sibiu şi producătorul de structuri metalice Celpi.

Singuri peste hotare

Romelectro a terminat anul trecut cu un business de 409 milioane de lei, cu aproape 82% mai mare faţă de cel din 2016, compania fiind din ce în ce mai prezentă pe pieţele externe în contextul în care au fost ani buni în care firmele de profil au fost afectate de „seceta“ de investiţii din energia locală. De exemplu, anul trecut Romelectro a lucrat la punerea în funcţiune a unui bloc de 1.200 MW la o termocentrală pe gaze în Burullus, Egipt. De altfel, Secoşan spune că în absenţa unei stra­te­gii locale privind promovarea com­pa­niilor româneşti peste hotare, misiunea le revine tot antreprenorilor locali.

„Ca idei concrete, promovarea com­paniilor româneşti este evident uti­lă, întrebarea este cum se poate face. Cred că până la urmă tot la antre­pre­norii inovatori şi curajoşi ajungem, tot la educarea şi pregătirea lor“, este de părere Secoşan. Mai mult, el mai spune că în absenţa unui sistem de educaţie capa­bil să livreze în acest moment pre­gătirea necesară pentru viitoarele generaţii de antreprenori, este recoman­dat ca studiile de aici să fie completate cu experienţe la instituţii de învăţământ de peste hotare.

Mai mult curaj

Lipsa de curaj în abordarea pieţelor ex­terne nu este valabilă doar pentru antre­pre­norii locali, ci ar putea fi considerată o caracteristică a economiei româneşti. De exemplu, România nu este prezentă cu nicio companie în top 10 cele mai mari firme din Europa Centrală şi de Est, având doar 56 de firme în clasament, faţă de cele 65 din 2016, potrivit ultimei ediţii a studiului Coface CEE Top 500, care analizează evoluţia businessurilor din 12 ţări din regiune. Ungaria are însă 71 de companii în acest top, Cehia are 67, iar Polonia conduce detaşat clasamentul cu 175 de companii în „liga“ celor mai mari 500 din regiune, în creştere faţă de cele 168 din 2016. Imaginea este aproape de neînţeles ţinând cont de dimensiunea pieţei locale, dar mai ales de resursele acesteia, România fiind al patrulea cel mai mare producător de gaz şi petrol la nivelul UE şi exportator net de energie.

Mai departe, dintre cele 56 de companii româneşti, doar trei sunt businessuri antreprenoriale - Dedeman, Altex şi Fildas.

Nici în alte studii antreprenoriatul românesc nu iese mai bine. În ultima ediţie a studiului Deloitte Top 500, care analiza situaţia celor mai mari 500 de companii din regiune la nivelul anului 2015, antreprenoriatul românesc era foarte slab reprezentat în regiune. Croaţia avea 4 companii antreprenoriale prezente în topul realizat de Deloitte, Cehia are 12 antreprenori, Lituania, 6, Polonia defila cu 32 astfel de companii iar Ucraina era reprezentată de 15 companii antreprenoriale. Doar două companii din România, Dedeman şi Tinmar, reuşiseră să intre în acest clasament.

Intraţi în contact cu mai multe idei pentru România de mâine accesând platforma www.zf.ro/romania100