Storia

Marcel Martin, Coca-Cola HBC: Nu trebuie să reinventăm, ci doar să alegem un model economic deja testat şi să-l urmărim pe termen lung

2 mai 2018 Autor: Roxana Petrescu

♦ Infrastructura şi educaţia sunt esenţiale pe termen lung, veste bună dat fiind că în materie de modele economice de urmat, România nu trebuie să inventeze nimic, ci doar să se uite în jur la economiile mai dezvoltate, să aleagă ce i se potriveşte şi să aplice, crede Marcel Martin, group supply chain director în cadrul Coca-Cola Hellenic Bottling Company (HBC), unul dintre cei mai mari îmbuteliatori ai gigantului Coca-Cola la nivel global.

Marcel Martin a preluat funcţia actuală de la începutul lui ianuarie 2015, lucrând direct din Atena, sediul cen­tral al Coca-Cola HBC.

Înainte de această funcţie, care-l trans­formă într-unul dintre cei mai im­portanţi manageri români aflaţi peste hota­re, ascensiunea profesională a lui Martin în cadrul Coca-Cola a pornit din Iaşi, urmând apoi poziţii de conducere în pieţe precum Nigeria sau Irlanda.

Din funcţia actulă, Marcel Martin supervizează practic fluxurile ope­raţio­nale al Coca-Cola HBC, fiind respon­sabil de achiziţiile, planificarea celor mai importante proiecte, producţia sau sustenabilitatea companiei.

Anul trecut, Coca-Cola HBC a în­registrat un business de peste 6,5 mi­liar­de de euro, a vândut peste 2 miliarde de unit case-uri (baxuri, unitate de măsură care are 5,67 litri, potrivit informaţiilor Coca-Cola HBC - n.red.) în 28 de ţări. În alte cuvinte, anul trecut compania a vândut peste 36,1 miliarde de cutii de Coca-Cola din Nigeria până în Rusia.

 

Paşii următori

Având o astfel de perspectivă, care ar fi urgenţele pe care România trebuie să le adreseze acum, aşa cum sunt ele văzute prin ochii unui manager cu o traiectorie internaţională?

„Multe au fost adresate, multe mai sunt încă de adresat. Infrastructura de transport este prioritară, deoarece va impacta pozitiv dezvoltarea economică, investiţiile şi turismul. Este trist faptul că suntem nevoiţi să recunoaştem că suntem la coada listei ce vizează cali­tatea drumurilor din Europa şi marile rute de transport internaţional ocolesc România“, spune Marcel Martin.

Infrastructura s-a dovedit a fi, cel puţin în ultimii ani, nodul Gordian al tuturor guvernelor care s-au perindat la conducerea României, aceeaşi proble­mă fiind evocată în mod repetat de toţi marii investitori străni, fără prea mari rezultate până în acest moment.

Educaţia va deveni pe termen scurt la fel de importantă şi poate mai com­plicat de reformat în contextul în care schimbările tehnologice cer un set de com­petenţe cu totul aparte de la pro­fesorii viitoarelor generaţii.

„Educaţia este esenţială în evoluţia unui popor. În primul rând, o demo­cra­ţie nu poate exista fără educaţie. Fără educaţie, orice democraţie se întoarce la o formă sau alta de dictatură. În al doilea rând, educaţia crează oportuni­tatea de a schimba în bine «ordinea» cu care ne-am obişnuit. Lumea se schimbă cu o rapiditate uluitoare, avem şansa să trecem peste etape, să folosim cele mai performante tehnologii şi să ne in­spirăm din experienţele altor ţări pentru a progresa accelerat.“

Marcel Martin dă exemplul unor state precum Singapore şi Irlanda care au intrat în rândul ţărilor dezvoltate printr-un efort depus de o singură generaţie.

„Estonia este prima ţară din lume care «nu foloseşte hârtie» în administra­ţia publică, toate interacţiunile se fac prin telefon sau calculator, micşorând astfel timpul petrecut la ghişee şi eliminând pas cu pas birocraţia. Ţările nordice sunt un model de dezvoltare socială şi economică bazată pe un sistem puternic de educaţie.“

 

Partea plină a paharului

Între timp, România a devenit una dintre ţările din care au decis să plece peste 3 milioane de oameni, cifră de pes­te 2 ori mai mare decât cea care apare în statisticile oficiale. Cu toate acestea, Marcel Martin spune că acest lu­cru poate fi interpretat şi într-o cheie po­zitivă, acela al unui transfer de competenţe.

„Orice naţiune liberă are cetăţeni care lucrează în străinătate. Din această experienţă poţi să înveţi şi să te dezvolţi personal şi profesional, iar în final, întreaga naţiune are beneficii econo­mi­ce şi sociale. Am întâlnit doctori, ingi­neri, constructori, IT-işti şi avocaţi ro­mâni care sunt foarte apreciaţi pentru mun­ca pe care o fac în afara graniţelor. Nu este greu să-i inspirăm să se întoarcă pe cei plecaţi, deoarece oriunde mergi în lume, oricâte limbi străine vorbeşti, dacă te-ai născut român, în ochii celor din jur vei fi român cât timp vei trăi.“

Pe termen lung, Martin crede că opor­tunităţile de creştere ale României vor veni din sectoare precum IT&C, agri­cul­tură, turism şi alte industrii spe­cializate în noi tehnologii.

„Dar nu trebuie să uităm că suntem membri ai Uniunii Europene şi orice este posibil în Europa, este posibil şi în România.“

 

Alegerea potrivită

Totodată, în viitor, pe fondul ogligaţiilor tot mai stricte în ceea ce priveşte protecţia mediului, Marcel Martin crede că fenomenul de economie circulară, bazat mai ales pe reciclare, poate deveni realitate, lucru care va remodela industria resurselor minerale.

„Automatizarea şi robotizarea, inteligenţa artificială, nano tehnologiile şi biotehnologiile vor schimba într-un ritm accelarat natura tuturor ramurilor economice şi chiar medicale. Suntem la începutul revoluţiei digitale, dar e de ajuns să privim la transformările care s-au produs în ultimii zece ani ca să înţelegem ce ne rezervă viitorul. Curiozitatea de a învăţa şi deschiderea continuă către idei noi vor marca viitorul nostru. Adaptabilitatea şi spiritul de inovaţie sunt în natura românilor, eu cred că putem să folosim progresul tehnologic în interesul nostru.“

La final însă, România de mâine nu trebuie să reinveteze nicio roată, ci doar să aleagă un model de creştere care i se potriveşte, şi, cel mai important, să îl urmeze, indiferent de cine se află la guvernare.

„O idee bună pentru România de mâine ar fi să ne alegem un model economic care s-a demonstrat a fi de succes în ţările lumii, care ni se potriveşte şi pe care putem să-l îmbunătăţim. Un model pe care să-l urmăm pe termen lung. Ţări ca Finlanda sau Danemarca au o economie dezvoltată şi o societate echilibrată, care nu se bazează pe resurse naturale sau pe poziţii geografice avantajoase, ci mai mult pe educaţie, promovarea iniţiativei private şi a spiritului de inovaţie. Nu este nevoie să experimentăm şi să reinventam continuu, putem adopta ceea ce a fost testat şi ne putem folosi creativitatea să adăugăm noi dimensiuni. Faptul că românii se adaptează şi reusesc să aibă succes în ţări dezvoltate este o bună dovadă că România, în timpul generaţiei noastre, poate deveni o ţară dezvoltată, iubită de noi şi admirată de orice cetăţean al lumii.“

O campanie Ziarul Financiar și Storia