Pariul cu cea mai lungă bătaie: legea pentru gazul din Marea Neagră va influenţa producţia de hidrocarburi şi industria de profil până în 2056

♦ Acordurile pentru explorarea şi dezvoltarea perimetrelor din Marea Neagră au fost semnate pe 30 de ani cu posibilitatea prelungirii cu încă 15 ani, astfel că ultima astfel de înţelegere între investitorii privaţi şi stat ar trebui să expire în 2056, arată datele trimise de ANRM la solicitarea ZF ♦ Programul de lucrări semnat cu fiecare concesionar este o informaţie clasificată secret de serviciu, acesta fiind un nou mister care amplifică ceaţa din jurul gazului din Marea Neagră ♦ „Chimizaţi gazul, e prea valoros să-l ardem”, spun oamenii din industrie privind felul în care ar trebui folosită această resursă pe plan local.

Opt companii locale şi străine au acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare pentru perimetre din Marea Neagră, potrivit da­telor furnizate de Agenţia Naţională pen­tru Resurse Minerale (ANRM), printre aces­tea numărându-se OMV Petrom, Exx­onMobil, Lukoil, Romgaz sau Black Sea Oil and Gas.

„Durata acordurilor petroliere este de maximum 30 de ani, calculată de la data publicării hotărârii de guvern în Monitorul Oficial prin care s-a aprobat concesionarea, cu posibilitatea de prelungire cu 15 ani, conform Legii Petro­lului”, spune ANRM, gestionarul tuturor resurselor minerale din România.

Tot potrivit informaţiilor trimise de instituţie, cel mai vechi acord petrolier semnat pentru Marea Neagră datează din 1992, concesionarii fiind acum Black Sea Oil & Gas, Petro Ventures şi Gas Plus.

Durata mare a acestor acorduri este un motiv în plus pentru realizarea unui cadru legal care să permită economiei locale să beneficieze cât mai mult de aceste noi resurse, dar să fie în acelaşi timp echilibrat pentru investitorii privaţi.

Încă un secret pe resurse naţionale

Pentru fiecare dintre aceste acorduri există un program minim de lucrări agreat cu ANRM, dar, la fel ca multe aspecte ale proiectului privind gazele din Marea Neagră, obligaţiile investitorilor sunt confidenţiale.

„Programul de lucrări obligatoriu pentru faza de explorare (fizic, valoric, termen de realizare) este prevăzut în fiecare acord petrolier de concesiune şi constituie informaţie clasificată secret de serviciu. Execuţia programului de lucrări în fiecare perimetru este în termen”, mai spun reprezentanţii ANRM.

OMV Petrom şi ExxonMobil, concesio­narii perimetrului Neptun, au anunţat că vor lua anul aceasta decizia de investiţii, dar că aceasta este legată de stabilirea cadrului de reglementare pentru zona offshore.

Ce se ştie despre legea offshore

Proiectul de lege privind măsurile nece­sare pentru implementarea operaţiu­nilor pe­troliere offshore a fost adoptat săptămâna tre­cută de deputaţi după ce în textul pro­iectului au fost introduse schimbări de ultim moment fără nicio dezbatere în prealabil.

Faţă de proiectul iniţial, legea offshore aprobată de deputaţi a adus schimbări semnificative, cea mai importantă fiind legată de fiscalizarea noilor cantităţi estimate a fi extrase de la mare adâncime din Marea Neagră.

„Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, din care se deduc investiţiile în upstream (explorare şi producţie - n.red.)”, se arată în legea offshore.

Astfel, în funcţie de evoluţia preţului gazelor în intervalul de 85 de lei - 190 de lei pe MWh, veniturile suplimentare ar urma să fie impozitate cu procente cuprinse între 15% şi 50%.

„Ca logică, este o impozitare normală pentru că nu ai cum altfel să faci un cadru valabil pe 30 de ani şi care să integreze cumva volatilităţi greu de anticipat în acest moment”, crede Dumitru Chisăliţă, specialist în domeniul gazelor naturale.

„Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 60% din totalul veniturilor suplimentare”, se mai arată în proiectul de lege.

Dincolo de această modificare, este exclusă obligaţia companiilor implicate în activităţi de explorare şi producţie din Marea Neagră de a achiziţiona bunuri şi servicii de la persoane juridice cu capital deţinut în proporţie de 25% de persoane fizice şi juridice române. Mai mult, 50% din producţia din Marea Neagră va fi vândută pe piaţa locală, pe platformele OPCOM, actuala bursă de energie.

Nu ardeţi gazul

„Lucrul pe care trebuie să-l facă statul este să-i încujareze pe investitori să vină aici şi să chimizeze gazul, dar în loc să facem acest lucru, noi încercăm să convingem pe toată lumea că nu are cine să-l consume. Gazul nu este făcut să te încălzeşti cu el, valoarea lui este prea mare pentru a-l arde. Noi facem însă acelaşi lucru şi cu lemnul“, spunea recent Mihai Aniţei, directorul general al Azomureş, cel mai mare consumator industrial de gaze din România.

Problema este că deja există informaţii potrivit cărora legea abia adoptată ar putea fi modificată pe fondul unor neînţelegeri politice, fără a exista în acest moment indicii privind posibilele schimbări.

Marele secret al Mării Negre

De altfel, întreg proiectul din Marea Neagră este la acest moment opac, infor­maţiile fiind de cele mai multe ori confidenţiale.

Astfel, Tranzgaz, operatorul sistemului naţional de transport al gazului natural, spune că are acorduri de cooperare pentru preluarea gazelor din Marea Neagră cu Petrom şi ExxonMobil, acord semnat în 2014, un an mai târziu compania semnând o înţelegere similară cu Black Sea Oil&Gas SRL, Petro Ventures Europe B.V şi Gas Plus International B.V. Prevederile, durata sau numele persoanelor care au semnat aceste acorduri din partea statului sunt secrete. Mai mult, deşi toţi cei implicaţi în partea de explorare spun că deja discută cu potenţiali cumpărători, la nivel public nu se ştie unde va ajunge acest gaz. Pe direcţia România-Ungaria deja toată capacitatea de gaze, care cel mai probabil va veni din Marea Neagră, a fost rezervată de anul trecut. De cine? Informaţia este, la fel, secretă. Sursele din piaţă spun însă că rezervarea de capacitate a fost realizată de grupul MET, entitate specializată în tradingul de energie şi de gaze naturale, controlată de Benjamin Lakatos, fost vicepreşedinte pe achiziţii şi exit-uri pe partea de explorare şi producţie din grupul ungar MOL, un apropiat al premierului maghiar Viktor Orban, şi de MFGT, compania specializată în stocarea gazelor naturale, parte a grupului energetic integrat MVM.

Între toate aceste secrete, cert este că în România două treimi din case se încălzesc cu lemne, nu există niciun plan privind racordarea locuinţelor la reţeaua de gaze, iar industria chimică, cel mai mare consumator de gaze, este la pământ.