Ştefan Gadola, EnergoBit: România este o ţară plină de necunoscute. Ne-ar trebui o hartă cu toate utilităţile astfel încât investitorul să ştie exact unde să-şi facă o fabrică

♦ Ştefan Gadola, clujeanul care alături de alţi doi parteneri deţine compania EnergoBit, un business estimat să ajungă în 2018 la 70 mil. euro specializat în soluţii şi echipamente pentru industria energetică, spune că o idee pentru atragerea mai uşoară a investitorilor ar fi, de exemplu, întocmirea unei hărţi naţionale cu toate informaţiile necesare despre utilităţi.

Dacă vrei să îţi faci o fabrică, să ştii exact unde o poţi amplasa din punctul de vedere al accesului la gaze, energie sau apă. Dincolo de infrastructură sau educaţie, care sunt probleme majore, omul de afaceri atrage atenţia că lipsa de baze de date naţionale actualizate este nepermisă în ziua de azi.

România se confruntă de altfel cu o lipsă de date aproape cronică, existând neclarităţi pornind de la numărul locuitorilor, numărul angajaţilor şi terminând cu statistici privind numărul persoanelor conectate la reţeaua de gaze din fiecare localitate, de exemplu.

Gadola, care alături de cei doi parteneri ai săi Peter Pal şi Ioan Socea punea bazele EnergoBit la începutul anilor ’90, fiind astfel expo­nentul primei generaţii de antreprenori din România, spune că nebuloasa cifrelor la zi alături de schimbările legislative frecvente sunt piedici în atragerea investitorilor. 

„România este o ţară plină de necu­nos­cute. Dacă un investitor vine într-un loc, el trebuie să aibă toate datele la dispoziţie. Ce capacitate de racordare la energie este în acel loc, ce posibilitate de racordare la reţeaua de gaze există? Ne trebuie o hartă naţională cu toate utilităţile, astfel încât investitorul să ştie exact unde îşi poate amplasa o unitate de producţie, de exemplu. La noi, acum sunt foarte multe necunoscute, iar acest lucru nu este permis“, spune Gadola.

Cum aprindem becul în 30 de ani?

Activ în domeniul energiei, businessul EnergoBit se luptă cu o concurenţă foarte mare, marjele din sector fiind astfel destul de mici. Acesta este şi motivul pentru care Gadola spune că firma se concentrează mult pe export, sperând să ajungă la o pondere de 20% din business a lucrărilor de peste graniţe. Dincolo de acest lucru, lipsa unor planuri pe termen lung privind dezvoltarea sectorului energetic face ca proiectele pe plan local să fie tot mai rare.

„Domeniul energiei electrice este esenţial, dar îţi trebuie o viziune pentru 30-40 de ani. Este o responsabilitate fantastică pentru că trebuie să te gândeşti că în câţiva ani unităţi de producţie îţi ies din funcţiune, iar la acel moment tu trebuie să ştii ce pui în loc. Energia înseamnă continuitate şi nimic, nici Google, nici Facebook nu merg fără această continuitate în alimentarea cu electricitate.“

Infrastructura este esenţială, marile investiţii putând fi una dintre soluţiile prin care România i-ar putea aduce înapoi pe cei plecaţi peste graniţe.

„Dacă nu aş avea avionul, nu ştiu ce m-aş face. Fac 12 ore de la Cluj până în Bucureşti cu trenul, mai mult decât făceam în tinereţe. Cum este posibil aşa ceva? SUA, ca să treacă de marea recesiune, a început nişte proiecte de infrastructură enorme, dând astfel de lucru la oameni. Zeci de mii de locuri de muncă au fost create. Acesta este modelul prin care şi noi putem să-i aducem acasă pe românii plecaţi peste graniţe. Trebuie doar să învăţăm din lucrurile simple, făcute deja de alţii.“

Marea „despărţire“

Mai mult, Gadola spune că lipsa infrastructurii a dus la polarizarea României, regiuni întregi fiind complet ocolite de investitori.

„Distanţa dintre Arad şi Vaslui, de exemplu, creşte în fiecare zi. Noi vorbim de 100 de ani de la Unire, dar Moldova este ruptă din cauza lipsei infrastructurii. Cred că suntem într-o criză a României. Avem în anul centenarului regiuni care sunt uitate.“

Gadola insistă că nu doar infrastructura rutieră trebuie adresată, starea căilor ferate fiind la fel de alarmantă.

„Nu este normal să facem distanţe de câteva sute de kilometri cu avionul. Mi-ar fi mult mai uşor să merg cu trenul, dar acum această alternativă nu există.“

Un oraş de neştiutori

Cu o rată a abandonului şcolar de aproape 20% şi cu peste 40% din elevii de 15 ani încadraţi în categoria anal­fabetismului funcţional, Gadola spune că educaţia tre­­buie să devină o prioritate pentru Guvernul României.

„În acest moment, în România, sunt 250.000-300.000 de analfabeţi. Este o populaţie cât Braşovul. Lupta împotriva abandonului şcolar ar trebui să devină prioritară.“

 Agricultura, mai ales cea bio, este o altă oportunitate de creştere pentru România, cu condiţia existenţei unui program pentru refacerea sistemului de irigaţii.

„Dacă dai subvenţii pentru eoliene sau solare, nu poţi să faci acelaşi lucru pentru sistemul de irigaţii? Irigaţiile, de exemplu, pot fi gândite într-un sistem de panouri solare. Soluţii există.“

Gadola spune că au fost şi multe lucruri bune care s-au întâmplat în ultimii ani. 

„Impozitul pe profit de 16% a fost ceva fantastic. Acum însă trebuie atrasă o categorie de investitori care chiar fac ceva în sensul investiţiilor, care crează locuri de muncă. IT-ul este desigur o poveste de succes extraordinară, dar în esenţă sunt calculatoare şi sedii care a doua zi pot fi mutate în altă ţară. Ucraina se poate deschide mâine şi să nu ne imaginăm că acolo nu sunt copii deştepţi.“

Marea companie România

La final însă, Gadola spune că este necesară profesionalizarea actului politic prin popularea instituţiilor de stat cu specialişti.

„Trebuie ca în astfel de poziţii să ajungă nişte profesionişti, cu un sistem de măsurare, cu nişte indicatori de performanţă.  Guvernarea este de fapt managementul unei firme mari, cu o componentă socială semnificativă. Dacă tu nu ştii, atunci adu-ţi specialiştii buni. Când ajungi la putere, trebuie să ajungi acolo pentru că-ţi iubeşti ţara, nu pentru că vrei să faci avere.“ 

Ştefan Gadola conduce alături de partenerii săi un business cu 700 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri de 257 milioane de lei (56 milioane de euro) anul trecut.

Pentru 2018, Gadola estimează un business de 325 de milioane de lei (70 de milioane de euro).