Câţiva tineri au făcut în Bucureşti un proiect unic în Sud-Estul Europei cu 300.000 euro: “Ne-am dat seama că nu exista aşa ceva”

Contribuţia industriilor creative la formarea PIB-ului ar putea ajunge în 2020 la circa 10%, după ce din 2014 acest domeniu a ajuns să aibă o pondere mai mare decât agricultura. În absenţa unui partener de dialog la nivelul statului, cei care se încăpăţânează să rămână în tabăra creativilor au învăţat că lucrurile nu se întâmplă decât dacă le fac ei să se întâmple. Aşa a apărut în Bucureşti şi prima bibliotecă de materiale din sud-estul Europei, Mater, o investiţie de circa 300.000 de euro care are în spate şi cea mai mare campanie de crowd-funding derulată vreodată în România.

MATER s-a deschis anul trecut într-un spaţiu de circa 1.000 de metri pătraţi, la parterul unei clădiri închiriate de la fosta fabrică Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucureşti.

Tot acolo, în 2015, o mână de tineri, o parte dintre ei regăsindu-se şi în proiectul MATER, au pus bazele comunităţii NOD Makerspace, o zonă de co-working destinată industriilor creative care dincolo de spaţiul propriu-zis pune la dispoziţia chiriaşilor şi instrumentele de lucru necesare. 

”În toamna anului 2015 am pus bazele comunităţii NOD. Ca particularitate a acestei comunităţi era lucrul cu foarte multe materiale. Iniţial, aveam un perete pe care îl îmbogăţeam. Apoi am început să ne documentăm şi ne-am dat seama că de fapt în România nu exista o bibliotecă de materiale“, povesteşte Sabina Baciu, director de comunicare la NOD Makerspace/MATER. Potrivit acesteia, la NOD Makerspace s-a format în acest moment o comunitate de 120 de membri, din care 60 vin zilnic.

”Aici abonamentele variază între 120 şi 190 de euro pe lună, în funcţie de echipamentele pe care le foloseşti. Vedem că în general cam o treime din membrii noştri cresc atât de mult într-un an încât se mută în spaţii mai mari“, precizează Sabina Baciu.
Din echipa din spatele NOD Makerspace mai fac parte Florin Cobuz şi Tamina Lolev, ambii arhitecţii. Alături de ei, în proiectul primei biblioteci de materiale din România a venit şi Sandra Bălăşoiu, actual project manager la MATER.

”La litere, de exemplu, ai toate cărţile într-o bibliotecă. Noi ne-am inspirat după modele de biblioteci de materiale precum cele din New York. Acolo însă este o tradiţie de peste 20 de ani, partea educaţională este complet acoperită, aşa că acum în astfel de spaţii sunt doar cele mai inovatoare materiale. Vin giganţi precum Nike sau D&G, se uită la ultimele inovaţii, se inspiră şi apoi le inserează în produsele lor. n ţările nordice, de exemplu, designerii de produse au ajuns la fineţea de a-şi face propriile materiale“, explică Sandra Bălăşoiu.
n Bucureşti însă, biblioteca are un rol pur educaţional în contextul în care aceasta este una dintre cele mai importante piese care lipsesc din tot puzzle-ul dezvoltării industriilor creative.

”Acum găzduim circa 2.000 de mostre de materiale, dar planul nostru este de a ajunge la 10.000. Putem spune că în prezent circa 20% sunt materiale inovatoare, jumătate din ele fiind livrate de furnizori locali“, explică Sandra Bălăşoiu.

Citeşte continuarea pe BUSINESS MAGAZIN