Caracatiţa politică şi risipa banului public: una din zece firme unde sunt administratori consilieri judeţeni are contracte cu autorităţile locale. Cel puţin.

13 oct 2011 Autor: Mediafax

Sute de consilieri judeţeni din ţară au acţiuni sau sunt asociaţi la companii din domenii diverse, de la afaceri de familie la firme care fac contracte cu instituţii ale statului, indiferent că e vorba de "banalele" cornuri şi laptele oferite elevilor sau de construcţii ori consultanţă. Cele mai valoroase companii din România, administraţii sau primării sifonează bugete importante către firme din al căror acţionariat fac parte consilieri judeţeni, arată datele culese de corespondenţii Mediafax. Potrivit reprezentanţilor Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), au fost identificaţi 747 de conslieri judeţeni care sunt titulari în 1.200 de firme. Conflictul de interese intră în zona achiziţiilor publice, care este un factor de vulnerabilitate majoră, în primul rând la nivelul comunităţilor locale, au mai precizat reprezentanţii ANI. Potrivit statisticilor realizate de instituţie, cel puţin zece la sută din aceste firme unde sunt administratori consilieri judeţeni au contracte cu autorităţile locale. Citiţi tot articolul pe www.mediafax.ro

Alba: "cornul şi laptele politic" şi Roşia Montană

Aproape jumătate din cei 30 de consilieri judeţeni din Alba sunt acţionari la diverse firme, doi dintre ei fiind cercetaţi în acest mandat de Agenţia Naţională de Integritate din cauza unor incompatibilităţi între calitatea de consilier şi cea deţinută în societăţi care aveau contracte cu statul. Astfel, unii dintre consilierii judeţeni au legătură cu firme care desfăşoară contracte cu consiliul judeţean sau chiar cu investiţia de la Roşia Montană. Nici programul "Cornul şi laptele" pentru elevi nu a scăpat de aroma politică.

Preşedintele PSD Alba, de exemplu, Ioan Dârzu, care este şi consilier judeţean, este vicepreşedintele consiliului de administraţie al firmei Albalact, care de câţiva ani asigură produsele lactate din programul "Cornul şi laptele" derulat în judeţ în urma licitaţiilor organizate de CJ.

Tot în Alba, un alt consilier judeţean, Adrian Dumitru Bendea, preşedintele PDL Abrud, este membru în consiliul de administraţie al SC RMGC SA Roşia Montană.

Alţi consilieri judeţeni din Alba au cabinete de avocatură, dar ele nu oferă consultanţă unor clienţi privaţi, ci fac bani din contracte de consiliere şi reprezentare juridică cu primăriile din Alba Iulia, Vinţu de Jos, Cetatea de Baltă şi Şibot, primării conduse de primari ai PDL, cu tarife care variază între 300 de lei pe dosar şi 1.000 de lei pe lună.

Consilierii din Arad au "GIP Miţubişi" şi afaceri cu alcool

În Arad, printre cei mai prosperi aleşi judeţeni este preşedintele PDL Arad Gheorghe Seculici, care deţine acţiuni la firme şi, împreună cu soţia, terenuri, imobile în ţară şi în SUA, autoturisme şi bijuterii. El susţine însă că nu derulează contracte cu statul.

Un alt consilier judeţean arădean, Ionel Giurgelea (PDL), are afaceri în domeniul producţiei de alcool, dar şi un "GIP Miţubişi", după cum scrie în declaraţia de avere.

Potrivit declaraţiilor de interese afişate pe site-ul Consiliului Judeţean (CJ) Arad, din 33 de consilieri, 14 sunt asociaţi în firme sau deţin acţiuni, însă doar un patron care este şi consilier declară că are afaceri cu statul, potrivit Mediafax.

El este Sorin Victor Roman, ales pe listele PDL. Roman este asociat unic şi director general la Predict CSD Consulting, care are în derulare un contract cu Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP).

Contractul se referă la servicii de formare, iar în 2010 consilierul a încasat peste 8.000 de lei de la ANPCDEFP, în timp ce pentru acest an estimează, în declaraţia de interese, că va încasa 3.500 de euro.

Bistriţa-Năsăud, un caz special

În Bistriţa-Năsăud, firma şefului CJ Liviu Rusu (PDL) a prosperat în ultimii ani, însă există şi consilieri judeţeni care au avut de-a face cu executări silite pentru datorii la stat sau li s-au diminuat veniturile.

Astfel, valoarea părţilor sociale ale unei firme a preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud a crescut de zece ori de la începutul mandatului său şi până în prezent.

Toţi sunt întreprinzători la Braşov

Din cei 33 de consilieri judeţeni din Braşov, 75% au firme sau sunt asociaţi într-o societate comercială. Doar cinci dintre ei declară însă că au avut contracte în 2010 cu instituţii ale statului, valoarea acestora depăşind 1,6 milioane de lei.

Conform declaraţiilor de interese postate pe site-ul Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, din cei 33 de consilieri judeţeni doar opt nu sunt asociaţi în vreo societate comercială.

Restul consilierilor judeţeni braşoveni apar ca asociaţi în peste 60 de firme, dar doar cinci dintre aleşi au declarat că au încheiat contracte cu autorităţile locale prin intermediul societăţilor pe care le reprezintă. Valoarea totală a contractelor declarate încheiate cu organizaţii finanţate de la bugetul de stat, local sau din fonduri externe sau încheiate cu societăţi comericale unde statul este acţionar majoritar este de peste 1,6 milioane lei.

Contractul cu valoarea cea mai mare, încheiat pe o perioadă de 49 de ani, aparţine unei societăţi la care este asociat consilierul judeţean Gheorghe Duţu, membru al PSD Braşov. El este asociat la şase firme şi este preşedinte al Fundaţiei pentru Dezvoltare Regională Transilvania Braşov.

Caracatiţa politică şi risipa banului public: una din zece firme unde sunt administratori consilieri judeţeni are contracte cu autorităţile locale. Cel puţin.


La Constanţa portul face toţi banii

În Constanţa, din cei 35 de consilieri judeţeni, 19 sunt acţionari sau asociaţi la peste 50 de societăţi. Doi dintre aceştia, liberalul Gabriel Monea şi democrat-liberalul Adrian Gheorghiţă, au contracte finanţate de la bugetul de stat sau cu societăţi cu capital de stat sau unde statul este acţionar. Astfel, una dintre firmele lui Gabriel Monea a încheiat contracte de achiziţie de bunuri cu Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, în valoare de 22.073,94 de lei, cu Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, în valoare de 1.808, 43 de lei, sau cu Universitatea Maritimă Constanţa.

De asemenea, el are contracte, prin firmele sale, şi cu Inspectoratul General de Aviaţie, cu trei unităţi militare, dar şi cu Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Constanţa şi cu Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare.

Un alt consilier judeţean, Adrian Gheorghiţă, membru al PDL, este asociat la Societatea Civilă de Avocaţi Liţcanu şi Gheorghiţă, care a încheiat în anul 2010 mai multe contracte cu diverse instituţii şi comune.

Cele mai multe contracte, peste 40, au fost încheiate cu comuna Valu lui Traian, acestea fiind de asistenţă juridică şi reprezentare litigii, iar valoarea contractului este de 400 de lei pentru toată durata dosarului, în fiecare caz în parte.

Clujul, cu nimic mai prejos

Peste jumătate din cei 37 de consilieri judeţeni din Cluj sunt asociaţi sau administratori de firme, iar o parte dintre acestea au derulat afaceri cu primăriile din judeţ, mai mulţi aleşi încasând bani de la primării de comune pentru prestarea de diverse servicii.

Potrivit declaraţiilor de interese postate pe site-ul Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, din cel mai numeros grup de consilieri, cel al PDL, unde sunt 16 membri, nouă au sau au avut firme, potrivit Mediafax.

Unele mai funcţionează, altele nu, unele derulează proiecte din fonduri europene, dar sunt şi firme care lucrează exclusiv cu mediul privat, neavând niciun contract cu statul.

Un consilier judeţean, cel mai tare om de afaceri din Hunedoara

Consilierul judeţean din Hunedoara Alin Simota (PNL) este unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri din judeţ, finanţatorul echipei de fotbal Jiul Petroşani, dezvoltând afaceri atât în domeniul construc­ţiilor, cât şi în domeniul energetic şi câştigând mai multe licitaţii organizate de CJ.

De când este consilier judeţean, liberalul hunedorean Alin Simota a câştigat, prin firmele la care este acţionar, o serie de afaceri cu statul după ce a participat la licitaţii organizate de Consiliul Judeţean Hunedoara, potrivit Mediafax.

În ianuarie 2010, una dintre societăţile lui Simota, Simar, şi-a adjudecat o licitaţie de reabilitare a unei entităţi medicale, oferind - potrivit anunţului de atribuire - un preţ aproape de jumătatea valorii estimate, primind ulterior o suplimentare.

Tot în anul 2010, o altă firmă de-a sa, Atomis, a ofertat şi câştigat o altă licitaţie organizată de CJ Hunedoara, care avea ca obiect reabilitarea bazei sportive "Michael Klein" din municipiul Hunedoara. Valoarea iniţială a fost de 520.000 de lei, iar în urmă cu câteva luni şi acest proiect a fost suplimentat în baza actelor adiţionale cu 184.000 de lei, fără TVA.

Cunoscute ca societăţile lui Alin Simota, Simar şi Atomis au avut de-a lungul anilor contracte şi cu Termoelectrica, dar şi cu firmele de gospodărire locală din localităţile Văii Jiului, în cadrul unor proiecte care prevedeau extinderea reţelelor electrice sau a celor de gaz.

La Iaşi, cornul şi laptele vin de la CJ

Trei consilieri judeţeni ieşeni, toţi de la PSD, care au firme pe numele lor sau ale altor membri din familie, derulează afaceri cu statul. Unul dintre ei, Mirela Dobresanciuc, a încheiat 13 contracte pentru furnizarea de cornuri pentru elevi, iar altul are şase contracte de finanţare prin POSDRU.

De asemenea, un al patrulea consilier judeţean, ales în 2008 pe listele PDL, Cristian Tobolcea, care a derulat afaceri consistente cu statul în ultimii ani, şi-a dat demisia din funcţie la sfârşitul anului trecut, invocând motive personale.

Din cei 33 de consilieri judeţeni ieşeni, 13 sunt administratori de firme sau deţin acţiuni la diverse societăţi.

Bogăţie pe bani publici la Mureş

O firmă a consilierului judeţean din Mureş Mora Akos Daniel (PNL) a avut contracte atribuite prin achiziţie publică pentru construcţii de şcoli şi spitale, în valoare de peste 13 milioane de lei, iar ANI a sesizat DNA în cazul său, în timp ce Mora anunţa că va da în judecată agenţia.

În Mureş, 19 din cei 34 de consilieri judeţeni deţin firme sau sunt acţionari la societăţi comerciale, potrivit Mediafax.

Cei mai prosperi dintre aceştia par a fi Doru Aurelian Borşan (PDL), cu acţiuni de peste 2,3 milioane de lei, şi Mora Akos Daniel (PNL), asociat, administrator, director şi acţionar la Moragroind, beneficiarul unor contracte de peste 13,3 milioane de lei încheiate cu autorităţi publice.

La Sibiu doar un consilier a avut contracte cu statul

Un singur consilier judeţean din Sibiu a menţionat în declaraţia de interese că a avut în 2010 contracte cu statul, în valoare de circa 2.500 de lei, în timp ce alesul cu cele mai multe firme este cunoscut în zonă pentru afaceri de milioane de euro şi preluarea în concesiune a Hanului din Tulgheş.

În Sibiu, din cei 33 de consilieri judeţeni, 15 au menţionat în declaraţiile de interese că sunt acţionari la 23 de societăţi comerciale, lor adăugându-li-se preşedintele CJ Martin Bottesch, care are acţiuni la SIF Transilvania, potrivit Mediafax.

În Prahova 7 din 37 de consilieri fac afaceri cu statul

Un număr de 24 din cei 37 de consilieri judeţeni din Prahova sunt acţionari la 59 de societăţi - de la firme din domeniul energiei până la cabinete stomatologice sau SIF-uri. Şapte declară că au contracte cu statul pentru construirea de reţele de apă, organizarea de spectacole sau asistenţă juridică. În ceea ce priveşte sumele aferente contractelor pe bani publici încheiate de membrii Consiliului Judeţean Prahova, acestea variază de la câteva zeci la câteva milioane de lei.

Într-un top al membrilor Consiliului Judeţean Prahova care au contracte cu instituţii ale statului, pe primul loc se află social-de­mocratul Ioniţă Toma, acţionar la 12 societăţi comerciale, potrivit declaraţiei sale de interese. Toma este membru al Comisiei de prognoze economico-sociale, buget, finanţe şi admi­nistrarea domeniului public şi privat al judeţului. Conform declaraţiei de interese pe care Ioniţă Toma a completat-o şi semnat-o în iunie 2011, firma la care este director şi unde deţine 33 la sută din acţiuni, SC Paulus SRL, a încheiat în ultimii trei ani 18 contracte pe bani publici cu diverse instituţii sau societăţi, de la primării de comune până la şcoli şi spitale, de la Teatrul din Ploieşti până la Romgaz.

Din Timiş, consultanţă pentru EBA

Mai mulţi consilieri judeţeni din Timiş între care şi preşedintele CJ Constantin Ostaficiuc (PDL) au încasat, direct sau prin intermediul membrilor de familie, sute de mii de lei din contracte cu firmele de stat sau cu cabinetul europarlamentarului Elena Băsescu, potrivit Mediafax.

În luna mai, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a informat că a început o investigaţie în cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş Constantin Ostaficiuc (PDL) după ce a constatat că acesta se află în conflict de interese. Ancheta ANI a vizat mai multe contracte ale firmei Ornella Design SRL, unde soţia preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş Lucia Valentina Ostaficiuc deţine 50 la sută din acţiuni şi funcţia de administrator, iar Diana Ornella Andreescu, fiica lui Ostaficiuc, deţine 25% din acţiuni.

Potrivit ANI, firma Ornella Design "a avut relaţii contractuale cu Muzeul de Artă Ti­mişoara, instituţie publică aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Timiş, prin încheierea pe o perioadă nelimitată a contractului de furnizare nr. 14/13.10.2010, având ca obiect servicii de tipărire pe baza comenzilor ferme ale autorităţii contractante".

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.10.2011

 
Cuvinte cheie:
politică
, bani publici
, consilieri judeţeni
, autorităţi locale
Vizualizari:
Printeaza
Momentan este un comentariu Comenteaza si tu
Comentarii (1):
autor g - 13 octombrie 2011, 06:43

hei, DNA, ANI, etc, oare pe unde sunteti? cat ati mai castiga din simpatia poporului daca v-ati face si datoria. D
ar nu cred ca va intereseaza...

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide