Robert Preston, BBC: Supravegherea strictă a bugetelor e vestea cea bună
Este un progres că cele 250 mld. euro care au rămas în fondul EFSF vor fi multiplicate de patru sau cinci ori prin mecanismele financiare, dar deşi pieţele au reacţionat pozitiv la aceste veşti, investitorii vor ca resursele fondului de salvare să fie de cel puţin 2.000 de miliarde de euro, iar datoria Greciei să fie redusă cu 60%. Însă cel mai important anunţ al liderilor din zona euro este că în viitor se vor realiza controale mai stricte ale bugetelor ţărilor membre, integrarea fiscală şi un nou cadru al funcţionării zonei euro, inclusiv o nouă structură de conducere care va rivaliza cu mecanismul decizional al UE, scrie Robert Peston într-o opinie publicată de BBC News..
Simon Nixon, Wall Street Journal: Este de departe mult mai puţin decât planul complex pe care liderii zonei euro l-au promis
Este un plan care va fi o uşurare pentru pieţe, ţinând cont de cât de mult au scăzut aşteptările, însă este de departe mult mai puţin decât planul complex pe care liderii zonei euro l-au promis şi pe care investitorii îl solicitau.
Nu există resurse financiare noi şi nu se ştie încă cine va suporta pierderile provocate de criza datoriilor suverane. Până la urmă s-ar putea să nu conteze atâta timp cât dificultăţile Irlandei, Portugaliei,
Italiei şi Spaniei sunt tratate ca probleme de lichiditate şi nu de solvabilitate, scrie Simon Nixon într-un articol publicat de The Wall Street Journal.
Wolfgang Munchau, Financial Times: Nu a sosit încă ziua în care să se pună capăt crizei
Ar putea veni ziua în care liderii zonei euro să convină în sfârşit asupra unui plan complex care să pună capăt crizei, însă această zi nu a sosit încă. Ceea ce s-a întâmplat joi dimineaţă este că liderii politici au ajuns la un acord voluntar cu băncile şi au convenit asupra limitelor prin care capacitatea EFSF să se mărească la 1.000 mld. euro, dar asta nu este de ajuns pentru a pune capăt crizei. Efectul de levier ar putea funcţiona doar dacă zona euro oferă un sprijin nelimitat fie acceptând să fie creditor explicit de ultim rang garantat de BCE, fie prin emisiunea de euroobligaţiuni, însă între timp criza continuă, spune Wolfgang Munchau într-o opinie publicată de Financial Times.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
