Ce zic ţăranii care vin în Obor să vândă în primul mall al roşiilor şi gogoşarilor: „Nu mai avem timp să jucăm table între noi“ - GALERIE FOTO

9 nov 2010 Autor: Cristina Stoian

Ce zic ţăranii care vin în Obor să vândă în primul mall al roşiilor şi gogoşarilor: „Nu mai avem timp să jucăm table între noi“

Vezi galeria foto Cum arată primul mall al roşiilor şi gogoşarilor

Primarii din zonele limitrofe Bucureştiului şi asociaţiile de producători vin aproape săptămânal în Sectorul 2 să negocieze pentru câteva tarabe în noua piaţă Obor, a cărei suprafaţă actuală ajunge la 21.500 de metri pătraţi. Cei mai rapizi au prins deja loc. Câteva sute de producători de legume şi fructe au ajuns, unii pentru prima dată, în mijlocul unui cartier cu 10.000 de apartamente de jur împrejur, la o jumătate de oră de mers pe jos.

Imaginea din faţa gurii de metrou Obor nu dă niciun moment impresia că la doar câteva sute de metri fostul bazar în care a fost transformată piaţa cartierului a dispărut, locul său fiind luat de o clădire care seamănă mai degrabă a mall decât a spaţiu destinat comercializării legumelor şi fructelor.

La fiecare pas sunt amplasate "tarabe mobile" pentru reparat fermoare, printre care se plimbă comercianţii de ţigări şi telefoane la negru. În faţa pieţei Obor însă, tarabele pline de CD-uri piratate, carcase de telefon, bidoane de plastic sau papuci de casă au fost înlocuite de dubele producătorilor de zarzavaturi, puse în linie într-o parcare proaspăt marcată.

În dreapta, cădirea pe două etaje acoperită cu placaj în nuanţe de porocaliu şi cărămiziu atrage sute de oameni, în ciuda faptului că este luni dimineaţa. În prezent, clădirea funcţionează doar la parter, zonă aflată în curs de izolare termică cu pereţi rabatabili, unde au început deja să comercializeze aproape 400 de producători.

"Proiectul total, care este de trei ori mai mare (schiţele viitoarei clădiri arată până la 60.000 de metri pătraţi- n.red.), vizează 600 de tarabe permanente la parter. În plus, pe platforma înconjurătoare, care se întinde pe circa 20.000 mp, vom amplasa tarabe temporare cu diferite ocazii, sau în lunile de surplus, astfel încât să creăm zone specializate pentru roşii, varză sau alte legume de sezon şi pentru a da clienţilor o direcţie de cumpărare. În total vor fi minim 1.200 de producători", a declarat pentru ZF Lucian Hoancă, administratorul pieţei Obor, pentru a cărei construire s-au investit până în prezent 14 mil. euro.

Prune şi varză la promoţie

Deocamdată, tarabele roşii numerotate stau în rânduri de câte zece de-a lungul fiecărui culoar, încărcate de legume şi fructe "româneşti" după cum arată cartoanele inscripţionate cu marker-ul pe care sunt afişate preţurile. Doar două tarabe vând fructe exotice, în rest piaţa este plină de mere, nuci din Vrancea, roşii, gogonele şi varză de la Vidra, struguri de Călăraşi, ce-i drept de soi italian, sau salată verde din Popeşti -Leordeni, plasate fiecare pe zone geografice.

Preţurile sunt mai mici decât în alte pieţe, după cum spun vânzătorii. Cartofii-1,8 lei/kg, ridichile- 2 lei, ceapa-1,5 lei kg. Cea mai mare diferenţă se observă însă la roşii. Dacă în hipermarket preţurile trec de 6 lei, ajungând în unele magazine la 8 lei/kg, în piaţa Obor oamenii le cumpără cu 4,5 lei/kg.

În plus, vânzătorii au mai făcut un compromis - promoţia. Aproape în fiecare weekend conducerea pieţei organizează "Cămara pensionarului" şi impune o listă de preţuri minime pentru produsele comercializate. Rămâne însă la latitudinea vânzătorului dacă acceptă sau nu să renunţe la profit în favoarea golirii rapide a lădiţelor. Preţuri de un leu pe ceapă, 0,8 lei pe varză, 2 lei pe gogoşari sau 1,2 lei pe mere măresc însă cozile şi îi determină pe cei care iniţial nu au vrut să participe la promoţie să lase la preţ. "În ultimul weekend din octombrie s-au vândut de exemplu 5 tone de prune în 3 ore. Erau 1,5 lei, iar în piaţă 2 lei. Produsele ieftine se iau pe talonul de pensie", anunţă Hoancă.

Şi când nu se înscriu la evenimente speciale, producătorii vin cu oferte, de cele mai multe ori anunţate prin strigare: "Hai la salată cu un leu. Are băiatu' la promoţie", se aude din zona produselor din Ilfov.

"Noi vindem produsele direct. Alimentăm şi reţelele Selgros sau Metro, dar de acolo banii vin la 3 luni şi pentru că avem mulţi angajaţi trebuie să rulăm banii. Până acum dădeam roşiile cu 2,5 lei la angro, iar în piaţă ajungeau cu 6 lei. Noi le dăm cu 4,5 lei. Într-o zi facem între 300 şi 500 de lei în această piaţă", face un calcul scurt Dan, reprezentantul serelor Popeşti-Leordeni şi cel mai vocal dintre vânzători. Pe taraba lui sunt roşii, castraveţi "de patru tipuri", salată, dar şi prune şi struguri de la Ostrov, Călăraşi.

"Avem producători de la Dunăre până la Buzău. Vin producători şi din Sibiu sau Vrancea, dar acestea sunt cazuri izolate, oameni suficient de organizaţi pentru a veni de la distanţă. Practic avem legume produse la 100 km distanţă la sud şi la nord, din Ialomiţa, Dâmboviţa, Ilfov", afirmă conducerea pieţei

Vânzări lunare de 1,7 mil. euro

Cei mai mulţi producători vin să comercializeze produsele prin intermediul cooperativelor agricole. De exemplu, cooperativa Eco Legume a adus peste158 de producători din bazinul legumicol Vidra şi are o listă de aşteptare cu încă 30 de locuri pentru când se va extinde piaţa. "Zilnic se vând cel puţin 300 kg de rădăcinoase, cartofi, legume la o singură tarabă. În ziua deschiderii pieţei Obor s-au vândut 125 de tone de legume şi fructe în total", este de părere Vlad Gheorghe, preşedintele cooperativei Eco Legume Vidra.

La o medie de 2.000 de euro pe tona de legume sau fructe şi o vânzare de cel puţin 120 de tone zilnic, vânzările producătorilor se ridică la peste 7,2 milioane de lei lunar (1,7 mil. euro).

Şi primarii din zonă vin să negocieze pentru tarabe. "Este o piaţă publică administrată privat, de aceea se supune regulilor de autorizare a Primăriei, iar acestea nu permit încheierea contractelor cu comercianţii. Producătorii trebuie să facă dovada că au certificat de producător eliberat de primăria de care aparţin, în care se vede clar că are o suprafaţă de teren pe care o cultivă", explică Hoancă.

Este adevărat că perioada de iarnă este o problemă pentru aprovizionarea pieţei, din cauză că majoritatea producătorilor nu dispun de depozite pentru a păstra legumele proaspete, dar soluţia găsită împacă pe toată lumea mai ales că rămâne bătut în cuie- nici iarna intermediarii nu vor avea cale liberă la vânzare.

"În această perioadă vom avea produse care rezistă, ca fasolea uscată, sau de sezon, ca brazii. Vom aduce şi produse din import, banane, citrice, dar nici acestea nu vor fi de la intermediari, ci aduse prin intermediul asociaţiilor de producători care fac această activitate tangenţială în extrasezon pentru a-şi asigura veniturile", asigură administratorul pieţei.

Nuci de 3.000 de euro

Cei mai mulţi vânzători au peste 55 de ani, dar sunt şi tineri trimişi de părinţi să dea marfa la oraş. "Am venit din Vrancea pentru prima dată la Bucureşti să vindem nuci. Nu avem o cantitate constantă, depinde cum spargem. Părinţii, care au nuci în curte, le sparg, iar noi le vindem. De obicei dăm 500-600 kg pe săptămână", spune Cristina. La 22 de lei/kg, vânzările Cristinei se ridică la peste 13.000 de lei săptămânal, adică circa 3.000 de euro.

Ion Cazacu a venit din Dâmboviţa să vândă gogoşari, conopidă şi varză roşie. Pe lângă sacii săi care cântăresc 90 de kilograme cu legume are sub tejghea şi sacii vecinului. Cu broccoli. "Agricultura este o loterie", este concluzia lui Cazacu la mai puţin de 5 minute de conversaţie despre broccoli made în Dăbuleni.

"La anu' pun şi eu că sunt bănoşi. Investeşti 5 lei ca să produci un kilogram şi primeşti de la cumpărător 8 lei. Trebuie să pun cât mai repede că apoi dacă vede alt vecin pune şi el, apoi şi următorul şi uite aşa apar pe piaţă şi scade preţul. În agricultură nu-ţi poţi face niciun plan", spune producătorul. După ce mai pune câţiva gogoşari în talerul cântarului şi mai îndeamnă clientul să aleagă şi el, Cazacu mai spune o vorbă mare: "Ca să vinzi marfa trebuie să cedezi. Fie la preţ, fie să laşi omul să aleagă. Măcar aici nu mai joc table cu colegul de tarabă, cum făceam în piaţa din Berceni". Până la sfârşitul anului, producătorul din Dăbuleni, ca şi ceilalţi comercianţi, va plăti zilnic 15 lei (3,5 euro) pe tarabă, ceea ce înseamnă că nivelul de colectare pe cele trei luni de funcţionare a pieţei ajunge la 1.350 de lei (320 euro), dacă numărul tarabelor rămâne constant.

Vin şi producătorii de carne şi brânzeturi

În timp ce producătorii încearcă să golească sacii, muncitorii încep să izoleze termic nivelul de jos al clădirii. "Diferenţele mari de temperatură ne-au determinat să găsim o soluţie de închidere a pieţei, nu cu geamuri şi uşi din termopan, ci cu porţi rabatabile de 24 de metri pătraţi fiecare, la care să renunţăm vara." Parterul nu funcţionează încă la capacitate maximă deoarece constructorii au acoperit zonele de lifturi şi scări rulante cu pereţi din rigips până în momentul în care vor da drumul activităţii şi la etaje. Pe lângă lifturile de marfă, care vor fi accesibile doar vânzătorilor, compania a amplasat şi lifturi de persoane cu capacitate de o tonă, adică 12-14 persoane.

La etajele unu şi doi, fiecare dintre acestea având o suprafaţă de aproximativ 4.800 mp, vor veni până la sfârşitul anului producătorii de carne, brânzeturi şi comercianţii de articole pentru casă. "Pentru magazine rămân circa 2.800 mp pe fiecare etaj. Am avut deja discuţii preliminare cu circa 200 de companii, iar la jumătatea lui noiembrie vom începe compartimentarea. Magazinele vor avea în medie 20-30 de mp", anunţă Hoancă, însă nu dă detalii despre chiria pe care o va percepe, spunând doar că nivelul va fi egal cu cel din zonă.

Noua construcţie s-a realizat în parteneriat public-privat între Primăria Sectorului 2 şi compania Piaţa Obor Market & Complex Comercial, după ce aceasta din urmă a concesionat 4 hectare de teren pe o perioadă de 49 de ani.

Valoarea totală a investiţiei, care va ajunge la 117 mil. euro, va fi realizată, potrivit lui Hoancă, din resursele companiei care are ca acţionari firmele Practic SA, Băneasa Investments, Comnord şi Procema. În spatele acestora stau oamenii de afaceri Radu Dimofte, Andrei Bejenaru, Gabriel Popoviciu şi Sorin Creţeanu.

Noua Piaţă Obor în cifre

  • Clădirea Pieţei Obor are o suprafaţă de 21.500 mp pe trei etaje
  • Investiţia, care s-a ridicat la 14 milioane de euro până în acest moment, va fi acoperită în circa 20 de ani
  • La subsolul clădirii vor fi 187 de locuri de parcare, completate cu alte peste 500 de pe platformele exterioare din jurul clădirii
  • 15 lei este taxa pe zi pentru o tarabă
  • La parter sunt circa 400 de tarabe pentru legume şi fructe
  • Etajele vor fi compartimentare în maxim 300 de spaţii comerciale pentru producătorii de brânzeturi, carne şi pentru comercianţii de articole pentru casă

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.11.2010

 
Cuvinte cheie:
Piata Obor
, mallul rosiile
Vizualizari:
Printeaza
Momentan sunt 3 comentarii Comenteaza si tu
Comentarii (3):
Preda Marius - 12 noiembrie 2010, 15:17

As vrea sa il intreb pe Dl.Alex daca stie ce este acest Front Negustoresc Obor? pe cine reprezinta el?, cati membrii sunt inscrisi ? , si ce ar vrea sa ai intrebe dansul pe cei din front?(cum nu vor sa aiba o piata moderna si civilizata)

Gregorian - 10 noiembrie 2010, 12:12

Un articol bine scris, e drept ca genul acesta de articole se gasesc de regula intr-un cotidian general la rubrica social si mai putin intr-unul economic, insa piata respectiva este totusi o afacere (e drept, a unei instititutii publice si nu foarte banoasa - mall-urile isi recupereaza investitia mai repede :)) asa ca prezenta lui in ZF se justifica totusi.

Alex - 10 noiembrie 2010, 11:05

Asta e reclama mascata?
Daca nu, atunci de ce nu aveti si opiniile celolalti din Frontul Negustoresc Obor?
Greu cu deontologia asta...

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide