Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, spune că săptămâna trecută au existat câteva persoane fizice şi companii care şi-au lichidat depozitele, „retrageri normale“ pentru perioada asta în urma intensificării tensiunilor legate de Grecia, însă nu sunt probleme în legătură cu subsidiarele băncilor greceşti.
„Au existat câteva persoane fizice şi companii care şi-au retras depozitele. Sunt retrageri normale pentru perioada asta. Dar pierd banii aiurea. Într-o perioadă ca asta tot deponenţii pierd pentru că intră în panică şi strică depozitele. Nu aveau motive să facă acest lucru“, a declarat Cinteză pentru ZF. El a reiterat că nu au existat probleme în legătură cu subsidiarele băncilor greceşti şi, în general, a fost linişte pe piaţa bancară din România săptămâna trecută.
Pe de altă parte, şeful Supravegherii din BNR s-a declarat surprins că, după atâtea momente de panică, băncile comerciale din România nu au învăţat un lucru pe care se aştepta să-l înveţe: dacă depozitele sunt retrase înainte de scadenţă să perceapă o penalizare, pe lângă pierderea dobânzii. „Între deponent şi bancă există un contract şi dacă nu-l respecţi plăteşti o penalizare. În alte ţări, bancherii nici nu discută cu deponenţii înainte de scadenţă. În mod normal, şi băncile din România trebuia să aplice o astfel de penalizare“.
Cele patru bănci cu acţionariat elen de pe piaţa locală (Alpha, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească) aveau depozite totale de aproximativ 23 mld. lei la finalul lunii martie, în scădere cu circa 8% faţă de sfârşitul anului trecut. Scăderea în termeni nominali este de 1,7 mld. lei. Defalcat, depozitele Alpha au scăzut cu 10%, cele ale Bancpost cu 3%, cele ale Piraeus cu 13%, iar cele ale Băncii Româneşti cu 2%. Practic, în primul trimestru clienţii au retras din subsidiarele locale ale băncilor elene toate depozitele suplimentare strânse anul trecut.
Cele patru bănci cu acţionariat elen de pe piaţa locală au în total active de aproape 45 mld. lei, ceea ce reprezintă 12% din totalul activelor bancare şi au circa 7.250 de angajaţi care lucrează în 535 de sucursale. Creditele acordate clienţilor ating 36 mld. lei. Subsidiarele de la Bucureşti ale băncilor elene sunt bine capitalizate şi au lichiditate suficientă pentru a face faţă „fără probleme“ unor eventuale retrageri masive din depozite, potrivit BNR. Băncile locale controlate de greci au o solvabilitate de peste 17%, confortabil peste minimul de 10% cerut de banca centrală.
„Băncile cu capital majoritar grecesc au rol moderat în sectorul bancar românesc. Toate cele patru bănci din România cu capital grecesc sunt persoane juridice române. Toate aceste bănci se supun doar legislaţiei din România şi sunt supravegheate direct de către BNR. În consecinţă, eventuale măsuri ale autorităţilor elene de restricţionare a mişcărilor de capital nu se aplică băncilor din România cu capital grecesc. Şi eventualele măsuri ale băncilor din Grecia de a limita retragerile din cont sau de numerar nu se aplică băncilor din România cu capital grecesc. Băncile din România cu capital grecesc au o situaţie prudenţială adecvată care le-ar permite gestionarea unor evoluţii nefavorabile. Şi băncile din România cu capital grecesc nu sunt dependente de finanţarea oferită de băncile-mamă“. Sunt câteva răspunsuri liniştitoare transmise săptămâna trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la cele mai frecvente întrebări legate de băncile româneşti cu capital grecesc.
