Special

Conferinţa Coface Risc de ţară 2017: Cred că în viitor trebuie să avem o monedă unică în întreaga lume. Aşa ar trebui să decurgă lucrurile. Economiile europene trebuie să facă lucrurile împreună pentru a rezista

Tomás Sedlácek, economist-şef al Czech Commercial Bank, şi alţi experţi din domeniul economic şi de business au dezbătut teme importante ale momentului precum viitorul economic al Uniunii Europene, România în contextul incertitudinilor privind viitorul Uniunii Europene, tendinţele economice la nivel local, strategii şi politici pentru un mediu de afaceri sănătos.

Tomás Sedlácek, economist-şef al Czech Commercial Bank, şi alţi experţi din domeniul economic şi de business au dezbătut teme importante ale momentului precum viitorul economic al Uniunii Europene, România în contextul incertitudinilor privind viitorul Uniunii Europene, tendinţele economice la nivel local, strategii şi politici pentru un mediu de afaceri sănătos.

Autor: Simona Tatu

25.05.2017, 00:08 1037

Pe fondul crizei din 2008, al crizei din Ungaria, al colapsului din Grecia şi al Brexitului, lumea de astăzi se confruntă cu numeroase probleme economice, a căror rezolvare stă în menţinerea monedei euro şi a politicilor monetare, a fost concluzia conferinţei Risc de ţară 2017, organizată de Coface în parteneriat cu Ziarul Financiar.

„Am putea să ne bucurăm de stabilitate dacă am avea o monedă comună, precum euro. Cred că în viitor trebuie să dezbatem pentru a avea o monedă globală, aşa ar trebui să decurgă lucrurile. Suntem înclinaţi să avem mai puţine valute decât mai multe“, a spus Tomás Sedlácek, economist-şef al Czech Commercial Bank.

„Creşterea de 5,7% a economiei Ro­mâniei este sustenabilă, atât pentru ţară, cât şi pentru regiunea Europei Centrale şi de Est, exportul înregistrând creş­teri. Revenirea comerţului nu este la fel ca în perioada dinaintea crizei, acum ne aflăm într-o zonă diferită, condiţiile sunt diferite“, a spus Ayşen Seltem Iyigun, eco­nomist-şef la Coface Turcia şi Orientul Mijlociu.

În ceea ce priveşte viitorul României, cei pre­zenţi la eveniment au spus că PIB-ul va creşte şi vom fi nevoiţi să decidem dacă adop­tăm sau nu moneda euro.

„În viitor, România va avea un PIB care va creşte, trebuie însă să vă gândiţi dacă adoptaţi mo­neda euro sau nu“, a spus Hans Buysse, pre­şedintele Asociaţiei Belgiane a Analiştilor Fi­nan­ciari, membru şi trezorier al Comitetului Exe­cutiv EFFAS, membru al Comitetului Exe­cutiv European XBRL.

În zona euro a început să crească încre­de­rea în mediul de afaceri, lucru care va duce la reve­nirea comerţului global. Mai mult, în ul­timii ani a scăzut numărul insolvenţelor, atin­gând un prag minim înregistrat în ultima pe­rioadă. Principala cauză pentru care com­pa­niile au intrat în insolvenţă este proasta utilizare a fon­durilor pe termen scurt.

„În ultimii trei ani a scăzut nu­mărul insolvenţelor, anul acesta avem minimul ulti­milor ani. Chiar dacă numărul insolvenţelor scade, nu înseamnă că scade şi impactul lor în economie. Cel mai mare impact al insolvenţelor a fost în anul 2010“, a spus Eugen Anicescu, country manager la Coface România.

Companiile din România sunt destul de îndatorate şi au o structură slabă, astfel că ar trebui să se concentreze să îşi întărească mana­ge­mentul financiar, să îşi crescă profitabilitatea şi să aducă valoare adăugată pe piaţă.

„Companiile sunt mult îndatorate şi au o structură slabă. Ele ar trebui să îşi întărească mana­gementul financiar, adică să aibă un direc­tor financiar care să ia parte la deciziile com­paniei. Ele trebuie să genereze mai mult cash pentru a-şi putea susţine investiţiile şi să crească pro­fitabilitatea, adică să creeze valoare adău­gată mai mare prin diferenţiere şi inovare“, a com­pletat Eugen Anicescu.

România are cel mai scăzut nivel al inter­me­dierii financiare din Europa, numai 29% din PIB, iar vina aparţine şi băncilor, care nu fac îndeajuns pentru a creştere creditările com­paniilor, în condiţiile în care mai există spaţiu pentru acest lucru.

„Suntem în faţa unei provocări şi oportu­ni­tăţi în acelaşi timp, nivelul scăzut de interme­diere financiară. Intermedierea financiară cal­culată ca pondere a creditului bancar a ajuns la 29% la sfârşitul anului 2016, faţă de 38% în anul 2015. Ambele cifre sunt printre cele mai scăzute din Europa. Cel mai uşor lucru este să stai pe garanţii statului la Prima casa sau la titlurile de stat, scopul activităţii bancare este creditarea, profitul se face din volum, nu din marjă“, a afirmat Liviu Voinea, viceguvernator BNR la conferinţa Risc de ţară Coface 2017.

El mai spune că dacă privim prin ochii cre­di­torului, in­ter­medierea financiară este redusă, dar dacă ne punem în pielea debitorului, vom cons­tata că îndatorarea totală este semnificativ mai mare decât creditarea bancară. „Interme­die­rea financiară este redusă dacă privim doar prin prisma creditorului, dar dacă privim din pris­ma debitorului, constatăm că îndatorarea totală este semnificativ mai mare decât creditarea bancară.“

 

Tomás Sedláček,

economist-şef al Czech Commercial Bank

► Problema noastră este una fiscală, nu una monetară. Eu cred că ar trebui să menţinem moneda euro, generaţiile viitoare ar trebui să vândă stabilitate. Generaţia noastră a vândut instabilitate, în loc să cumpere viteză.

► În mai 2007, PIB-ul creştea aşa cum nu crescuse până atunci şi nu se prevedea niciun pericol. Chiar dacă economia creştea repede, eu cred că Europa trebuie să facă lucrurile împreună pentru a rezista.

► Acum 10 ani, înainte de criză, totul era bine, tot ceea ce facea Europa era un succes, totul părea luminos. Apoi au venit criza financiară din 2008, criza Ucrainei şi Brexitul. Dacă nu aveam Uniunea Europeană şi structurile ei, acum trebuia să creăm acest lucru pentru a putea trece peste. 

► Am putea să ne bucurăm de stabilitate dacă am avea o monedă comună, precum euro. Cred că în viitor trebuie să dezbatem spre a avea o monedă globală, aşa ar trebui să decurgă lucrurile. Suntem înclinaţi să avem mai puţine valute decât mai multe.

 
 

Liviu Voinea,

viceguvernator BNR

► Suntem în faţa unei provocări şi oportunităţi în acelaşi timp, nivelul scăzut de intermediere financiară. Intermedirea financiară calculată ca pondere a creditului bancar a ajuns la 29% la sfârsitul anului 2016, faţă de 38% în anul 2015. Ambele cifre sunt printre cele mai scăzute din Europa.

► Intermedierea financiară este redusă, dacă privim doar prin prisa creditorului, dar dacă privin din prisma debitorului, constatăm că îndatorarea totală este semnificativ mai mare decât creditarea bancară.

► Îndatorarea toatală a companiilor nefinanciare şi a populaţiei reprezintă 42% din PIB, dintre care 26% din PIB este îndatorarea totală a companiilor nefinanciare.

► Îndatorarea totală cuprinde şi creditele cesionate, deşi ele dispar din bilantul financiar, rămân ca datorii pentru debitori şi afectează capacitatea acestora de a accesa alte credite de debit.

► În comparaţie cu mediile europene, îndatorarea de 42% este relativ redusă şi este în scădere faţa de 2008 (50%).

 
 

Ayşen Seltem Iyigun,

economist-şef, Coface Turcia şi Orientul Mijlociu

► Încrederea în mediu de afaceri a început să crească în zona euro, acesta este un lucru bun pentru că se va reveni la comerţul global. Companiile europene au mai multă încredere în viitor.

► Creşterea inflaţiei în jur de 2% oferă companiilor europene spaţiul de a-şi stabili propriul preţ pentru a-şi maximiza profitul.

► Lumea se află încă la risc, chiar dacă riscul este mai scăzut. Pentru a idenfica nivelul de risc, ne uităm la indicatori precum cifra de afaceri, rata netă a companiilor în diverse sectoare şi la profitabilitate.

► Creşterea de 5,7% a economiei României este sustenabilă, atât pentru ţară, cât şi pentru regiunea centrală şi de est, exportul înregistrând creşteri. Revenirea comerţului nu este la fel ca în perioada dinaintea crizei, acum ne aflăm într-o zonă diferită, condiţiile sunt diferite. Cred că prin politicile monetare şi prin accesarea de fonduri europene ţările din UE pot continua să înregistreze creşteri economice.

 
 
 

Hans Buysse,

preşedinte, Asociaţia Belgiană a Analiştilor Financiari, membru şi trezorier, Comitetul Executiv EFFAS, membru, Comitetul Executiv European XBRL

► În primul trimestru din 2017 valoarea totală a fuziunilor şi a achiziţiilor a crescut cu 8,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, chiar dacă numărul tranzacţiilor a început să scadă.

► Numărul tranzacţiilor mici începe să scadă, asta înseamnă instabilitate şi că oamenii devin mai îngrijoraţi.

► În viitor, România va avea un PIB care va creşte, trebuie însă să vă gândiţi dacă adoptaţi moneda euro sau nu.

► Japonia este foarte activă în acest an, cumpără companii în toată lumea, în Spania şi în Italia.

► Se observă o creştere mare a industriei chimice, acest lucru creează materiale pentru industria de bunuri şi servicii.

 
 
 

Eugen Anicescu,

country manager, Coface România

► În ultimii trei ani a scăzut numărul insolvenţelor, anul acesta avem minimul ultimilor ani. Chiar dacă numărul insolvenţelor scade, nu înseamnă că scade şi impactul lor în economie. Cel mai mare impact al insolvenţelor a fost în anul 2010.

► Principala cauză pentru care copmaniile au intrat în inslovenţă a fost proasta utilizare a fondurilor pe termen scurt, situaţie care s-a acutizat în ultimii nouă ani.

► Companiile sunt mult îndatorate şi cu o structură slabă. Ele ar trebui să îşi întărească managementul financiar, adică să aibă un director financiar care să ia parte la deciziile companiei.

► Companiile trebuie să genereze mai mult cash pentru a-şi putea susţine investiţiile şi să crească profitabilitatea, adică să creeze valoare adăugată mai mare prin diferenţiere şi inovare.

 
 
 
 

Robert Rekkers,

CEO, Agricover Credit IFN

► România este cel mai producător de floarea-soarelui, al doilea mare producător de porumb, a cincea producătoare de grâu şi a şasea producătoare de cartof.

► Romania poate fi în top trei ţări din UE în termeni de producţie, dar avem nevoie de modernizare şi investiţi pentru a obţine produse cu valoare adăugată.

► Agricultura este pe o direcţie bună, se dezvoltă şi creşte în performanţă. Foarte mult teren nelucrat a devenit lucrat, avem 7 milioane de hectare de teren arabil disponibil în agricultură din totalul de 13 - 14 milioane.

► Fermierii investesc foarte mult în tehnologie pentru a creşte productivitatea, doar în pesticide se investesc până la un miliard de euro, în irigaţii 700-800 de milioane de euro, iar pe motorină 700-800 de milioane de euro, plus investiţiile în echipamente.

► Piaţa agricolă din România se ridică la aproximativ 2-2,5 miliarde de lei.

 
 
 

Mihai Miron,

CEO, Ropharma

► Piaţa farma va cunoaşte creşteri de până la 5-6%. Este un business mai previzibil decât era în prima parte a anilor 2000. Cred că vom reuşi să evităm evenimente neplăcute cum s-au întâmplat în rândul farmaciilor sau producătorilor de medicamente.

► Piaţa farma şi-a lărgit portofoliile de produse, în afară de medicamentele propru-zise, cele cu prescripţie mediacală, au apărut şi medicamente fără prescripţie şi suplimentele alimentare. Unele dintre ele au un impact pozitiv asupra stitului de viaţă şi al speranţei de viaţă.

► Speranţa medie de viaţă în România, ca şi în celelalte ţări din UE, a crescut: femeile au ajuns la o speranţă de viaţă de 80 de ani, iar barbaţii au trecut pragul de 70 de ani.

► Anul trecut s-a introdus leacul pentru hepatita de tip c, un medicament foarte scump, pentru care statul român a investit peste 150.000 de euro. Sunt medicamente noi care se vor introduce în perioada următoare şi care vor avea un impact pozitiv asupra businessului.

 
 
 

Mihai Darie,

CFO, Nuclearelectrica SA

► Piaţa de energie a avut de suferit din cauza volatilităţii preţurilor la energie electrică. Companiile din domeniu au fost pe locul unu la capitolul insolvenţe.

► Consumurile de energie au înregistrat în ianuarie-februarie recorduri istorice, unele influenţe venind şi din piaţa spot, unde s-au înregistrat creşteri în această perioadă.

► Piaţa energiei din România nu este o insulă, nu putem ieşi ca în Marea Britanie, noi suntem parte dintr-o piaţă regională şi europeană.

► Influenţele bune sau rele din regiune sunt transpuse şi pe piaţa din România.

► Piaţa spot din România are o contribuţie prea ridicată în totalul pieţei, undeva la 10-15%.

► România, Ungaria, Cehia si Slovacia au preţuri oarecum similare, dar media preţurilor în primul trimestru în România a fost de 55 de euro, în Ungaria 58-60 de euro, iar în Slovacia şi Cehia 45 de euro.

 
 

Iulian Stanciu,

CEO, eMAG

► Piaţa comerţului se ridică la undeva la 50 de miliarde de euro. Riscurile din acest domeniu sunt infrastructura digitală şi cea rutieră, dar şi în zona de educaţie.

► În domeniul comerţului vom avea un deficit de forţă de muncă încă trei-patru ani de acum încolo.

► Dacă costul cu un angajat va ajunge pentru companie la 5.000 de lei pe lună, atunci merită să investeşti în tehnologie. Dacă vom avea o forţă de muncă educată, atunci tehnologia va servi, nu va lovi.

► Gradul de penetrare a smartphone-ului în România este de 50%, iar media UE este de 80%.

► În domeniul comerţului, nu avem disponibilitate de spaţii logistice, iar pretul pentru un depozit în România este dublu sau poate chiar triplu faţă de Polonia sau Olanda.

► Zona de curierat mai are nevoie de dezvoltare, companiile cresc, dar nu în acelaşi mod în care creştem noi. Cresterea i-commerce este de 40% din punct de vedere valoric, iar din punctul de vedere al unităţilor este de 100%.

 
 

Mircea Varga,

CFO, Ţiriac Holding

47% din parcul de autoturisme din România (peste 2,5 milioane de unităţi) este mai vechi de 15 ani. În primul trimestru al anului 2017 au fost înmatriculate aproximativ 157.000 autotursime din care aproximativ 130.000 sunt maşini second-hand. În acest ritm, se estimează că în anul 2017 vânzările de autoturisme vor atinge un prag de aproximativ 600.000 unităţi, cu o creştere de aproximativ 52% faţă de 2016, din care aproximativ 500.000 unităţi sunt second-hand.

► Vechimea medie a parcului din România este de aproximativ 13 ani, faţă de 8,3 ani media europeană şi faţă de 7,7 ani vechimea medie a parcului în 2008.

► Piaţa auto se împarte în vânzarea de maşini noi şi de maşini second-hand. România este o piaţă mai mult de second-hand, apropiindu-se mult de pieţele din Portugalia şi Olanda.

► Românii preferă maşinile între 5.000 şi 10.000 de euro.

► Ar trebui să ne mutăm din zona comerţului tradiţional către comerţul electronic. Lumea este obişnuită să intre în showroom, însă astăzi, având foarte mult informaţii, orice potenţial client este informat când intră în showroom, astfel că treaba agentului de vanzări este doar să ofere direcţii. Provocarea este să oferim consumatorului posibilitatea de a experimenta virtual de acasă orice model de autoturism.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO