Conferinţa „ZF Auto & Logistică 2017“. Industria auto şi cea a transporturilor şi logisticii continuă să crească, dar au nevoie de personal

19 mai 2017 Autori: Simona Tatu , Bogdan Alecu , Ştefan Stan

Vezi galeria foto Unii dintre cei mai importanţi actori din domeniul auto, transporturi şi logistică au discutat despre viitorul unui sector de 22 miliarde de euro, care este motorul economiei româneşti. Industria auto aduce 13% din PIB şi reprezintă 24% din valoarea exporturilor României.

♦ Industria auto şi piaţa transporturilor din România au împreună aproape 18% din PIB-ul României şi cumulat peste 350.000 de angajaţi, însă pentru a se dezvolta în continuare au nevoie de forţă de muncă dar şi de o piaţă locală puternică, în condiţiile în care uzinele auto mizează pe export, iar jumătate din transportatori lucrează numai în Europa de Vest.

Investitorii rămân în continuare atraşi de salariile mici din ţară şi de proximitatea faţă de vest, însă atât ministrul pentru mediul de afaceri, cât şi experţii din domeniu avertizează că nu este suficient să ai o investiţie bazată pe costul redus al forţei de muncă.

„Guvernul trebuie să se implice mai mult în proiectele pe termen lung. Trebuie să investim în salarii, însă doar majorarea salariilor minime nu poate compensa lipsa investiţiilor“, a spus Tal Lahav, CEO la New Kopel Group.

Conferinţa ZF Auto & Logistică 2017 a fost susţinută de Draexlmaier, Business Lease, MainFreight, New Kopel Group, Toyota Material Handling, UTA, Yawo Services şi Robert Bosch. Predictibilitatea şi stabilitatea mediului fiscal şi legislativ sunt de asemenea printre aspectele cheie la care se uită investitorii atunci când iau în considerare extinderea operaţiunilor sau intrarea într-o ţară. Deşi reducerile fiscale din ultima perioadă ajută mediul de afaceri şi stimulează businessul, schimbările frecvente ale legislaţiei fiscale dau o notă de incertitudine.

„În domeniul auto este nevoie de predictibilitate în domeniul fiscal şi de o evoluţie a  salariilor corelată cu productivitatea muncii. Anul 2017 arată bine în industrie, creşterea producţiei prin introducerea noilor modele precum Ford Ecosport la Craiova, avem măsuri de stimulare a vânzării de vechicule noi precum programele Rabla şi Rabla Plus“, a spus Gabriel Sicoe, preşedinte, Asociaţiei Constructorilor de Auto­mobile din România (ACAROM).

În sectorul de logistică, Bucureştiul rămâne piaţa principală şi anul acesta, experţii estimând undeva la 1,5 mil. de metri pătraţi de spaţii de birouri în Bucureşti, ocupaţi aproape în integralitate.

„Se cumpără zeci de hectare pentru extindere. Cât timp este cerere, va fi şi investiţie. Dezvoltările urmăresc nevoile utilizatorilor. Vom vedea spaţii logistice tot mai mult în oraşe cu disponibilitate a forţei de muncă şi în anumite zone care asigură un transport facil către clienţii finali ai operatorilor“, a declarat Viorel Opaiţ, business development director, JLL România.

bogdan.alecu@zf.ro

 

 

Ce au declarat invitaţii prezenţi la eveniment

 

Alexandru Petrescu, ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat

♦ După succesul parteneriatului cu BMW, prin care firmele româneşti vor dezvolta software pentru gigantul german, acum suntem în discuţii şi cu grupul Volkswagen-Audi.

♦ Sunt cel puţin încă doi producători interesaţi de parteneriate în România pe zona de maşini electrice.

♦ Pe lângă problema autostrăzilor, se ridică problema disponibilităţii reduse a forţei de muncă. Ne interesează să uniformizăm investiţiile şi să putem angrena în muncă şi alte regiuni, care sunt mai în urmă în a atrage investiţii.

♦ Avem o arhitectură fiscală atrăgătoare, care este într-o evoluţie atractivă pentru investitori. România oferă nişte avantaje certe, chiar şi cu o disponibilitate redusă a forţei de muncă.

♦ Cu toate creşterile salariale, suntem a doua cea mai ieftină ţară din Europa. Nu vrem ca proiectele care vin în România să fie centrate pe salariile mici.

♦ Când există o perspectivă a neîndeplinire a cuantumului de venituri bugetare, nu raidurile împotriva mediului de afaceri sunt soluţia. Trebuie un ghidaj mai bun şi practici mai bune din partea corpurilor de control. Predictibilitatea este cheia.

♦ Investiţii străine directe anul acesta 1,376 mld. euro, o creştere de peste 20% faţă de anul trecut.

 

Tal Lahav, CEO New Kopel Group

♦ Românii nu se vor întoarce în ţară doar prin mărirea salariilor sau prin oferirea unor avantaje.

♦ Guvernul trebuie să se implice mai mult în proiectele pe termen lung. Trebuie să investim în salarii, dar numai majorarea salariilor minime nu poate compensa lipsa unor investiţii.

♦ Este un optimism clar în piaţă. Vedem că este multă încredere, sunt salarii mai mari, angajaţi mai încrezători în legătură cu perspectivele lor şi cu siguranţa jobului.

♦ România are un potenţial imens în turism. Activităţile noastre de închiriere de maşini cresc de câţiva ani cu peste 10% de la an la an.

♦ Pe piaţa maşinilor la mâna a doua, nu avem destule maşini cât există cerere. Orice punem la vânzare se vinde. Pe piaţa maşinilor noi nu sunt la fel de optimist.

♦ Vehiculele comerciale ar trebui să fie în leasing operaţional înainte de cele personale. Riscul pentru vehiculele comerciale este mai mare, pentru că sunt conduse mai mult, iar acesta este asumat de compania de leasing.

 

Mihai Oniga, branch manager, Business Lease

♦ Anul a început mai greu din cauza modificărilor privind eliminarea taxelor de poluare, a fost un val destul de agresiv de maşini second-hand aduse din afară.

♦ Dacă, într-o primă fază, leasingul operaţional a fost folosit în principal de multinaţionale, în România zona de IMM-uri începe să înţeleagă că soluţia de leasing operaţional este mult mai economică şi mai simplă pentru afacerea lor.

♦ Cheltuielile lunare pentru o maşină electrică sunt cu aproximativ 60% mai mici faţă de o maşină normală.

♦ Cred că în acest an o să existe o creştere a economiei, dar depinde mult şi de zona de fonduri europene. Aceasta o să atragă cu sine foarte multe avantaje şi valoare adăugată pe zona de angajări, salariaţi, achiziţie de autoturisme etc.

♦ Este importantă stabilitatea în mediul economic din punctul de vedere al legislaţiei fiscale, să nu existe variaţii foarte mari în ceea ce înseamnă taxare, TVA.

 

Luiza Carpov, CEO Yawo Services

♦ O foarte mare evoluţie sper să o aibă în perioada următoare transportul feroviar. Marfa se transportă din China până în Polonia şi Germania cu trenul, iar de acolo, pe roţi, spre România.

♦ Transportul feroviar este o soluţie optimă, care se încadrează între transportul aerian, care este mai scump, şi cel maritim, dar care are o perioadă mare de tranzit. Timpul de tranzit pentru transportul feroviar din China în Polonia durează între 12 şi 14 zile. Ca preţ este mult mai puţin decât transportul aerian, dar dublu faţă de transportul maritim.

♦ Pentru transportul aerian avem timp de tranzit de 6-8 zile, iar pentru maritim avem pânã la 45 de zile. Prin comparaţie, timpul de tranzit pentru transportul feroviar, este de maximum 25 de zile, la un preţ mult mai avantajos.

♦ În momentul de faţă avem cereri, pentru transport în regim feroviar, de textile, accesorii de telefoane şi leduri. Clienţii, din aceste domenii, sunt mai receptivi la ideea de transport feroviar.

♦ La nivelul pieţei, anul 2016 s-a încheiat cu o creştere de 5% pentru exporturi şi 7% pentru importuri. Sperãm sã se menţinã aceasta creştere şi în 2017.

Viorel Opaiţ, business development director, JLL România

♦ Cererea pe spaţii logistice a crescut mult. Anul acesta vom sparge bariera de 400.000 de metri pătraţi, un număr record pentru piaţă. Bucureştiul rămâne piaţa principală la nivel de 2017, probabil vom avea peste 1,5 mil. metri pătraţi pe Bucureşti, ocupaţi aproape integral.

♦ Se cumpără zeci de hectare pentru extindere. Cât timp este cerere, va fi şi investiţie.

♦ Infrastructura şi forţa de muncă rămân şi pe zona de logistică principalele subiecte de discuţie.

♦ Dezvoltările urmăresc nevoile utilizatorilor. Vom vedea spaţii logistice tot mai mult în oraşe cu disponibilitate a forţei de muncă şi în anumite zone care asigură un transport facil către clienţii finali ai operatorilor.

 

Isac Constantin, vicepreşedinte, Uniunea Naţională a Transporturilor Rutieri din România

♦ Anul 2016 a fost tensionat pentru transportul rutier, multe firme de transport au întâmpinat probleme şi altele au falimentat din cauza situaţiei grave a tarifelor RCA. Atunci când RCA-ul creşte cu 10-15%, acesta poate duce la faliment.

♦ Piaţa de transporturi numără 27.000 de transportatori, 180.000 de camioane şi autobuze licenţiate, iar ca business total ne apropiem de 4,5% din PIB, cu o pondere de 350.000 de angajaţi.

♦ Piaţa de transporturi este o piaţă care creşte, trebuie subliniat faptul că pentru transportatori este importantă predictibilitatea din economie. Faptul că încep să se mişte mai multe măsuri economice la nivel global va da un impuls important de dezvoltare pe partea de logistică şi transporturi.

♦ S-a ajuns la un nivel destul de scăzut al pregătirii profesionale, aceasta generează mari pierderi prin lipsa de eficienţă. Sunt convins că şi România poate deveni suficient de atractivă şi acest domeniu la fel, încât forţa de muncă să se ocupe şi oamenii să fie bine plătiţi.

 

Emil Ion, managing director, Mainfreight România

♦ În ceea ce priveşte forţa de muncă, noi am încercat să menţinem angajaţii prin două metode, am încercat să îi ajutăm salarial, dar şi prin diverse programe cu ajutorul colegilor din străinătate, astfel încât să creştem productivitatea.

♦ Tinerii studiază în străinătate şi de multe ori nu se mai întorc, noi încercăm să îi aducem în programe europene pentru a vedea că şi în Romania se poate.

♦ Economia îşi va urma trendul crescător, poate nu aşa de optimist ca rezultatele primului trimestru. Noi ne aşteptăm ca la anul să anunţăm creşteri de două cifre.

♦ Anul acesta avem un plan invesţional în ceea ce priveşte schimbarea flotei auto. Totodată continuăm rebrandingul de la vechile culori la noile culori şi încercăm să achiziţionăm noi mijloace de transport. De asemenea, am mai construit încă 5.000 de metri patraţi.

 

Ion Lixandru, vicepreşedinte, Asociaţia Română de Logistică ARILOG

♦ Trendul este să importăm forţă de muncă din afară. Problema învăţământului dual este delicată, noi discutăm de salarii, însă este mai puţin important să vorbim de salarii dacă nu există forţă de muncă specializată.

♦ Ajutoarele de stat date companiilor mari care vin în Romania ar fi bine să fie redirecţionate către învăţământul dual.

♦ Dacă nu facem o investiţie pe termen lung sau mediu, care să dea încredere investitorilor români şi străini, creşterea din acest domeniu nu va mai exista.

♦ Mediul de afaceri aşteaptă un răspuns ferm în ceea ce priveşte impozit pe gosopodărie. Trebuie să ştii la ce să te aştepţi atunci când te hotărăşti să investeşti aici.

♦ Dimensiunea pieţei logistice din România es­te legată de economie şi vorbim de de­fa­zare.

♦ Piaţa logistică înseamnă 200.000 de utilităţi, dar sunt mulţi care lucrează cu brandul în afară, jumătate din cei din piaţă lucrează afară angajaţi de operatori români.

 

Cătălin Olteanu, director general, FM Logistic

♦ La noi nu se fac planuri de urbanism, spre exemplu sunt firme din Timişoara care îşi aduc oameni din Reşita, ei nu se pot muta în Timişoara pentru că nu sunt case sau blocuri unde să locuiască.

♦ Sunt foarte mulţi români care lucrează în FM logistic de lângă Praga, ei nu câştigă cu mult faţă de aici, poate 100-200 de euro în plus.

♦ Într-o Românie în care vorbim despre resursa umană nepregătită, nu înţeleg ce rost mai are ajutorul de stat. Nu mi se pare în regulă ca cei care muncesc să plătească taxele pentru cei care stau acasă şi nu vor să meargă la muncă.

♦ Vom ajunge să creştem preţurile pentru a putea da salarii mai mari oamenilor.

♦ Avem în plan o investiţie într-un depozit din Dragomireşti şi un altul de 6.000 de metri pătraţi în Timişoara. Contractele sunt deja semnate. În Timişoara nu am reuşit să creştem pe cât am fi avut nevoie, acolo deja nu mai avem spaţiu.

♦ Această creştere economică ne-a prins nepregătiţi. Noi ne gândeam la 1-2%, în niciun caz 5%, cum arată analizele. Oamenii vor să aibă o siguranţă a zilei de mâine, dacă nu sunt siguri, pun la ciorap, iar dacă au siguranţă, cheltuie.

 

Cornel Brezuică, preşedinte, Administraţia Fondului pentru Mediu

♦ Anul acesta derulăm două programe: Rabla Clasic şi Rabla Plus. La Rabla Clasic avem un buget de 180 mil de lei. Pentru persoanele fizice avem 150 mil. lei, pentru cele juridice 50 mil. lei.

♦ Tichetul pentru Rabla Clasic este de 6.500 de lei şi se mai pot cumula, dacă are autovehiculul nou are emisii de sub 98 de grame, încă 1.000 de lei.

♦ Pentru Rabla Plus avem un buget de 40 mil lei: 15 mil. lei pentru persoanele fizice, restul pentru persoanele juridice.

♦ La Rabla Plus este un buget cu o bonificaţie destul de generoasă, valoarea unui tichet fiind de 45.000 de lei, şi pentru un Hibrid Plug-in, 5.000 de euro.

♦ Din anul 2005 până anul trecut, am finanţat 2,5 miliarde de lei pentru programul Rabla. Cu ajutorul acestui program s-au casat 553.000 de maşini şi s-au achiziţionat 311.000 de maşini

 

Daniel Heymann, director general tehnic, Draexlmaier

♦ Suntem unul dintre cei mai mari angajatori din România, avem în jur de 14.000 de angajaţi.

♦ În unele locuri din România creştem, cum ar fi Braşovul, unde avem nevoie de oameni, în special de vorbitori de limba germană.

♦ Lucrăm în Braşov cu tehnologie înaltă. Investim în oameni şi în educaţie în România.

♦ Noi clasificăm salariile în funcţie de cât sunt de specializate şi cât durează să îi antrenăm. Dacă antrenăm oameni în 2-3 săptămâni, pentru joburi uşoare, vor primi un salariu mai mic decât cei care trebuie trainuiţi timp de 2-3 luni.

♦ Multe produse de înaltă calitate vin din Braşov, inclusiv interioare de Maserati.

♦ Este nevoie să avem în universităţi programe pentru ingineri, avem nevoie şi de traineri bine pregătiţi.

 

Dana Bordei, head of industrial agency, advisory & transaction Services, CBRE

♦ România creşte din ce în ce mai mult la numărul angajaţilor în industria auto, dar mai este loc, mai ales pe partea de educaţie.

♦ Dintre top 20 de angajatori care produc în industria auto la nivel european, doar doi nu sunt prezenţi în România.

♦ Investitorii se uită din ce în ce mai mult şi la rata de retenţie şi la nivelul educaţional al inginerilor. Mereu poţi să trainuieşti un blue collar, dar este greu să găseşti ingineri care să lucreze în spaţiul de producţie.

♦ Disponibilitatea forţei de muncă este un factor în primii trei luaţi în considerare de către companii.

♦ China este mai scumpă decât România în anumite industrii.

♦ Pe lângă clasicii competitori, a apărut şi Serbia pe hartă, şi cred că va apărea şi Nordul Africii, în afară de Maroc.

♦ În România există interes oriunde pentru industria auto, inlcusiv în alte oraşe faţă de Bucureşti şi polii principali.

 

Mihai Ivănescu, manager coordonator al Importatorilor auto din cadrul Grupului Ţiriac

♦ Cifrele arată că ne plac maşinile de lux, dar nu am ajuns la media eurpeană (20,9%), ci suntem la 9,4%. Este totuşi un business care creşte şi cred în potenţialul României.

♦ Cumpărătorii români aleg bandurile consacrate sau în curs de consacrare, în timp ce cumpărătorii din afară aleg şi masini nişate sau ultraexclusiviste.

♦ Evoluţia SUV-urilor are clar o tendinţă evidentă de dezvoltare, românii având o predilecţie pentru maşinile SUV, nu doar pentru considerente de siguranţă sau de drumuri nepregătite, ci şi legat de statutul pe care îl au în societate.

♦ Masinile hibride, plug-in hibride sau cele pur electrice sunt încă considerate exotice din punctul de vedere al cumpărătorilor.

♦ Cred că ar trebui să investim în maşinile verzi. Spre exemplu, Norvegia este singura ţară care a înmatriculat mai multe maşini verzi decât maşini cu propulsie clasică şi în care staţiile de încărcare electrice le-au depăşit pe cele diesel, iar cele diesel tind să dispară de pe teritoriul norvegian.

♦ În România, se remarcă o lipsă a infrastructurii specializate, puţin peste 100 de staţii de alimentare existând în România, în prezent, în timp ce în Japonia sunt mai mult de 41.000 de astfel de staţii.

 

Gabriel Sicoe, preşedinte, ACAROM

♦ Pe lângă problema infrastructurii, în special lipsa autostrăzilor, pierderea competenţelor angajaţilor este o altă problemă cu care se confruntă industria auto.

♦ România este a doua ţară de export de forţă de muncă, după Siria. Trebuie să dezvoltăm sistemul de educaţie şi să adaptăm curricula la nevoile sectorului pentru a putea păstra competenţele în ţară.

♦ Productia naţională de maşini s-a ridicat la aproximativ 400.000 de masini anul trecut şi 470 de societăţi în domeniu auto. Industria are 200.000 de salariati şi o cifră de afaceri de 22 de miliarde de euro (13% din PIB), dintre care merg la export 13 miliarde de euro.

♦ Dacia a exportat 2,6 mil. de metri cubi de piese în 2016.

♦ Consider că în domeniul auto este nevoie de predictibilitate fiscală şi de o evoluţie a  salariilor corelată cu productivitatea muncii.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.05.2017

 
Cuvinte cheie:
Conferinţa
, „ZF Auto & Logistică 2017“
, Industria auto
, transporturi
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide