Special

Conferinţa ZF Branduri Româneşti. Pentru că nu avem un brand de ţară, prima impresie a străinilor este ca nu avem branduri româneşti

Bugetele de marketing pentru brandurile româneşti variază de la „totul in house“ până la milioane de euro

Autor: Roxana Rosu, Alex Ciutacu

05.10.2017, 00:07 628

♦ Un brand înseamnă suflet, bani, ore de muncă şi în primul rând o poveste ♦ Cea mai mare provocare este să fii relevant şi pentru generaţiile tinere.

Ce este brandul? Este poveste? Este marketing? Bani, muncă, pasiune? Toate la un loc? Chiar dacă România are încă mulţi paşi de făcut pentru a se apropia de reuşitele altor pieţe în materie de branduri locale, există deja o serie de antreprenori care au avut curajul de a lansa produse proprii şi de a intra în lupta, încă inegală, cu marii produ­cători sau retaileri internaţionali. Unii au ajuns ulterior sub umbrela unor grupuri străine, dar încearcă să îşi păstreze identitatea naţională, alţii re­zistă pe cont  propriu. Toţi sunt de acord că dru­mul nu este uşor, indiferent de calea aleasă, dar insistă că atunci când brandul vine din pasiune nu poţi reduce totul la calcule financiare.

„Un brand înseamnă bani, cifre, ore de muncă. Ne-am obişnuit să ne uităm la brand doar cu sufletul, cu inima, dar în spate sunt bani. Daţi-mi un milion de  euro şi vă fac un brand în şase luni. Un brand este despre un produs şi poveste. Nu există brand fără poveste“, a spus Feliciu Paraschiv, director general şi fondator al Paco Supermarkets. El a fost unul dintre speakerii de la conferinţa Branduri Româneşti, organizată de Ziarul Financiar împreună cu partenerii MedLife, Albalact, Kandia-Rom, Domeniile Sâmbureşti şi Aqua Carpatica.

Evident, bugetele de marketing variază foarte mult de la un brand la altul, de la câteva mii de euro investiţi în participări la evenimente la câteva sute de mii, cum este cazul brandului Tudor Tailor, şi chiar milioane de euro alocate anual, cum este cazul ciocolatei ROM de la Kandia sau al lactatelor Albalact.

Dar, dincolo de sumă, ceea ce contează sunt relevanţa mesajului şi canalul de comu­ni­care ales, ele putând face diferenţa între succes şi eşec într-o campanie de promovare. „Cea mai mare provocare este să fii relevant şi pentru generaţiile tinere. ROM este foarte hipsterish acum. Trebuie să cunoşti bine consumatorii pentru a şti cum le transmiţi anumite mesaje“, explică Gabriela Munteanu, marketing director în cadrul companiei Kandia, care are în portofoliu branduri precum Rom sau Măgura. Compania caută acum soluţii şi pentru scoaterea brandului Măgura la export. „Trebuie să găsim alt nume pentru export, pentru că este dificil să exporţi un produs cu nume cu diacritice“.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO