Special

Consumatorii români intră în forţă în lumea digitală, dar instituţiile statului se mişcă mai lent

Galerie foto Silviu Matei

Galerie foto Silviu Matei

11.04.2014, 00:07 601

Românii sunt oameni deschişi spre tehnologie, în special spre cea care asigură extramobilitate, iar aceasta se observă atât la nivelul consumatorului, cât şi al afacerilor, este una din concluziile conferinţei „ZF Mobilio ‘14“, organizată în parteneriat cu Romtelecom, Cosmote, Vodafone, certSign şi avocaţii de la Schoenherr şi Asociaţii. Anul acesta vânzările de tablete vor creşte şi le vor depăşi pe cele de laptopuri. Distribuitorii vin în întâmpinarea acestei cereri cu produse care asigură conectivitate la internet permanentă, prin tehnologie 3G, asigurată de operatorii de telefonie mobilă, nu doar prin WiFi.

 

Alexandru-Răzvan Cotovelea, ministrul pentru societatea informaţională

  • Despre viitorul Poştei Românie şi al Romtelecom

Privatizarea Poştei şi a Romtelecom sunt priorităţi guvernamentale. Până la finele semestrului vom avea o proiectare foarte exactă din partea unei echipe de consultanţi şi preşedintele comitetului de privatizare va veni cu o analiză pentru a vedea care este cea mai bună metodă din punct de vedere financiar şi al timpului.

Poate fi un IPO, o negociere directă. Tind să cred că dacă cifrele, strategia consultanţilor vor fi rentabile pentru guvern, negocierea directă este cea mai bună.

Valoarea reală a pachetului Romtelecom e undeva între 300 şi 600 mil. euro şi va fi o negociere foarte dură, pentru că noi credem că acest operator are un potenţial de piaţă extraordinar.

Numai dacă ne referim la investiţiile în curs de pregătire şi cele care vor urma, compania oferă o infrastructură extraordinară pentru noi tipuri de servicii.

Cuantificând acest potenţial, e absolut necesar să cerem un preţ corect, având în vedere că e unul dintre primii trei jucători în piaţa locală şi ar putea fi un jucător regional important.

  • Despre informatizarea comunicării cu ANAF

Am avut o discuţie extrem de bună cu ministrul finanţelor publice şi cu preşedintele ANAF. Avem o idee foarte clară despre ce trebuie să întreprindem, adică despre dezvoltarea capabilităţilor de prelucrare a datelor. Aici fondurile sunt deja identificate. Avem un program special al Băncii Mondiale de aproximativ 70 mil. euro.

Vom dezvolta serviciile pentru persoane fizice şi juridice, astfel încât întreg dialogul persoanelor juridice cu ANAF să fie complet informatizat până în 2016. Trebuie să lăsăm cetăţeanului opţiunea. Dacă el doreşte să interacţioneze cu un funcţionar ANAF, este posibil, dacă doreşte să utilizeze numai mijloacele informatice, acest lucru va putea deveni realitate până la finalul lui 2016.

  • Despre ghişeul.ro

Aici ministerul nostru este principalul beneficiar. Dorim până la finele anului să extindem gama de servicii şi să oferim posibilitatea mult mai multor autorităţi publice să se înscrie în acest sistem funcţional. Persoanele care au cultura acestui sistem vor plăti impozitele de acasă, dar rămâne şi opţiunea de a merge şi plăti la ghişeu. Noi dorim să dezvoltăm aceste servicii cu impact major la colectare. Avem studii care demonstrează că într-un sector, când autoritatea publică locală s-a integrat în ghiseul.ro, creşterile colectării au fost de peste trei ori, de 3,5 ori.
 

Iulian Stanciu, directorul general al eMag

Anul trecut s-au vândut spre 500.000 de tablete, iar anul acesta vor fi circa 700.000-800.000 de unităţi. Tabletele vor depăşi laptopurile la vânzări, iar smartphone-urile vor creşte la peste 2 milioane, apropiindu-se de 3 milioane.

Oamenii încep cumpărarea şi informarea pe smartphone sau tabletă, continuă pe calculator şi de multe ori finalizează în spaţiu fizic. Pentru că în primul rând vrea sa ia produsul atunci când doreşte – curierul deocamdată nu ajunge în aceeaşi zi – şi în al doilea rând omul vrea încă să mai pună mâna, să atingă produsul. Zona de documentare a produselor este una care se va dezvolta foarte mult şi se va dezvolta odată cu tehnologia. Acest lucru este valabil pentru haine şi pentru alte produse care ar necesita folosirea simţurilor. Un exemplu sunt parfumurile. Se cumpără foarte multe parfumuri online şi jumătate din acestea îşi iau un parfum nou. Poţi suplini lipsa simţurilor compensând cu informarea-documentarea. Ne-am făcut un centru video, facem poze la 360 de grade la produse.

Germania este o piaţă saturată. Acolo ca să reuşeşti trebuie ori să ai foarte mulţi bani, ori să fii geniu. În ţările din Europa de Vest nu vom merge, dar în Europa Centrală, Grecia sau în ţările baltice am putea merge, dar sunt pe planul doi. Ucraina rămâne în plan.

Foarte mult loc liber este în zonele emergente. Ne uităm la Serbia, Croaţia, Muntenegru, dar avem şi Ucraina şi Turcia. Turcia are un potenţial imens. În Ucraina la fel, iar acum deocamdată acolo sunt probleme.
 

Cosmin Ochişor, business development manager al hub:raum, un incubator de business al Deutsche Telekom

Specifică României este diversitatea foarte mare de proiecte. Nu aş spune că ne limităm la un domeniu sau altul. Talentul tehnic este unul din atuurile noastre şi trebuie îmbunătăţită gândirea antreprenorială.

O zonă de focus foarte mare este cea de aplicaţii de tip cloud pentru IMM, pentru că acolo e un potenţial uriaş de aducere în lumea digitală. Când vorbesc de aplicaţii cloud sunt lucruri pe care compania respectivă le poate folosi fără a investi în infrastructură.
 

Irina Caraivan, creative director al Wearehere

Pentru aplicaţii care se adresează pieţei româneşti recomand ca dezvoltatorii să se înscrie pe o platformă românească de finanţare.

Crowdfundingul este primul pas pe care poţi să îl faci înainte de a fi gata produsul. Noi am iniţiat o platformă de crowdfunding acum un an. Ne concentrăm pe oameni care ştiu că vor să facă lucruri, au deja un plan şi au curajul să iasă în public cu proiectele pe care le au. Platforma noastră este bazată pe donaţie, nu luăm o parte din acţiuni, publicul nu ia o parte din acţiuni. Se poate face prevânzare înainte de a scoate produsul pe piaţă.
 

Cătălin Vasile, vicepreşedinte al Asociaţiei Creştem Idei

Multe afaceri se împotmolesc în fazele iniţiale. Aici au început să apară şi în România incubatoare, angel investors, oameni dispuşi să investească pentru a transforma un produs tehnic foarte bun într-un produs comercial. În privinţa crowdfundingului, capacitatea de finanţare în România este de ordinul zecilor de mii de euro. Dacă punem şi angel investors, de exemplu, se pot ridica bani frumoşi pentru o idee în România. La stadiul de idee, crowd fundingul e soluţia şi e de ordinul zecilor de mii de euro. Avem o lungă istorie de crowdfunding în România. Am început acum 125 de ani cu “Daţi un leu pentru Ateneu”.
 

Vladimir Oane, cofondator al UberVu

Instabilitatea politică, legală şi economică din România este cea mai mare problemă. Să explici unor clienţi cum funcţionează lucrurile în România este foarte complicat. Eu le spun tinerilor să se uite în afara României, se poate face software la nivel global şi nu trebuie să ne închidem în România. Problema este capacitatea noastră de a face produse. Vorbim de inovaţie

într-un sens greşit. Faptul că suntem foarte buni programatori nu înseamnă atât de mult dacă toate softurile le facem pentru outsourcing. Noi afară facem milioane de dolari, dar în România am fi falimentari. Asta spune foarte mult despre gradul de absorbţie al tehnologiei în România.
 

Daniel Enescu, preşedinte al Daedalus Group

La nivel local s-au vândut 400.000 de tablete şi 1,5 milioane smartphone-uri. 1,5 milioane nu pare mult, dar acum doi ani s-au vândut 1 milion, acum trei ani 600.000 de unităţi. Cel mai mult timp se petrece pe smartphone. Pe locul doi e calculatorul, pe locul trei e tv şi apoi tableta.  Televizorul acoperă o parte mică din timpul oamenilor, mai mult de jumătate din zi este dominată fie de smartphone, fie de calculatoare.  La cumpărarea online, utilizarea a scăzut cu 7% la calculator, a crescut cu 27% la smartphone şi a crescut cu 252% la tablete. Cei care vor să vândă îşi taie o mână şi un picior dacă nu sunt pe toate ecranele.
 

Cristina Pateşan, product division manager la Orange România

Avem două aplicaţii dezvoltate de Orange în zona securităţii. Una este Orange antivirus, care pe lângă viruşi blochează şi conţinut nepotrivit, şi avem de asemenea o aplicaţie separată - Orange Content Lock - care se adresează copiilor şi care restricţionează accesul pe anumite site-uri sau aplicaţii. Vedem tendinţa de creştere şi de nevoie a pieţei şi ne-am hotărât să investim mai mult în zona de tablete şi să extindem gama de tablete disponibilă. Anul trecut noi am vândut de şase ori mai multe tablete decât în 2012. Cifre noi avem pentru luna februarie: creştere de peste 50% a vânzărilor de smartphone-uri, şi tot peste 50% creştere şi pentru trafic de date. Deci interesul crescut pentru consumul de date îl regăsim şi în vânzări.
 

Cristina Popa, country manager al Fashion Days

Publicul din România a fost educat şi merge spre comerţul online, pentru că acolo există nişte avantaje, nu neapărat legate de preţ.

Oamenii nu au timp să meargă la cumpărături. Ştiu că dacă un produs nu se potriveşte îl pot returna.

Atunci cumpără şi de pe desktop, şi de pe mobil produse pe care le folosesc zi de zi. Ce e foarte important este ca noi, comercianţii, să avem site-uri optimizate pentru mobil, să avem aplicaţiile pentru achiziţiile de pe dispozitivele mobile. Trendul este ascendent.
 

Antonio Eram, CEO al mobilPay.com

Pentru fiecare palier de plăţi există o modalitate dominantă. Pentru servicii, în zona de sub 20 euro, SMS-ul este regele, cu ajutorul operatorilor de telefonie mobilă.

Peste 20 de euro intrăm într-o zonă unde operatorii telecom nu se simt confortabil. Pentru asta avem plăţile online, cu cardul. Mai sus, 200 de euro să zicem, încep să apară alte instrumente de plată, cum ar fi ratele şi aşa mai departe. Depinde de produs.

Dacă vrei să iei haine, nu vei plăti cu SMS. Plata medie prin intermediul aplicaţiei de tip wallet este de 200 de lei. Personal, cred că există înţelegere, există deschidere şi oamenii au început să folosească.

Dacă ne comparăm cu SUA, poate că nu o să ajungem niciodată pentru că procesele de plată din SUA sunt complet diferite. Ei au o abordare foarte învechită şi le e greu să schimbe tehnologia. Noi avem cele mai noi tehnologii lansate pe o piaţă care nu era pregătită.
 

Dragoş Vasile, director executiv al Advanced Technologies România

Trendul pieţei este de dublare, chiar triplare a vânzărilor şi cred că anul acesta noi vom avea o creştere mai mare faţă de piaţă. Va fi o creştere mare pe piaţa de tablete şi mai mică pe cea de smartphone-uri.

Anul acesta e primul unde discutăm de schimbarea primei tablete, luate acum doi ani. Vor schimba cu hardware mai performant şi soft mai performant şi chiar pachete de diferite servicii.

O mare parte din piaţă e generată de consumul pentru copii. Mulţi copii ştiu, se joacă, e necesar ca o familie cu copii să aibă o tabletă.

Pe lângă partea de joacă şi entertainment mai e şi utilitatea pentru părinţi, iar telefonul nu mai poate face acest lucru. Telefonul e pentru utilizare accidentală, tableta e pentru lucruri mai complexe.

Vom mai avea o categorie nouă, de telefon-tabletă, phablet, care va mulţumi ambele categorii. Aceste device-uri sunt din ce în ce mai performante, cu design nu foarte butucănos. Phablet sunt de la 6 inchi încolo.
 

Alexandru Drăgoiu, fondator al E-Boda

Până la finalul anului este foarte probabil ca E-Boda să lanseze o tabletă cu sistem de operare Windows după ce Microsoft a decis ca platforma să poată fi folosită gratuit de producătorii de

device-uri pentru dispozitivele cu ecrane mai mici de 9 inchi. În România vor fi peste 3 milioane de device-uri smart vândute anul acesta: telefoane, tablete şi laptopuri. Acasă căutăm să conectăm dispozitivul smart la televizor, să zicem. Fiecare dintre platforme are un mod de a face acest lucru.

Proporţia între WiFi şi 3G, care era zdrobitoare în favoarea WiFi anul trecut, se echilibrează şi vine spre 3G. Dacă tableta nesubvenţionată, clean, a scăzut foarte mult la preţ, operatorii intervin la tableta 3G şi dau un impuls vânzărilor. 3G creşte cu o viteză fantastică. Zona de 200 de lei există doar fiindcă la un anumit moment un anumit retailer vrea neapărat să comunice acel preţ şi face orice. Dar nu e o zonă medie nici măcar pentru brandurile locale. Pentru brandurile locale nu va fi extrem de confortabil în zona de peste 1.000 de lei. Acolo există nume foarte mari care vin cu un preţ mediu de vânzare din ce în ce mai jos. În jurul valorilor de plus/minus 100 euro va fi grosul vânzărilor noastre.
 

Ionuţ Gaotă, Windows & mobile business group lead, Microsoft România

Un trend pe care l-am observat este că toţi mai mulţi clienţi de BlackBerry se uită la Windows Phone. Un motiv e că la BlackBerry e vorba de o platformă care oferă securitate şi productivitate, dar a rămas în urmă, iar platforma Windows e în creştere. Săptămâna trecută, odată cu lansarea de Windows Phone 8.1 suntem pregătiţi să oferim utilizatorilor BlackBerry acelaşi nivel de securitate şi productivitate sau poate mai mare. Pe partea de tablete Windows încă suntem la început. Am observat creşteri pe anumiţi parteneri producători, dar după anunţul de extindere a canalelor de producători şi că licenţa pentru ecrane sub 9 inchi va fi fără cost, ne aşteptăm să intre mai mulţi producători în joc. A fost un an foarte bun pentru Windows Phone, de început pentru tablete, va fi creştere pe ambele segmente.


 

Cine au fost premianţii ZF mobilio ’14

Andrei Lopată, director general al Revo Solutions, a primit premiul special Best of Mobilio Awards decernat la finalul ZF „Mobilio ’14“ pentru jocul Battle Supremacy

 

Aflată la a doua ediţie, Mobilio Awards a premiat dezvoltatorii de aplicaţii mobile şi mobisite-uri care redefinesc standardele de excelenţă şi schimbă regulile în lumea aplicaţiilor mobile şi mobisite-urilor, după o jurizare făcută de la toate nivelurile industriei media interactive.

Premiile au fost stabilite urmând criteriile: creativitate & inovaţie, user experience, funcţionalitate şi rezultate.

Membrii juriului au fost oameni care trăiesc şi muncesc în industria aceasta în fiecare zi. Niciun grup „think tank“, doar profesionişti recunoscuţi:
 

  • Doina Costache - head of multiple industries, Google Romania;

  • Dan Vîrtopeanu - managing partner, Breeze Mobile (Leo Burnett Group Romania);

  • Adrian Boţan - VP creative excellence CEE & creative partner, McCann Bucharest;

  • George Catrina - content manager, Samsung Electronics;

  • Marius Ursache - chief design officer, Grapefruit design;

  • Mircea Goia - fondator RomanianStartups.com;

  • Todi Pruteanu - business strategy manager, Microsoft Romania;

  • Iulian Sîrbu - head of mobile department & special projects, Mediafax Group;

  • Cosmin Ghinea - business development director, Medifax Group;

  • Adrian Seceleanu - editor IT&C, Ziarul Financiar.
     

Best Use of Location services

  • Bronze – catchr

  • Silver – Redescoperă România

  • Gold – Mobuy
     

Best Entertainment Mobile app

  • Bronze – Quiz de cultură generală

  • Silver – Beflower

  • Gold – Redescoperă România
     

Best Game

  •  Bronze – Alfabetul prin integrame

  • Silver – Holdem DoiZece

  • Gold – Battle Supremacy
     

Best Use of Mobi-Advertising

  • Bronze – Promenada

  • Silver – BlitzApp

  • Gold – Vivre
     

Most Innovative Mobile app

  • Bronze – Catchr

  • Silver – The Pole Society

  • Gold – mobuy
     

Best Mobisite

  • Bronze – m.dentestet.ro

  • Silver – BestJobs

  • Gold – Autovit.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO