România ocupă primul loc la capitolul costuri pentru construirea unei autostrăzi, la nivelul de aglomerare a locuinţelor şi la evoluţia vânzărilor din retail. Aceşti indicatori sunt printre cei foarte puţini cu care economia locală se poate „lăuda“ pe scena europeană sau globală, pentru că la majoritatea reperelor care dau valoare unei ţări din punctul de vedere al competitivităţii România încă este codaşă.
Doar retailul mai oferă puţină speranţă pieţei locale, semn că puterea de cumpărare a românilor a crescut sau că au căpătat siguranţă în mersul societăţii. De altfel, economia locală a avut a şasea cea mai bună evoluţie economică din UE în trimestrul al doilea al acestui an (faţă de 2014), respectiv de 3,4%, devansând ţări precum Slovacia şi Spania.
Totuşi, România încă se află pe poziţia penultimă a topului ţărilor UE în funcţie de salariul minim brut pe care angajaţii îl primesc (de peste 230 de euro/lună), în timp ce, în medie, un luxemburghez câştigă aproape 2.000 de euro brut pe lună. Aceeaşi poziţie o ocupăm şi în funcţie de PIB-ul pe cap de locuitor (de 7.500 de euro în 2014) şi nici măcar pe agricultură nu ne mai putem baza, cel puţin nu în prezent. În urmă cu doi ani România era cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, iar acum volumul de floarea-soarelui produs ne duce pe locul trei, în mare parte şi din cauza vremii nefavorabile.
Ce spun cei mai importanţi indicatori economici despre România: Nu investim în cercetare, educaţie sau sănătate, dar suntem primii la costul de construcţie al unei autostrăzi şi la nivelul de suprapopulare a caselor
România a reuşit să intre în topul primelor zece ţări din Uniunea Europeană care au avut cea mai bună creştere economică în al doilea trimestru al acestui an faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014, clasându-se pe locul cu numărul şase. În acelaşi timp însă, PIB-ul pe cap de locuitor este aproape cel mai mic din întreaga Uniune Europeană, doar bulgarii având o putere de cumpărare mai scăzută, iar România deja este „abonată” la penultimul sau chiar ultimul loc din UE sau din lume atunci când vine vorba de investiţii în cercetare şi dezvoltare, în educaţie, sănătate şi salarii sau la capitolul absorbţie de fonduri europene. Totuşi, băgăm cei mai mulţi bani în autostrăzi şi avem cele mai aglomerate case. (La acest articol au contribuit Corina Mirea, Bogdan Alecu, Mădălina Panaete, Dana Ciriperu, Bogdan Cojocaru, Roxana Pricop, Radu Bostan)
Macro
Locul 17 din 28
Produsul Intern Brut (PIB) al României s-a situat anul trecut la valoarea de 150 de miliarde de euro, piaţa locală poziţionându-se în a doua jumătate a clasamentului Uniunii Europene. Pe de altă parte, economia germană a ajuns în 2014 la 2,915 miliarde de euro, fiind ţara cu cel mai mare PIB din Uniunea Europeană.
Penultimul loc (27)
Cu un Produs Intern Brut (PIB) pe locuitor de 7.500 de euro în anul 2014, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană, devansând doar Bulgaria, care anul trecut avea un PIB per capita mai mic de 6.000 de euro. Faţă de acum doi ani, România a avansat în privinţa puterii de cumpărare a locuitorilor, PIB-ul de pe piaţa locală fiind mai mare în 2014 cu 1.300 de euro decât în anul 2012. Pe de altă parte, acesta este încă mai mic decât media UE cu 54%. Cel mai bine la acest capitol stă în continuare Luxemburg, cu un PIB pe locuitor de 87.000 de euro.
Locul 6
România a avut în trimestrul II al acestui an o creştere economică de 3,4% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014, similară cu a Slovaciei şi a Spaniei. Astfel, economia locală se clasează pe locul 6 în UE la acest capitol, după ţări precum Polonia (cu un plus de 3,6%), Suedia (cu 3,8% creştere) sau Cehia (cu un avans de 4,6%). Cea mai bună creştere a economiei s-a înregistrat în T2 din acest an în Irlanda, unde s-a apropiat de un avans de 7%.
Penultimul loc (27)
în UE la salariul minim - cu un salariu minim de 234 de euro brut pe lună (puţin peste 1.000 de lei brut/lună), România se află pe penultimul loc în Europa la capitolul salariul minim pe economie. Mai prost plătiţi decât angajaţii români sunt bulgarii, care în trimestrul II al acestui an (2015) au avut, în medie, venituri lunare de 194 de euro brut. Pe de altă parte, cel mai mare salariu minim este câştigat de angajaţii din Luxemburg, care au primit în T2, în medie, 1.922 de euro brut pe lună, potrivit datelor Eurostat.
Locul 8
este ocupat de România în topul ţărilor din Uniunea Europeană cu cea mai mică rată a şomajului înregistrat în 2014 (6,8%). În fruntea clasamentului se poziţionează Germania, care anul trecut a avut cu 1,8% mai puţini şomeri.
Ultimul loc (28)
în UE la munca temporară. România are cea mai mică pondere a angajaţilor în regim temporar din Europa, de doar 1,5% din totalul angajaţilor, faţă de media de 14% înregistrată la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, potrivit datelor pe 2014 ale Eurostat. La polul opus se află Polonia, unde incidenţa muncii temporare a ajuns anul trecut la 28,4%.
Ultimul loc (28)
în UE la absorbţia de fonduri structurale. România a reuşit să atragă, din 2007 până în 2014, doar 45% din cele 19 miliarde de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană prin fondurile structurale, aceasta fiind cea mai redusă rată de absorbţie înregistrată la nivelul statelor din UE. Cea mai bună rată de absorbţie a fondurilor europene o are Estonia, unde ponderea absorbţiei depăşeşte 80%.
Locul 37
din 189 de ţări la Doing Business (atractivitatea mediului de afaceri). România a urcat anul acesta 11 poziţii până pe locul 37 în topul statelor cu cel mai bun climat pentru mediul de afaceri realizat de Banca Mondială pe un eşantion de 189 de ţări. Pe primul loc în clasamentul realizat de Banca Mondială se află, la fel ca în ultimii cinci ani, Singapore. Evoluţia bună a României nu a fost însă generată de o creştere a atractivităţii mediului de business în sine, ci de schimbarea unor indicatori pe baza cărora se calculează uşurinţa de a face afaceri.
Ultimul loc
în Uniunea Europeană la salariile medicilor. România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al salariilor medicilor. Un medic rezident care lucrează într-un spital de pe plan local poate câştiga până la cel mult 4.000 de lei, adică aproape 900 de euro (dacă se aplică creşterea de 25% a salariilor bugetarilor promisă de guvern în această toamnă). În acelaşi timp, în Marea Britanie, spre exemplu, un medic aflat în primul an de rezidenţiat are un salariu de bază de aproape 2.700 de euro, conform datelor guvernamentale citate de CNBC.
Ultimul loc
în Europa la cheltuielile cu sănătatea. România se află pe ultimul loc în Europa din punctul de vedere al cheltuielilor cu sănătatea (ca procent din PIB), arată datele Eurostat. Cele mai mari cheltuieli sunt în Danemarca şi Finlanda, unde se alocă peste 8% din PIB pentru sănătate, dublu comparativ cu România.
Locul 45
în lume după rata şomajului în rândul populaţiei tinere (15-24 de ani), cu 22,7% potrivit CIA. Pe primul loc se află Bosnia şi Herţegovina, cu 62,8%.
Locul 53
în lume după forţa de muncă, respectiv populaţia aptă să muncească, cu un total de 9,24 milioane, potrivit CIA. Pe prima poziţie se află China, cu peste 800 de milioane.
Locul 74
în lume este ocupat de România după volumul de investiţii efectuat pe pieţe externe, cu un total de 2,9 mld. dolari. Pe primul loc se află SUA, cu 4.500 de miliarde de dolari.
Locul 43
în lume după valoarea importurilor, cu 69,2 mld. dolari în 2012, potrivit CIA. Potrivit aceleiaşi surse, pe primul loc este SUA cu aproape 2.400 mld. dolari, urmată de UE cu 2.300 mld. dolari.
Locul 111
în lume după valoarea dobânzii de referinţă a BNR la finalul lui 2014, de 2,75%. Pe prima poziţie este Venezuela cu 29,5%, potrivit CIA.
Locul 34
în lume după valoarea datoriei externe înregistrată la finalul anului 2014. România avea atunci o datorie externă de 125 de miliarde de dolari. Pe primul loc se afla Uniunea Europeană, cu 15.950 de miliarde de dolari, conform CIA.
Locul 11
în UE la capitolul rezerve valutare. România a avut anul trecut rezerve valutare în valoare de 36,4 milioane de dolari, ceea ce a poziţionat economia pe locul 11 într-un top al ţărilor cu cele mai mari rezerve valutare din Uniunea Europeană. Pe primul loc este Germania cu 181 de miliarde de dolari.
Locul 8
în UE la valoarea TVA. Cu o TVA de 24%, România se află pe locul cu numărul 8 într-un top al economiilor cu cea mai mare valoare a TVA din UE. O TVA mai mare decât pe piaţa locală se practică în Danemarca, Suedia, Croaţia şi Finlanda (cu valori de peste 25%).
Locul 11
în Europa după cel mai mic impozit pe venit practicat, de 16%. Pe prima poziţie în acest top se află Muntenegru, cu un impozit pe venit de 9%, iar ţara europeană cu cea mai mare taxare pe venituri este Suedia (cu aproape 57%).
Locul 1
în Europa de Sud-Est la capitolul cea mai mare companie în funcţie de veniturile înregistrate în anul 2014. Cea mai mare companie a României şi a Europei de Sud-Est a fost anul trecut Automobile Dacia, cu venituri de 4,2 miliarde de euro, devansând OMV Petrom SA (cu 4,1 miliarde de euro), potrivit unui clasament realizat de SeeNews.
AUTO
Locul 8
este ocupat de România la nivel european la ritmul de creştere a producţiei de autoturisme în primul semestru al acestui an, cu un avans de 0,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Locul 10
este ocupat de România în topul ţărilor producătoare de automobile din Europa în primele şase luni ale acestui an, cu aproape 212.433 de maşini asamblate. Piaţa locală a fost depăşită recent de Ungaria şi Polonia.
Locul 16
este ocupat de România în top înmatriculări autoturisme în intervalul ianuarie-octombrie din acest an, cu 64.400 de maşini înregistrate. În ultimii cinci ani piaţa locală a pierdut aproape zece locuri în clasament pe fondul scăderii puternice a pieţei locale.
Locul 8
este ocupat de România în topul pieţelor de desfacere pentru Dacia la finalul lui 2014, cu aproape 30.000 de unităţi livrate, fiind depăşită inclusiv de Maroc, Turcia şi Algeria.
Ultimul loc (26)
este poziţia ocupată de România în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de motorizare, cu circa 250 de maşini la mia de locuitori, fiind depăşiţi inclusiv de Bulgaria.
Locul 20
este ocupat de România în topul ţărilor europene după numărul de maşini electrice şi hibride vândute, cu aproape 300 de unităţi în primele nouă luni ale acestui an, depăşind Lituania, Letonia şi Bulgaria.
INFRASTRUCTURĂ
Locul 20
în Europa la capitolul reţea de autostrăzi este ocupat de România, cu doar 705 km. Chiar şi aşa, anul acesta am depăşit Finlanda, care are 700 km de infrastructură de mare viteză. Pe primul loc în Europa se află Spania, cu peste 16.205 de kilometri de autostrăzi.
Primul loc
în Europa la costul de construcţie a unei autostrăzi este ocupat de România, care a ajuns şi la circa 23 de milioane de euro pe kilometru. Cea mai ieftină autostradă a fost construită în Bulgaria, cu doar 2 milioane de euro pe kilometru.
Locul 7
în Europa la capitolul reţea de cale ferată este ocupat de România, cu aproape 10.800 de kilometri, potrivit Eurostat. Primul loc revine Germaniei, cu 42.000 de kilometri de căi ferate.
Locul 46
în lume la lungimea căilor navigabile este ocupat de România, cu 1.732 de kilometri, potrivit CIA Factbook. Pe primul loc se află China, cu 110.000 kilometri.
Locul 97
în lume este ocupat de România în ceea ce priveşte numărul de aeroporturi. În România există 45 de aeroporturi (civile, militare şi alte tipuri). Cele mai multe aeroporturi se regăsesc în Statele Unite, peste 13.500, potrivit CIA Factbook.
Locul 55
este ocupat de aeroportul Henri Coandă (Otopeni) – 8,3 milioane de pasageri anul trecut, într-un top 100 al celor mai mari aeroporturi din Europa după numărul de pasageri. Pe primul loc se află aeroportul Heathrow (Londra), cu 73,4 de milioane de pasageri anul trecut.
BURSĂ
Locul 53
este ocupat de România în lume după capitalizarea bursieră (la finalul lunii octombrie), în valoare de 18,4 mld. dolari. Cele mai mari capitalizări din lume le au bursele din SUA (NYSE şi NASDAQ), cu 26.000 de miliarde de dolari, şi Japonia, cu 4.800 de miliarde de dolari, conform statisticilor Federaţiei Mondiale a Burselor.
Locul 44
este ocupat de România în lume după numărul de companii locale listate. Pe bursa de la Bucureşti sunt listate 82 de companii româneşti. Cele mai mari burse după numărul de companii locale listate sunt bursa din India cu 5.700 de companii şi grupul de burse BME ce include bursele de la Madrid, Barcelona, Bilbao şi Valencia, cu 3.600 de companii.
Locul 36
este ocupat de România în lume după evoluţia indicelui BET, principala referinţă a bursei de la Bucureşti, în ultimele 12 luni. Indicele BET s-a apreciat cu 0,77%. Pe primul loc în lume se situează bursa din Caracas (Venezuela), cu o creştere de peste 300% în ultimele 12 luni.
Locul 20
este ocupat de România în Europa după valoarea activelor nete ale fondurilor mutuale. La 30 iunie, fonduri mutuale locale dispuneau de active de 4,4 miliarde de euro.
Locul 14
este ocupat de România în Europa după valoarea medie zilnică a tranzacţiilor cu acţiuni în 2015 de circa 6 mil. euro, potrivit Federaţiei Europene a Burselor. Cea mai mare bursă din Europa este Euronext (Paris, Amsterdam şi Bruxelles), cu tranzacţii zilnice de 7,5 mld. euro.
ENERGIE
Locul 48
este ocupat de România în lume după producţia zilnică de petrol, de 103.000 barili pe zi.
Locul 49
este ocupat de România în lume după rezervele de petrol, de 600 milioane de barili.
Locul 43
este ocupat de România în lume după producţia de gaze naturale, de 11,4 miliarde de metri cubi pe an.
Locul 50
este ocupat de România în lume după rezervele de gaze naturale, de 110 miliarde de metri cubi.
Locul 21
este ocupat de România în lume după producţia de cărbune, de 23,6 milioane de tone anual.
Locul 50
este ocupat de România în lume după producţia de electricitate, cu 63,3 miliarde MWh.
Locul 22
este ocupat de România în lume după producţia de energie hidro, de 18,6 miliarde MWh.
Locul 17
este ocupat de România în lume după puterea instalată a parcurilor eoliene, de 3.000 MW.
Locul 4
este ocupat de România la nivel european la intensitatea energetică, indicator care măsoară câtă energie este necesară pentru a genera 1.000 de euro în economie.
AGROBUSINESS
Locul 3
este ocupat în acest an de România în Uniunea Europeană la producţia totală de floarea-soarelui, cu un total de 1,4 milioane de tone. Pe locul doi se află Bulgaria, cu o recoltă de 1,48 milioane de tone iar podiumul este condus de Ungaria, cu 1,53 milioane de tone.
Locul 4
este ocupat în acest an de România în Uniunea Europeană pentru producţia de rapiţă, cu un total de 957 milioane de tone. Liderul blocului comunitar este Franţa, cu o recoltă de aproape 5,3 milioane de tone.
Locul 3
