Decizie finală a zonei euro în salvarea Ciprului: depozitele bancare nu mai sunt sigure în Europa şi băncile nu mai pot fi considerate prea mari pentru a fi lăsate să se prăbuşească

Spre deosebire de acordul precedent de bailout, care prevedea confiscarea a până la 10% din toate depozitele bancare – respins de parlamentul cipriot, noua înţelegere afectează doar economiile constituite la cele mai mari bănci, Bank of Ciprus şi Cyprus Popular Bank – Laiki în limba greacă, ambele prezente în România. Aceste două bănci deţin 40% din toate depozitele din Cipru, scrie EUobserver.

Deponenţii plătesc pentru păcatele băncilor

Conform noului acord, care nu mai poate fi respins de parlament, Laiki, a doua bancă din Cipru în funcţie de valoarea activelor, va intra în faliment şi va fi desfiinţată „imediat“. Activele „bune“ ale instituţiei, inclusiv depozitele mai mici de 100.000 de euro – asigurate printr-o directivă aplicabilă în toate ţările UE, vor fi plasate într-o „bancă bună“ care va fi preluată de Bank of Cyprus, a declarat olandezul Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup, grupul miniştrilor de finanţe din zona euro.

Depozitele mai mari de 100.000 de euro, însumând 4,2 miliarde de euro, constituite la Laiki vor fi plasate într-o bancă cu active „toxice“, ceea ce înseamnă că ar putea fi pierdute în totalitate, scrie Financial Times.

Tehnic, aceste depozite, împreună cu obligaţiunile Laiki şi alte pasive vor fi puse într-o „bancă rea“ şi eliminate gradual, a explicat Dijsselbloem.

Laiki este deţinută în proporţie de 82% de stat, după un bailout de aproape două miliarde de euro.

Deponenţii mici de la Laiki vor fi transferaţi la Bank of Cyprus, care va fi restructurată şi adusă la dimensiuni mai mici. Depozitele mai mari de 100.000 de euro la Bank of Cyprus vor fi îngheţate şi taxate cu 30%, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului cipriot.

„Vrem ca Bank of Cyprus să supra­vieţuiască, dar aceasta are nevoie de recapi­talizare de la investitori, cu privilegiu sau fără privilegiu la plată, dar şi de la deponenţii mici“, a menţionat preşedintele Eurogroup.

O moştenire copleşitoare

Bank of Cyprus va moşteni, de asemenea, cele nouă miliarde de euro pe care Laiki le datorează eurosistemului prin lichiditatea ieftină primită de la Banca Centrală Europeană.

Aceasta din urmă a ameninţat că dacă până la începutul aceste săptămâni nu se ajunge la un acord de bailout va înceta să mai alimenteze băncile cipriote, ceea ce ar fi dus cu siguranţă la prăbuşirea acestora şi a economiei cipriote.

Dacă până la acest acord creditorii internaţionali au impus Ciprului strângerea a 5,8 miliarde euro drept contribuţie proprie la salvarea ţării, noua înţelegere nu menţionează această sumă. Guvernul s-a angajat, de asemenea, să majoreze impozitele pe venit şi profit.

Dijsselbloem a asigurat că niciun ban din programul de bailout nu va fi folosit pentru recapitalizarea Bank of Cyprus.

În privinţa acestei bănci, creditorii in­ternaţionali se pare că au oferit Ciprului două alter­native, sub forma unui ultimatum.

O opţiune prevedea restructurarea, adică apli­carea unui faliment controlat, precum în cazul Laiki, iar cealaltă taxarea depozitelor neasi­gurate, preluarea datoriilor de 9 miliarde euro aferente lichidităţilor primite de Laiki de la BCE şi ale operaţiunilor bancare „bune“ ale Laiki. Activele băncii bune ale Laiki au fost estimate de creditori la şapte miliarde euro, scrie Cyprus Mail.

„Dacă ne asumăm datorii adiţionale, de mai multe miliarde de euro, ar trebui să intrăm în restructurare peste chiar o lună de zile. Alegerea pe care troica ne-a dat-o este falimentul acum sau faliment peste o lună“, a declarat, sub rezerva anonimatului, un executiv de la Bank of Cyprus.

El a explicat că banca poate supravieţui unei datorii atât de mari doar dacă se revine la restricţiile severe ale fluxurilor de capital impuse în anii ’80. Atunci, tranzacţiile au fost supuse unor controale severe, iar transferurile în străinătate limitate.

Decizia este finală, parlamentul nu mai votează

Acordul anterior necesita aprobare din partea parlamentului deoarece introducea o nouă taxă. Compromisul nou evită acest obstacol deoarece urmează calea tipică a unui proces de restructurare bancară. Drumul a fost pregătit vineri, când parlamentarii au adoptat nouă legi privind restructurarea şi falimentul băncilor.

Însă agenţia de evaluare financiară Moody’s a avertizat că pericolul ca statul cipriot să intre în default şi să iasă din zona euro rămâne chiar dacă se ajunge la un acord de bailout.

Obiectivul zonei euro este de a aduce sistemul bancar cipriot, în prezent de şapte ori mai mare decât economia, la media de 3,5% din PIB din UE până în 2018.

Dar cum sectorul financiar aduce unul dintre cele mai mari aporturi la economie, reducerea acestuia va aduce cu siguranţă Ciprul în faţa unei recesiuni atât de adânci încât va fi nevoie de şi mai mulţi bani pentru a asigura supravieţuirea ţării în interiorul zonei euro, scrie The Wall Street Journal.

Ciprul este deja de mai mult de un an în recesiune, iar prognoza oficială prevede o scădere economică de 3,5% pentru anul acesta. Însă economiştii îşi înăspresc rapid estimările, iar unii dintre ei anticipează că lovitura dată sectorului financiar, care con­tribuie cu aproximativ jumătate la activitatea economică, şi actuala problemă de creditare vor împinge economia în cădere liberă. Desfiinţarea băncii Laiki şi restructurarea Bank of Cyprus vor veni probabil cu mii de concedieri.

Unii analişti prevăd că economia va scădea cu 10% anul acesta şi cu 8% anul viitor. Programul de bailout va pune probabil capăt pentru totdeauna statutului Ciprului de paradis fiscal şi aspiraţiilor de a deveni un centru de servicii financiare.

„Credem că declinul va fi de 23%, similar cu cel din Grecia, şi vedem o probabilitate mai mare ca situaţia să se agraveze decât să se îmbunătăţească“, a afirmat Gabriel Sterne, analist la Exotix.

Cum va fi salvat Ciprul, pe scurt

• Ciprul va primi 10 miliarde euro de la creditorii internaţionali. Prima tranşă urmează să fie acordată în luna mai;
• Banca Laiki va fi desfiinţată „imediat”, cu contribuţia acţionarilor, deţinătorilor de obligaţiuni şi deţinătorilor de depozite neasigurate, adică mai mari de 100.000 euro;
• Laiki va fi împărţită într-o bancă „bună”, cu operaţiunile sănătoase şi depozitele mai mici de 100.000 euro, şi o bancă „rea”, cu active toxice şi depozitele mai mari de 100.000 euro. Aceasta din urmă va fi desfiinţată treptat;
• Banca bună va fi absorbită de Bank of Cyprus. Bank of Cyprus va prelua şi datoria de 9 miliarde euro pe care Laiki o are la BCE pentru lichidităţile de urgenţă furnizate de aceasta;
• Depozitele neasigurate ale Bank of Cyprus vor fi îngheţate până la recapitalizarea băncii. Din aceste depozite se va confisca 30%;
• BCE va furniza lichidităţi pentru Bank of Cyprus;
• Bank of Cyprus va fi recapitalizată prin conversia depozite neasigurate/acţiuni cu contribuţia totală a deţinătorilor de acţiuni şi obligaţiuni;
• Toate depozitele asigurate constituite la toate băncile vor fi protejate în conformitate cu legislaţia UE;
• Fondurile programului de bailout nu  vor fi utilizate pentru recapitalizarea băncilor Laiki şi Bank of Cyprus.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels