După aproape 14 ore de discuţii şi negocieri, miniştrii de finanţe au aprobat o finanţare de 130 de miliarde de euro pentru Grecia şi au elaborat un plan pentru reducerea datoriei acestui stat la 120,5% din PIB până în 2020, de la 160% din PIB în prezent.
Acordul este însoţit de o schemă de conversie a obligaţiunilor greceşti deţinute de investitorii privaţi în titluri cu maturităţi mai îndelungate şi un cupon mai mic.
Creditorii din sectorul privat ai Greciei au acceptat astfel pierderi de 53,5% din valoarea nominală a obligaţiunilor deţinute, echivalentul a peste 100 de miliarde de euro. Iniţial fusese negociată o depreciere de 50%, care echivala cu o pierdere de aproximativ 70% pe valoarea actuală a creanţelor.
Obligaţiunile de 14,5 miliarde de euro care ar fi trebuit răscumpărate de guvernul elen pe 20 martie vor fi restructurate, iar statul va evita astfel default-ul.
Programul de conversie a obligaţiunilor va fi derulat în perioada 8-11 martie.
Urmează al treilea bailout?
O analiză referitoare la sustenabilitatea datoriei greceşti pregătită pentru oficialii din zona euro şi obţinută de Financial Times arată însă că şi în condiţiile celui mai optimist scenariu măsurile de austeritate impuse Atenei riscă să scufunde statul într-o recesiune atât de adâncă, încât Grecia nu-şi va putea aduce datoria la un nivel sustenabil nici cu un al doilea pachet de bailout de 170 de miliarde de euro.
Analiza avertizează că două dintre principiile noului program de salvare sunt distructive.
Astfel, austeritatea forţată nu va duce decât la creşterea datoriei şi la slăbirea economiei, iar retructurarea de 200 de miliarde de euro a datoriilor va speria investitorii şi va bloca accesul Greciei la pieţele de finanţare internaţionale. Raportul sugerează că datoria grecească ar putea să scadă mai lent decât speră proiectanţii bailout-ului, la doar 160% din PIB în 2020. În acest scenariu, Grecia va avea nevoie de 240 de miliarde de euro ca ajutor financiar.
"Autorităţile elene s-ar putea să nu reuşescă să implementeze reformele structurale şi politicile structurale în ritmul prevăzut în scenariul de bază", subliniază analiza, în care se menţionează că câteva probleme de care s-ar putea lovi planurile de salvare a Greciei.
Astfel, necesarul de finanţare pentru recapitalizarea băncilor elene, estimat iniţial la 30 de miliarde de euro, se ridică acum la 50 de miliarde de euro, iar programul elen de privatizare, care potrivit planurilor iniţiale ar fi trebuit să aducă la buget 50 de miliarde de euro, ar putea fi prelungit cu cinci ani pentru a aduce doar 30 de miliarde de euro până în 2020.
Analiza sugerează că programul de schimb de obligaţiuni elene, cofinanţat de Grecia şi de mecanismele de salvare ale zonei euro, practic creează o clasă privilegiată de investitori care îi vor alunga pe eventualii noi investitori când Grecia va încerca să revină pe piaţa obligaţiunilor.
Nimic pentru economie
Acordul nu prevede "aproape nimic" pentru sprijinirea economiei greceşti, care ar putea reveni pe creştere abia peste 10 ani, notează Thomson Reuters.
Reducerea salariilor ca urmare a măsurilor de austeritate va accentua recesiunea, făcând ca povara datoriei, deşi mai mică, să fie greu de suportat. În schimb, miniştrii de finanţe au convenit ca executivul european, Comisia Europeană, să aibă o prezenţă "consolidată şi permanentă" în Grecia pentru a supraveghea mai bine performanţele economice.
Totul pentru datorie
La noul pachet de bailout destinat Greciei, Banca Centrală Europeană (BCE) va participa prin distribuirea profiturilor aferente obligaţiunilor greceşti pe care le deţine către băncile naţionale din zona euro, iar cu aceşti bani guvernele vor finanţa statul elen. BCE a cumpărat până acum de pe piaţa secundară obligaţiuni suverane greceşti care valorează în prezent 45-50 mld. euro, potrivit estimărilor analiştilor. De asemenea, profiturile aferente unor obligaţiuni greceşti în valoare de 12 mld. euro deţinute de băncile centrale din zona euro vor fi cedate Greciei, ceea ce va reduce datoria statului cu 1,8 miliarde de euro până în 2020.
Cea mai mare parte a sumei de 130 de miliarde de euro pusă la dispoziţia Greciei în cadrul acordului va fi utilizată pentru finanţarea conversiei de obligaţiuni şi pentru garantarea stabilităţii sistemului bancar elen, notează Thomson Reuters. Circa 30 de miliarde de euro vor fi distribuite ca "stimulente" pentru creditorii privaţi, pentru a-i determina să participe la schema de preschimbare a obligaţiunilor. Alte 23 mld.euro sunt destinate recapitalizării băncilor greceşti. Finanţarea propriu-zisă a conversiei de obligaţiuni va necesita fonduri de 35 de miliarde de euro din pachet. Intrarea Greciei în faliment ar declanşa plata asigurărilor de default (Credit Default Swaps) pentru deţinătorii de datorii.
Grecia a acceptat să pună fondurile corespunzătoare notei de plată pentru serviciul datoriei din următorul trimestru într-un cont special şi să modifice constituţia pentru a face prioritară rambursarea datoriilor.
FMI, îngrijorat de expunerea mare pe care o are la statele din zona euro, va sprijini probabil de această dată Grecia cu o contribuţie minimală. Oficialii europeni se aşteptau săptămâna trecută la o participare de 13 miliarde de euro la noul bailout, faţă de 30 de miliarde de euro la primul program, de 110 miliarde de euro.
De ce nu vrea Merkel să lase Grecia să cadăÎncurajată de reducerea şomajului din Germania la minimul istoric, cancelarul Angela Merkel (foto) a respins în repetate rânduri apeluri pentru a lăsa Grecia să iasă din zona euro sau să relaxeze condiţiile de salvare a statului elen. Merkel ascultă vocea poporului şi mizează pe faptul că cei care decid politicile în zona euro vor continua să împiedice prăbuşirea uniunii monetare, ajutând-o astfel să câştige alegerile de anul viitor, scrie Bloomberg.
"Dacă Merkel ar intra în alegeri cu zona euro prăbuşindu-se pe fundal, va avea multe probleme în a câştiga încrederea alegătorilor", apreciază Giles Merritt, şeful grupului de cercetare Friends of Europe.
Cele cinci principii ale noului acord de salvare
ţările membre ale zonei euro au stabilit modalităţi de a reduce volumul datoriei greceşti la 120,5% din PIB până în 2020 printr-un nou program de finanţare de 130 de miliarde euro;
creditorii privaţi ai Greciei au acceptat reducerea cu 53,5% a valorii nominale a obligaţiunilor deţinute în cadrul unul plan de schimb de obligaţiuni care va fi derulat la începutul lunii viitoare;
primele tranşe din fondurile destinate salvării Greciei sunt condiţionate de succesul schemei de schimb de obligaţiuni şi de implementarea de autorităţile greceşti a măsurilor prevăzute de noul program;
Grecia va fi supravegheată mai strict, iar reprezentanţii finanţatorilor internaţionali, BCE, FMI şi Comisia Europeană, se vor stabili la Atena pentru a asigura buna fucţionare a planului;
Grecia s-a angajat să introducă în constituţie în următoarele două luni o prevedere care să asigure că plata datoriei va avea caracter prioritar. Plăţile sunt garantate, de asemenea, prin plasarea fondurilor într-un cont special.
Ce spun liderii europeni despre noul program de bailout
Jan Kees de Jager, ministrul olandez de finanţe
"Dacă ai în vedere că Grecia a deraiat de mai multe ori, este probabil necesară prezenţa permanentă a troicăi (reprezentanţii finanţatorilor internaţionali) în Atena. Nu la fiecare trei luni, ci permanent." (Declaraţiile au fost făcute înainte de reuniune.)
Wolfgang Schauble, ministrul german de finanţe
"Am convenit cu Comisia ca echipa ei din Grecia să primească întăriri semnificative. Este vorba de supraveghere, dar şi de, bineînţeles, ajutarea Greciei."
Olli Rehn, vicepreşedintele Comisiei Europene
"Aşa cum a fost cazul în ultimii doi ani, ni s-a demonstrat şi astăzi că <<maraton>> este un cuvânt grecesc." (El face aluzie la reuniunea de aproape 14 ore a miniştrilor de finanţe din zona euro.)
Mario Monti, premierul italian
"Înţelegerea reprezintă un rezultat bun pentru Grecia, pentru zona euro şi pentru pieţe. Să sperăm."
George Osborne, ministrul britanic de finanţe:
"Au încercat să aducă Grecia pe o poziţie sigură vizavi de sustenabilitatea datoriei şi acesta cred că este cel mai important lucru referitor la acord. Bineînţeles, poporul grec şi sistemul politic grec au de luat decizii dificile acum, dar nu cred că Grecia are vreo altă posibilitate."
Christine Lagarde, directorul general al FMI
"Imediat după ce măsurile convenite anterior cu autorităţile greceşti sunt implementate şi este asigurată o contribuţie financiară suficientă din partea sectorului privat, intenţionez să înaintez o recomandare board-ului executiv privind finanţarea FMI pentru sprijinirea programului."
Lucas Papademos, premierul grec
"Suntem foarte mulţumiţi. Trebuie să punem în aplicare programul la timp şi în mod eficient. Guvernul este hotărât să o facă şi sunt convins că după alegeri guvernul va fi la fel de hotărât să pună în aplicare programul, deoarece este în interesul poporului grec."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
