Două acorduri cu FMI de la începutul crizei şi cea de-a zecea misiune de evaluare care se încheie astăzi arată că până acum România şi-a făcut toate temele, însă cel mai important indicator - numărul de salariaţi - nu arată că economia şi-ar fi revenit: peste 630.000 de salariaţi au ieşit din statistici în ultimii patru ani.
"Dacă am luat 20 de miliarde de euro de la FMI fără să creăm locuri de muncă, le-am luat degeaba. Cel mai important lucru e ca populaţia să fie ocupată, iar noi abia dacă reuşim să ocupăm jumătate din populaţia aptă de muncă. Oamenii nu au de lucru nu pentru că nu vor să lucreze, ci pentru că nu au unde şi de aceea au ajuns să plece la muncă în străinătate", crede profesorul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative Vladimir Pasti, sociolog şi politolog specializat în studierea evoluţiilor politice şi sociale ale tranziţiei româneşti.
Numărul de salariaţi a ajuns în august la aproape 4,2 milioane, fiind cu peste 630.000 mai mic faţă de statisticile de la începutul crizei.
Noul Cod al muncii, una dintre cele mai controversate legi care ar fi trebuit să reformeze piaţa muncii şi să stimuleze angajările, nu a reuşit să aducă o îmbunătăţire semnificativă: plus 43.000 de salariaţi în patru luni, majoritatea fiind joburi "scoase la suprafaţă" din cauza înăspririi amenzilor pentru munca la negru.
În opinia lui Codruţ Pascu, managing partner al firmei de consultanţă strategică Roland Berger Strategy Consultants, faptul că numărul de salariaţi a început să crească uşor în ultimele luni ar putea indica şi o creştere a consumului în următoarea perioadă, însă acest lucru depinde de puterea de cumpărare a oamenilor şi de încrederea pe care o au investitorii în economie.
"Fundamental, numărul de salariaţi arată încrederea pe care o au angajatorii pe termen lung în perspectivele pe termen scurt şi mediu, dar şi puterea de cumpărare, care ar putea indica evoluţia consumului. Tehnic, ieşirea din criză se vede atunci când numărul de angajaţi ajunge să depăşească valoarea de la momentul începutului crizei", spune Pascu.
Numărul de salariaţi din România a ajuns la un minim al ultimilor 50 de ani în luna ianuarie a acestui an, când a scăzut sub 4,1 milioane de persoane.
Cea mai bună evoluţie a acestui indicator a fost în timpul guvernului Tăriceanu (2004 -2008), când în statistici au apărut peste 340.000 de noi angajaţi.
Totuşi, 150.000 din noile angajări făcute în timpul guvernării lui Tăriceanu au fost făcute în sistemul bugetar, când şi cheltuielile statului cu salariile funcţionarilor publici s-au dublat.
Tot 150.000 de bugetari a fost nevoit guvernul Boc să concedieze din 2008 încoace, însă - cel puţin în ultimul an- nu a reuşit să reducă mai mult de 20% din cheltuielile cu salariile bugetarilor.
"România are nevoie de locuri de muncă şi de locuri de muncă bine plătite. Cu banii de la FMI, Guvernul ar fi trebuit până acum să se orienteze spre crearea de noi locuri de muncă prin care să se aducă valoare adăugată în economie, nu pentru necalificaţi. După ce am reuşit să ieşim din comunism după mari eforturi, nu reuşim să facem nici măcar ce au făcut ei: să dăm de lucru la oameni. Numărul de salariaţi este mic în continuare pentru că am desfiinţat prea multe locuri de muncă şi am înfiinţat prea puţine", mai spune profesorul Pasti. Rata de ocupare din România - raportul dintre numărul total de persoane apte de muncă şi numărul de angajaţi care lucrează legal - a fost de 58,8% în trimestrul doi al acestui an, ceea ce înseamnă că numai 4,5 - 5 milioane de români din cei 8 milioane apţi de muncă lucrează cu forme legale.
Principalul obiectiv al celor care au promovat introducerea noului Cod al muncii - Consiliul Investitorilor Străini - era ca noua legislaţie să ducă la o flexibilizare a pieţei muncii, în aşa fel încât rata de ocupare să crească măcar cu 5-6%, având în vedere că, până în 2020, România ar trebui să ajungă la o rată de ocupare de 70% (cum este în prezent în Germania).
Cu un număr de 1,5-1,7 milioane de persoane despre care se spune că muncesc la nergu şi cu o rată a şomajului de sub 5%, aflată în scădere constantă în ultimul an, este greu de crezut că numărul de salariaţi cuprinşi în statisticile oficiale va creşte semnificativ în următoarele luni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
