Grecia, sub asediul incertitudinii. Din depozitele sistemului bancar grecesc s-au evaporat 100 mld. euro în cinci ani. Se vor salva băncile cu banii care au mai rămas?

Băncile greceşti pregătesc planuri de salvare care ar implica un „haircut“ de cel puţin 30% pentru depo­zi­tele mai mari de 8.000 de euro, scrie publicaţia britanică Financial Times (FT), care citează surse din mediul bancar şi cel de business. Vestea ar da fiori oricărui grec cu bani în bancă.

Agenţia de presă Thomson Reuters scrie că ţările din zona euro au încercat, în zadar, să împiedice Fondul Monetar Internaţional să publice o analiză sumbră privind povara dato­riei greceşti despre care guvernul de la Atena spune că justifică apelul său la alegători de a vota contra condiţiilor de bailout impuse de creditorii internaţionali.

Informaţiile de Reuters vin, ca şi cele ale FT, de la surse pe care agenţia nu le identifică. Dacă informaţiile sunt ade­vărate, premierul grec Alexis Tsipras va avea mai multă putere în discuţiile cu creditorii, iar ideile sale vor cânt­ări mai mult în ochii alegătorilor.

Planurile prezentate de FT menţionează că scenariul unui „bail-in“ devine tot mai probabil pentru cel puţin o bancă. Publicaţia scrie în continuare că aceste măsuri de urgenţă sunt luate în contextul temerilor că Grecia se îndreaptă spre un colaps financiar. Me­ca­nismul de salvare pentru băncile greceşti ar putea semăna cu cel convenit în 2013 pentru sistemul bancar cipriot. Atunci a fost aplicat un haircut depozitelor neasigurate mai mari de 100.000 de euro. Cele mai mari bănci din Cipru au avut probleme mai ales din cauza creditelor pentru tranzacţii imobiliare acordate în Grecia.

În Grecia, „bail-in“ ar fi implementat ca parte a recapitalizării băncilor locale convenite cu creditorii ţării.

„Haircut-ul va fi aplicat în contextul restructurării sectorului bancar grecesc după ce Grecia va reveni în programul de bailout. Nu este ceva ce se va întâmpla imediat“, a afirmat una din sursele FT.

Negări în linie

Oficiali din zona euro au declarat că nu s-a luat nicio decizie în sensul restructurării sau desfiinţării vreunei bănci greceşti sau pentru iniţierea unui proces de bail-in care să-i implice pe deponenţi. Pentru ca un astfel de proces să por­nească ar trebui ca Banca Centrală Euro­peană să declare băncile greceşti insolvente sau să sisteze finanţarea de urgenţă acordată instituţiilor de credit din Grecia.

Băncile greceşti sunt închise de la începutul săp­tămânii trecute, când au fost introduse restricţii ale mişcării capitalului, inclusiv ale retragerilor de bani lichizi de la bancomate.

Doi bancheri de rang înalt au afirmat că în ţară sunt bani lichizi suficienţi doar cât să ţină ATM-urile alimentate până la mijlocul acestei săptămâni. BCE a decis să nu majoreze fon­durile de urgenţă pe care le-a pus la dispoziţia băncilor greceşti.

„Solvabilitatea băn­cilor greceşti nu este, în prezent, o pro­blemă, dar este evi­dent că băn­cile vor fi afec­tate de cât de curând ţara intră într-un nou pro­gram“, a spus pentru FT un ban­cher. 

Depozitele din Grecia sunt garantate doar până la 100.000 de euro, aşa cum prevede legislaţia Uniunii Euro­pene pentru toate statele comunitare. Însă fon­dul de garantare a depozitelor este de doar 3 miliarde de euro, insuficient pentru a acoperi cererea dacă sistemul bancar se prăbuşeşte.  

Pentru că în ţară au rămas prea puţine depozite mai mari de 100.000 de euro, „are sens ca băncile să ia în considerare împunerea de «haircut-uri» depozitelor mai mici pentru a se putea recapitaliza. O astfel de măsură ar putea fi anunţată ca un impozit excepţional“, a explicat un analist.

Într-un post pe Twitter, ministrul grec de finanţe Yanis Varoufakis a explicat că infor­ma­ţiile prezentate de publicaţia britanică sunt „zvo­nuri maliţioase pe care şeful Asociaţiei Băn­cilor Greceşti le-a negat“.

Vrajbă între creditori

Cât despre materialul Reuters, acesta se leagă de o analiză publicată joi în care se arată că situaţia financiară a Greciei nu va deveni sustenabilă dacă aşa-zisa Troică a creditorilor internaţionali nu iartă o parte considerabilă din datoriile ţării, inclusiv pe cele garantate cu bani din bugetele statelor creditoare.

Analiza menţionează că Grecia ar avea nevoie de ajutor financiar suplimentar de 50 de miliarde de euro în următorii trei ani.

Documentele scot la lumină o dispută între Bruxelles şi FMI care arde mocnit de câteva luni în spatele cortinei.

Economiştii FMI au calculat că Grecia se va confrunta cu niveluri nesustenabile ale datoriei în 2030 chiar şi dacă Atena va implementa toate reformele şi măsurile cerute de creditori. Grecia ar ajunge aici chiar dacă în această perioadă economia ar creşte în ritm susţinut.

Analiza demonstrează că datoria Greciei ar fi de 118% din PIB în 2030 chiar dacă Grecia urmează pas cu pas măsurile de austeritate propuse.

Nivelul este peste cel de 110% din PIB considerat de FMI sustenabil având în vedere profilul datoriei greceşti. În prezent, Grecia are o datorie de 175% din PIB, iar nivelul va urca, probabil, deoarece economia a reintrat în recesiune.

În documente se recunoaşte că este nevoie de „concesii semnificative“ pentru ca Grecia să-şi mărească şansele de a scăpa de pro­ble­mele de finanţare.

Premierul grec a citat analiza într-un apel relevizat către alegători prin care i-a îndemnat să respingă prin votul lor auste­ritatea propusă de creditori.

Adrian Vasilescu, BNR: Nu se poate „haircut“ la depozite de peste 8.000 de euro cu Grecia în UE

Depozitele din băncile greceşti cu valori de peste 8.000 de euro ar putea beneficia de reducerea valorii cu minimum 30%, însă doar dacă Grecia ar fi în afara Uniunii Europene, un lucru greu de crezut, a afirmat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu.

„În afara Uniunii Europene este posibil aşa ceva, dar este greu de crezut. Este o directivă europeană pentru depozitele până la 100.000 de euro. Sunt foarte multe zvonuri care apar în aceste zile în legătură cu Grecia. În general, la această oră în Grecia, canalele de propagare a zvonurilor sunt multiplicate. Nu cred că Grecia va ieşi din zona euro”, a spus Vasilescu.

El a adăugat că ceea ce se propăvăduieşte în aceste zile în Grecia, cum ar fi „Important este să ne apărăm onoarea şi democraţia”, sunt fără acoperire, pentru că în cazul Greciei este vorba despre o relaţie foarte simplă dintre creditori şi debitori.

„Tineretul din Grecia este foare influent, foarte mulţi tineri sunt încântaţi de iluziile care se vând. Aceştia au o sursă importantă de entuziasm fără să-şi pună întrebarea ce va fi după.” Liviu Popescu