Special

În Cipru religia se împleteşte cu afacerile şi politica: şeful bisericii cere ieşirea ţării din zona euro

Şeful bisericii ortodoxe a Ciprului, arhiepiscopul Chrysostomos (dr.)Foto: AFP

Şeful bisericii ortodoxe a Ciprului, arhiepiscopul Chrysostomos (dr.)Foto: AFP

Autor: Bogdan Cojocaru

26.03.2013, 00:04 1636

Şeful bisericii ortodoxe a Ciprului, arhiepiscopul Chrysostomos, a cerut ca ţara să iasă din zona euro, iar membrii fostului guvern, condus de un preşedinte comunist, să fie judecaţi, scrie EUobserver.

„Euro nu poate supravieţui. Nu spun că se va prăbuşi mâine, dar având în vedere ce minţi au cei de la Bruxelles, a devenit clar că zona euro nu va mai supravieţui mult timp, iar cel mai bun lucru ar fi să ne gândim cum să ieşim de aici. Nu este uşor, dar ar trebui să acordăm acestui gând la fel de mult timp cât am consumat cu intrarea în zona euro“, a afirmat Chrysostomos. El este o figură proeminentă pe scena politică şi de afaceri cipriotă şi un „prieten“ al Rusiei, ţară care, în opinia sa, este legată de Cipru prin biserica ortodoxă.

Din cauza fondurilor ruseşti substanţiale rulate prin sistemul bancar cipriot, Ciprul este considerat a fi de unele guverne europene, mai ales de Berlin, maşina de spălat bani a Rusiei.

Biserica cipriotă ortodoxă este cel mai mare proprietar de terenuri din Cipru şi controlează a treia bancă după active a ţării.

Chrysostomos a afirmat că se va întâlni cu oamenii de afaceri ruşi pentru a-i convinge să nu părăsească ţara. Confiscarea depozitelor bancare şi restructurarea sistemului bancar reprezintă cu siguranţă o lovitură dată oligarhilor ruşi, având în vedere că 40% din totalul depozitelor cipriote aparţin ruşilor. Ministrul cipriot de finanţe a afirmat că ruşii sunt „dezamăgiţi“ de situaţia din Cipru şi că „au spus că vor căuta altă destinaţie pentru banii lor“. Ministrul s-a dus la Moscova pentru a căuta acolo ajutor, dar s-a întors fără vreo promisiune. Însă preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat luni că guvernul de la Moscova poate restructura împrumutul de 2,5 mi­liarde euro acordat Ciprului la sfârşitul anului 2011 în pofida tensiunilor apărute între cele două ţări după ce Nicosia a acceptat taxarea depozitelor bancare mari.

„În lumina deciziei luate de Eurogroup, preşedintele Putin consideră că este posibil să sprijinim eforturile preşedintelui Ciprului şi, de asemenea, ale Comisiei Europene, menite să depă­şească criza economică şi criza bancară sistemică a insulei-stat“, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, citat de Interfax, preluată de Guardian. Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat că decizia Ciprului de a taxa depozitele bancare negarantate este echivalentă cu furtul.

Afaceri, politică şi religie

Chrysostomos a luat mereu apărarea băncilor cipriote, atrăgând criticile autorităţilor şi ale comuni­tăţii internaţionale. În ianuarie, pe atunci preşedinte, comunistul Demetris Christofias a declarat că „biserica nu poate fi exclusă din grupul oamenilor de afaceri şi bancherilor“ vinovaţi de apariţia crizei cipriote.

Arhiepisopul este în mod tradiţional liderul comunităţii greceşti din Cipru, având acest rol în cele trei secole de ocupaţie otomană.

Chiar şi acum el este consultat în deciziile importante. Arhiepiscopul anterior, Makarios III, este considerat ca fiind părintele fondator al Republicii Cipru. El a fost chiar preşedintele ţării de la câştigarea independenţei faţă de Marea Britanie în 1960 până la moartea sa în 1977.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO