Accesul pacienţilor la medicamente ar putea să fie îmbunătăţit dacă statul ar aduce medicamente generice care să înlocuiască produsele retrase de pe piaţă, dacă ar avea o situaţie clară a stocurilor de medicamente şi producătorii ar furniza direct spitalelor, aşa cum se întâmplă în Spania şi Franţa - sunt câteva soluţii propuse de jucătorii din industria farma la summitul ZF Health & Pharma, organizat de ZF în parteneriat cu MedLife, ADEM, Pfizer, Antibiotice, Roche, Terapia, Bondoc şi Asociaţii, Janssen, ADRFR, Respiro, Affidea şi RASCI. Summitul a reunit cei mai importanţi jucători din industria farma.
„Trebuie să schimbăm paradigma în România. România ar trebui să investească în sănătate şi educaţie pentru a se pregăti pentru un viitor mai bun. Este un paradox aici, trebuie schimbat modul de a gândi al politicienilor şi să se investească mai mult în aceste domenii“, a susţinut Martine Draullette, director general al Roche Romania, una din cele mai mari companii farmaceutice de pe piaţa locală. Ea a mai spus că accesul la medicamente poate fi asigurat prin mai multe metode. „Prin preţ, ca în Spania. În Franţa nu există probleme de furnizare către spitale pentru că producătorii furnizează direct spitalelor, nu există intermediari. Distribuitorii sunt doar pentru zona de retail. Nu ai nevoie de un intermediar pentru a furniza medicamente spitalelor“, a precizat ea. Compania Roche se numără printre cele care au retras de pe piaţa locală medicamente, despre care şefa companiei spune că erau „vechi“ şi că la acele produse există generice, pe care guvernul ar trebuie să le aducă pe piaţă.
Christian Rodseth, managing director la Janssen, companie farmaceutica a Johnson & Johnson, susţine că metodologia de preţ la medicamente şi taxa clawback pe care producătorii o plătesc sunt principalele obstacole din piaţa farmaceutică românească, iar riscul la care sunt supuşi pacienţii vine din lipsa unor medicamente din piaţă. „Metodologia de preţ în România nu are sens. Avem cele mai mici preţuri din regiune şi vedem că medicamentele nu sunt disponibile în ţară. Ştim că există riscul ca oamenii să nu aibă acces la medicamente. Un clawback fix de 15% este soluţia şi am vorbit cu autorităţile în acest sens“, a spus el.
„România suferă de o reglementare excesivă, făcută uneori haiduceşte. Este greu să îţi faci o politică pe termen lung dacă nu ai predictibilitate. (…) Nu peste tot lucrurile sunt reglementate, dar, de exemplu, în Vietnam au mai multă ordine în legislaţie, drept dovadă viteza cu care am deschis o reprezentanţă“, a declarat Ioan Nani, directorul general al Antibiotice din Iaşi, una din cele mai mari fabrici româneşti de medicamente, cu afaceri de 334 de milioane de lei anul trecut.
Răzvan Bosinceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor de Medicamente Fără Prescripţie, Suplimente Alimentare şi Dispozitive Medicale (RASCI), spune că în sectorul pe care îl reprezintă sunt probleme care pot fi comune cu zona de medicamente de prescripţie. „Piaţa de medicamente OTC în 2016 a reprezentat undeva la 23% din valoarea de piaţă totală de medicamente, adică 13 miliarde lei. Viteza de creştere a pieţei de medicamente din România este destul de mare. La nivelul lui 2016 eram pe locul 5 în Europa ca viteză de creştere“.
Liviu Popescu, director relaţii externe al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), este de părere că pe piaţa pharma nu s-a schimbat mare lucru. „Taxa clawback e tot acolo, accesul la medicamente inovative este încă redus, raportul România versus vestul Europei privind accesul la medicamente inovative este de 1/10.“
Pe de altă parte, Robert Popescu, directorul general al A&D Pharma, spune că un motiv pentru care pacienţii români nu au acces la medicamente este retragerea de medicamente din cauza reducerilor de preţuri. „Vorbim de aproape 2.000 de produse în primele 18 luni de la măsură. A doua categorie de motive este legată de faptul că există şi produse care nu sunt aduse în România în cantităţi de care ar avea nevoie piaţa.“
România a exportat produse farmaceutice de 725 milioane de euro anul trecut, potrivit datelor de la Statistică.
Distribuitorii susţin că exportul paralel nu a cauzat criza de medicamente. „A scăzut dramatic exportul paralel pentru că pe 15 martie s-a introdus ordinul de ministru care spune că distribuitorii sunt obligaţi să onoreze orice comandă a farmaciilor din România şi sunt obligaţi să aibă şi stocuri. Eu cred că dacă în exportul paralel avem câteva zeci, sute de produse care lipsesc, în cazul retragerii vorbim de mii de produse. După introducerea ordinului de serviciu public, autorităţile pot opri prin neautorizare orice tranzacţie extracomunitară care li se pare ca ar conduce la o lipsă de medicamente“, a spus Robert Popescu.
Coralia Kreyer, reprezentanta Asociaţiei Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM), a precizat că nu are cifre concrete privind exportul de medicamente. „Autorităţile au viziune asupra stocurilor. În intervalul de 10 zile, autorităţile pot să ne oprească în cazul exportului paralel. La momentul actual se presupune că distribuitorii au obligativitatea de serviciu public. Exportul paralel a devenit un fel de marotă a crizei de medicamente din România. Acest export nu e cauza lipsurilor din România“, a spus ea.
