În decembrie 2010, Parlamentul a decis să schimbe prevederile din cadrul unei ordonanţe de urgenţă prin care organizarea jocurilor online era considerată o infracţiune pe teritoriul României, stabilind cadrul legal pentru organizarea unor astfel de entităţi.
Conform legii, vor putea activa pe această piaţă doar companiile cu sediul în România şi care au un anumit număr de slot-machine sau cazinouri.
"În faţa valului mare de jucători şi a faptului că statul nu are nicun fel de control asupra pariurilor pe site-urile străine, legiuitorul şi-a reconsiderat poziţia privind jocurile de noroc online, ca şi Franţa şi Italia de altfel. De asemenea şi noi ca organizaţii ale companiilor de jocuri de noroc locale am cerut reglementarea jocurilor de noroc online", a spus Sorin Constantinescu, reprezentantul cazinourilor din România.
El afirmă că ar fi peste 400.000 de români care joacă circa 100 de euro pe lună la jocuri online, ceea ce ar însemna peste 400 de mil. euro pe an, dar nu există statistici oficiale în acest sens. Cert este că tot mai multe site-uri din străinătate, multe înregistrate în paradisuri fiscale, precum Isle of Man sau Malta, au început să facă reclamă agresiv în România.
Deşi puţini ştiu acest lucru, legea prevede că jucătorii români care pariază online fac o infracţiune putând fi pedepsiţi cu închisoarea de la şase luni la 2 ani sau amendă. Infracţiunea este similară celei cu a juca jocuri de noroc pe bani în spaţii private. Ambele sunt însă greu de dovedit.
"Cum putem stabili că un utilizator a jucat şi a plătit de pe un anumit calculator şi cu un anumit card? Până acum nu am stabilit nicio infracţiune de acest fel în mediul online. Şi în mediul fizic infracţiunea de a paria în spaţii private este foarte greu de stabilit, trebuind operaţiuni speciale pentru stabilirea lor", a spus Florentin Croitoru, comisar-şef divizie Garda Financiară.
Reglementarea pieţei jocurilor de noroc online este văzută ca un pas important pentru această industrie, dar şi ca o sursă de venituri pentru bugetul de stat.
"Până în 2009 legislaţia românească existentă nu conţinea reglementări cu privire la jocurile online. Ulterior s-au interzis prin lege aceste jocuri de noroc online, considerate a fi o infracţiune. În decembrie 2010 însă au fost legalizate jocurile de noroc online, însă fără ca prevederile să fie puse în aplicare. În august 2011 s-a făcut un cadru legal, însă lipsesc în continuare reglementări specifice", spune Cristian Costea, partener la casa de avocatură Boştină&Associates.
Legislaţia românească permite toate tipurile de jocuri online, de la jocuri bingo online la pariuri în cotă fixă, la loto online şi pariuri mutuale online. În Franţa, de exemplu, sunt permise doar pariuri sportive online, hipice şi de poker.
Piaţa jocurilor de noroc online la nivel global: 9 miliarde de euro
La nivel global piaţa jocurilor de noroc online se va ridica la 9 mld. euro anul acesta, ceea ce înseamnă 12% din valoarea totală a pieţei jocurilor de noroc. "Nu este clar cine va monitoriza jocurile de noroc online în România. Legea spune că ar putea exista o autoritate de stat sau agenţi economici din privat", spune Cristian Costea.
21 de cazinouri s-au desfiinţat, 4.000 de oameni în şomaj
Dacă pieţei jocurilor de noroc online abia i se conturează un cadru, cea a jocurilor offline se dezvoltă din ce în ce mai mult la negru.
Sorin Constantinescu, reprezentantul cazinourilor din România, susţine că anul acesta au fost închise 21 de cazinouri din cele 28 existente pe piaţa românească, aproape 4.000 de angajaţi fiind trimişi în şomaj. În toată industria jocurilor de noroc lucrează în jur de 12.000 de oameni.
"Piaţa albă moare, iar cea neagră creşte. Industria cazinourilor ce funcţionează legal se prăbuşeşte din cauza taxelor mari percepute de stat. Mai sunt doar 6 cazinouri în Bucureşti (faţă de 15). Piaţa neagră s-a dezvoltat însă foarte mult, în prezent fiind peste 100 de cazinouri care funcţionează la negru în ţară", a declarat Sorin Constantinescu.
Sorin Georgescu, directorul general al companiei Max Bet din România, susţine că firma operează în 70 de puncte cu 2.500 de slot-machines. "Plătim 8000 de lei (19.000 euro) la stat, această sumă reprezentând taxele anuale pentru un slot-machine", spune el. Firma Max Bet a avut anul trecut o cifră de afaceri de 102 milioane lei (24 mil. euro) şi un profit de 4,4 milioane lei (un milion euro), la 561 de angajaţi, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.
Consumatorii trebuie să fie informaţi înainte de-a intra în cazinouri
Sorin Mierlea, preşedinte al Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Produselor şi Serviciilor din România (ANPCPPSR), a declarat că au fost controlate 135 de companii care activează pe piaţa jocurilor de noroc, toate fiind amendate pentru diferite probleme. "Înainte de a intra în cazinou românul ar trebui să fie educat şi informat", spune Mierlea.
Controlul statului pe piaţa jocurilor de noroc este justificat
Nicoleta Crişan, inspector de concurenţă de la Consiliul Concurenţei, susţine că instituţia pe care o reprezintă urmăreşte îndeaproape piaţa jocurilor de noroc.
"Ne uităm cu atenţie să nu se creeze condiţii discriminatorii pe piaţa jocurilor de noroc. Atâta timp cât nu se creează aceste discriminări, controlul statului pe piaţa jocurilor de noroc se justifică", a declarat Nicoleta Crişan.
Loteria Română, cu afaceri de 262 milioane de euro (58% din Videoloterie) anul trecut şi un profit de 28 milioane de euro, are monopol pentru jocuri loto şi pariuri mutuale atât pentru offline, cât şi pentru online. Loteria Română, care organizează şi administrează ca unic organizator, pe întreg teritoriul ţării, jocuri loto precum Loto 6/49, Loto 5/40, Joker, Noroc, Videoloterie, loz instant, loz în plic, loterii pasive, deţine aproximativ 6.200 de aparate de Videoloterie. În 2005, Loteria Română câştiga doar 28% din Videoloterie. Pe piaţa românească sunt 45.000 de slot-machine faţă de 60.000-70.000 cât erau în 2009.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
