Special

Istoria blocajului de la POR care a pus România în situaţia de a plăti din buzunar pentru proiecte europene

Istoria blocajului de la POR care a pus România în situaţia de a plăti din buzunar pentru proiecte europene

Cine este Gabriel Friptu, şeful autorităţii de management a Programului Operaţional Regional

Autor: Adelina Mihai

25.10.2011, 00:04 1272

În luna iunie Comisia Europeană a întrerupt plăţi în valoare de 800 de milioane de euro către beneficiarii proiectelor finanţate din fondurile europene alocate Axei 2 din Programul Operaţional Regional, aflat în coordonarea Ministerului Dezvoltării şi Turismului. Proiectele depuse în cadrul acestei axe de finanţare sunt destinate îmbunătăţirii infrastructurii de transport regionale şi locale prin reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene.

Cei care au depus şi au câştigat aceste proiecte sunt, în general, autorităţile publice locale, adică primăriile şi consiliile judeţene.

Decizia de blocare a plăţilor în cadrul acestor proiecte a fost luată de o comisie de audit de la nivel european, care a semnalat probleme la patru proiecte de reabilitare de drumuri (nerespectarea regimului achiziţiilor publice), două din Teleorman şi câte unul din Buzău şi din judeţul Ilfov. Deşi blocarea plăţilor s-a făcut în iunie, Ministerul Dezvoltării s-a putut ocupa de verificarea proiectelor finanţate prin POR abia în luna august.

"Conform legislaţiei de la acel moment (luna iunie - n. red.), toate proiectele finanţate din fonduri europene erau verificate de ANRMAP (Agenţia Naţională de Regle­mentare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice), aceasta fiind singura instituţie care putea lua o decizie care să influenţeze desfăşurarea unui proiect. Din luna august însă, toate autorităţile de management au în atribuţii verificarea proiectelor, la cererea Comisiei Europene", a explicat Gabriel Friptu, şeful autorităţii de management care gestionează Programul Operaţional Regional.

La scurt timp după decizia Comisiei Europene de a sista plăţile pe Axa 2 din POR, preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului (pe 25 iulie) să nu mai trimită la Bruxelles facturile pentru decontarea cheltuielilor elibigile pentru proiectele finanţate din fondurile UE. Justificarea sa de la acea vreme a fost că, dacă auditul financiar al Comisiei descoperă nereguli în cadrul proiectelor, nu vom primi rambursările şi, în plus, Comisia Europeană va recupera banii alocaţi proiectelor, ceea ce va diminua sumele totale alocate României.

Autoritatea de management a POR a avut ca termen- limită data de 12 octombrie pentru a depune la Comisia Europeană un raport de audit al tuturor proiectelor pentru care s-a aprobat decizia de finanţare, iar acesta a fost trimis la Bruxelles pe 7 octombrie. Potrivit informaţiilor de pe blogul Elenei Udrea, ministrul dezvoltării şi turismului, s-au verificat 124 de contracte şi s-au găsit nereguli la o treime dintre acestea (39 de proiecte), cauzate de modul în care s-au făcut achiziţiile şi cum s-au derulat licitaţiile.

Un alt termen-limită, anunţat de proaspătul ministru al afacerilor europene, Leonard Orban, este 31 octombrie, data la care Uniunea Europeană ar putea suspenda formal, pentru o perioadă de şase luni, plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri europene. Până la finele acestei luni Ministerul Afacerilor Europene trebuie să trimită la Bruxelles rapoartele de audit efectuate de către cele 7 autorităţi de management şi o notificare prin care să arate că a făcut modificările în sistemul de achiziţii publice.

Condiţiile pe care România trebuie să le îndeplinească până atunci, pentru a nu risca un nou blocaj al plăţilor de la Bruxelles, vizează două aspecte: reformarea sistemului de achiziţii publice şi simplificarea procedurilor privind absorbţia de fonduri.

Ceea ce se doreşte în sistemul de achiziţii publice este o mai bună colaborare între cele două instituţii responsabile de aceste procese: ANRMAP, aflată în coordonarea Secretariatului General al Guvernului, şi Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice, gestionată de Ministerul Finanţelor. În cazul în care autorităţile nu au făcut schimbările solicitate de oficialii de la Bruxelles, riscăm ca rata de rambursare - de numai 5,5% în prezent - să nu crească deloc în prima jumătate a anului viitor.

"Până când se va decide reluarea plăţilor de către Comisia Europeană, beneficiarii vor primi decontări din bugetele autorităţilor de management, care s-au împrumutat la Trezorerie pentru a putea susţine cheltuielile din proiecte. Cel puţin până la finele acestui an nu vom plăti nicio dobândă la creditele făcute la Trezorerie, pentru că estimăm că vom primi de la Comisie suficient de multe rambursări astfel încât să nu plătim dobândă", susţine Friptu. Poate POR nu plăteşte dobândă, cum spune Friptu, dar banii din Trezorerie sunt atraşi de la bănci care cer dobândă.

Practic, Comisia Europeană va decide dacă va relua plăţile pe proiectele europene după ce va citi cele şapte rapoarte de audit, întocmite şi semnate de şefii autorităţilor de management din fiecare program.

Cine este Gabriel Friptu, şeful autorităţii de management a Programului Operaţional Regional

  • 53 de ani

  • Mai 2006-prezent: director general, AMPOR

  • Iulie 2003-mai 2006: director general, Ministerul Integrării Europene

  • 2001-2003: director, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei

  • 1999-2000: director, Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională

  • 1998-1999: inspector, Consiliul Concurenţei

  • 1997-1998: expert guvernamental, Consiliul pentru Reformă, Guvernul României

  • 1996-1997: economist, UNICOMP

  • 1995-1996: economist, Tarom

  • 1990-1995: diverse funcţii de management în companii private

  • Facultatea de planificare şi cibernetică economică, ASE (1982)

  • Buget total 2007-2013: 4,57 mld. euro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO