Special

Noul Tratat fiscal, pasul spre o zonă euro mai sigură, dar nu şi peste criza datoriilor

Noul Tratat fiscal, pasul spre o zonă euro mai sigură, dar nu şi peste criza datoriilor

Autor: Bogdan Cojocaru

01.02.2012, 00:05 967

Acordul, denumit "Tratatul pentru Sta­bilitate, Coordonare şi Guvernanţă", stabileşte că bugetele naţionale trebuie să fie echilibrate sau pe surplus, criteriu care va fi respectat dacă deficitul bugetar structural nu depăşeşte 0,5% din Produsul Intern Brut nominal. Această regulă trebuie inclusă în termen de un an de la intrarea în vigoare a tratatului în constituţiile sau legislaţiile echivelante ale statelor membre, se arată într-un comunicat emis de Consiliul European.

În cazul în care statele care au adoptat tratatul nu respectă "regula de aur" - prevedere asupra căreia Germania a insistat puternic, se vor declanşa mecanisme de corecţie. Acest mecanism va fi definit de fiecare stat în parte cu respectarea unor principii stabilite de Comisia Europeană.

Curtea Europeană de Justiţie va avea puterea, conform tratatului, să verifice modul în care statele includ în legislaţia naţională regula bugetului echilibrat. Deciziile instanţei sunt obligatorii şi nerespectarea lor ar putea atrage amenzi de până la 0,1% din PIB, fondurile fiind plătite Mecanismului European de Stabilitate, pentru statele din zona euro, şi la bugetul UE de statele care nu au adoptat încă euro. Pentru Italia, de exemplu, o amendă nu va putea depăşi două miliarde de euro, notează The Wall Street Journal.

România şi celelalte ţări din UE, dar care nu fac parte din uniunea monetară pot alege data de la care se aplică noile reguli.

"Pentru România urmează opţiunea fundamentală de a decide dacă va aplica Titlul III al tratatului (refe­ritor la compactul fiscal - n. red.) şi Titlul IV (privitor la coordonarea politicii economice şi la convergenţă - n. red.) de la data în care tratatul intră în vigoare sau de la data aderării la zona euro", a declarat pentru Ziarul Financiar ministrul afacerilor europene Leonard Orban.

Statele care s-au angajat să respecte pactul fiscal pot devia de la calea ajustării doar în cazul unor circumstanţe excepţionale, evenimente neobişnuite care nu pot fi controlate de ţările respective care au efecte majore asupra situaţiei financiare sau perioade de turbulenţe economice severe, se arată în proiectul de acord. De asemenea, ţărilor care au datorii semnificativ mai mici de 60% din PIB şi în care riscurile pe termen lung privind sustenabilitatea financiară sunt reduse li se permite un deficit structural de până la 1% din PIB.

UE are deja, de mult timp, reguli care limitează deficitul bugetar anual la 3% din PIB şi datoria guvernamentală la 60% din PIB, însă acestea nu au fost consolidate, explică The Wall Street Journal.

Unii analişti apreciază că pactul nu aduce soluţii actualei crize din zona euro şi nu tratează problema datoriilor private, care de altfel se găsesc în miezul problemelor unor state precum Irlanda şi Spania. Analiştii pun, de asemenea, sub semnul îndoielii eficienţa unor amenzi mari impuse unor state cu probleme financiare.

"Acordul oferă puţin în privinţa stimulării economiei şi nu face nimic pentru a rezolva problemele evidente", a afirmat Sony Kapoor, analist la Re-Define. El apreciază că scopul tratatului este de a asigura electoratul german sceptic şi Banca Centrală Europeană că ţările cu probleme din zona euro vor deveni virtuoşi ai finanţelor.

Mai mulţi economişti consideră că pactul îndreaptă zona euro spre recesiune deoarece limitează capacitatea guvernelor de a se folosi de politicile bugetare pentru a evita turbulenţele economice, iar cerinţa pe termen lung de a reduce datoria guvernamentală va face mai dificil pentru state puternic îndatorate, precum Italia, să-şi impulsioneze economia.

Susţinătorii tratatului spun că acesta oferă flexibilitate în privinţa crizelor neobişnuite.

Tratatul va fi semnat la summitul UE din 1-2 martie şi va căpăta putere de lege după ratificarea lui de către cel puţin 12 state din zona euro.

Liderii UE au pus la punct sistemul de protecţie al zonei euro

Şefii de state şi de guverne din UE au adoptat la Bruxelles proiectul de tratat al Mecanismului European de Stabilitate (ESM) destinat protejării zonei euro de criza datoriilor.

De acest mecanism, permanent şi care va avea o capacitate de împrumut efectivă de 500 miliarde euro, vor beneficia doar ţările care au ratificat pactul de disciplină bugetară. ESM va succeda începând cu 1 iulie 2012 Fondul European de Stabilitate Financiară.

Oficialii susţin că propunerea unora dintre liderii europeni, cerută şi de pieţe, de a majora resursele ESM va fi discutată la summitul UE din martie, scrie The Wall Street Journal. Germania a rezistat până în prezent propunerii.

Cehia a refuzat pactul, iar Polonia a primit concesii pentru a-l semna

Marea Britanie s-a opus compactului fiscal încă de la propunerea acestuia, în decembrie. Cehia a surprins însă participanţii la summitul de luni de la Bruxelles refuzând adoptarea tratatului. Premierul ceh Petr Necas a motivat refuzul cu trei argumente, respectiv interdicţia ca statele care nu sunt din zona euro să participe la toate summiturile uniunii monetare, deoarece tratatul nu acordă destulă atenţie datoriei, şi pentru că actul s-ar confrunta cu un proces dificil de ratificare în Cehia, potrivit EUobserver. Oficialii cehi au indicat că adoptarea ulterioară este posibilă.

"Nu am putut accepta acest tratat, dar consider extrem de important faprul că s-a ajuns la un consens asupra articolului 15 astfel încât este posibil să aderi la acest tratat fără a fi nevoit să negociezi. Aşa că acest tratat rămâne deschis aderărilor viitoare", a declarat Necas.

Preşedintele ceh Vaclav Klaus a avertizat că nu va semna tratatul. Însă mandatul său expiră în martie, ceea ce înlătură un obstacol din calea aderării.

Polonia a ameninţat că va refuza să semneze tratatul dacă nu i se permite să participe la reuniunile zonei euro. Drept urmare, semnatarii tratatului care nu fac parte din uniunea monetară vor participa cel puţin o dată pe an la summituri şi la toate reuniunile la care se discută despre competitivitate sau schimbarea arhitecturii zonei euro.

Un tratat cu 25 de semnatari este un succes, având în vedere că zona euro este formată din doar 17 state, a afirmat preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy. Oficialul a menţionat că toate reuniunile zonei euro vor fi precedate de summituri UE, dacă nu intervin elemente excepţionale, ceea ce garantează unitatea blocului.

Ce înseamnă pentru România noul tratat adoptat la Bruxelles

  • Laurian Lungu, analist economic

"Responsabilitatea fiscală reprezintă, în principiu, ceva bun, iar înainte de asumarea acesteia trebuia să fie făcute analize mai aprofundate privind impactul pe termen lung, deoarece România are o situaţie mai specială, de exemplu în privinţa pensiilor sau a investiţiilor. Suntem pe un alt nivel de dezvoltare economică faţă de statele din zona euro", a afirmat analistul economic Laurian Lungu.

El a menţionat că pentru zona euro, noul tratat în teorie reprezintă un pas în direcţia bună.

"Se pune însă întrebarea dacă noile prevederi vor reuşi să fie implementate şi să dureze în timp. La presiunea populaţiei, şi mai ales sub spectrul scăderii economice, orice lege poate fi ocolită. Evoluţia economiilor va avea o influenţă determinantă asupra rezistenţei măsurilor, a completat Laurian Lungu.

  • Aurelian Dochia, analist economic

"În termeni concreţi şi imediat, tratatul nu înseamnă mare lucru pentru România deoarece statul a pornit deja pe drumul restrângerii deficitului bugetar", apreciază analistul economic Aurelian Dochia.

Prin participarea la acest pact, România a transmis însă un semnal că o să joace în favoarea proiectului european.

"E un semnal politic, un angajament. Nu pentru România vor fi cele mai multe probleme privind aplicarea pactului, care reprezintă un pas către o integrare mai strânsă. Se ştie că aceasta este singura soluţie care să salveze zona euro. E un pas înainte, dar s-ar putea să nu fie unul suficient de rapid", a afirmat Aurelian Dochia.

Economistul a caracterizat pactul ca fiind un semnal către pieţe că liderii europeni se mişcă în direcţia cea bună.

"Pe de altă parte, se întăresc constrângeri în ceea ce priveşte politicile naţionale. Liderii politici nu vor mai putea modifica directivele cu aceeaşi uşurinţă ca mai înainte", a adăugat Aurelian Dochia.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO