ZF Digital ’15

Operatorii de telecom: Statul trebuie să simplifice procedura pentru obţinerea autorizaţiilor pentru reţelele de comunicaţii ca să-şi poată atinge obiectivele de pe Agenda Digitală 2020

27 oct 2015 Autor: Ioana Nita

Operatorii de telecomunicaţii cer statului român să simplifice procedurile de obţinere a autorizaţiilor de construcţie a reţelelor dacă vrea să îşi atingă obiectivele privind gradul de utilizare a internetului. Obiectivele asumate de România în cadrul agendei digitale europene pentru 2020 sunt ca 100% din populaţie să aibă acces la servicii de internet fix şi ca 80% din locuitori să dispună de conexiuni la internet la viteze mai mari de 30 Mbps.

Industria de telecomunicaţii solicită guvernului să ia măsuri în ceea ce priveşte modul de aprobare şi emitere a autorizaţiilor pentru construcţia reţelelor fixe şi mobile de comunicaţii pentru ca România să poată ajunge la o rată de penetrare de 100% a serviciilor de internet în rândul populaţiei în următorii cinci ani, au spus reprezentanţii celor cinci jucători de pe piaţa locală în cadrul conferinţei ZF Digital 2015, organizată cu sprijinul UPC, Vodafone, Orange, Visa, Bitdefender, Discovery, HBO şi al casei de avocatură Pachiu şi Asociaţii.

„Încă durează o veşnicie să ai autorizaţii de construcţie pentru reţele fixe. Nu vedem o politică coerentă a guvernului pe acest domeniu. A fost introdusă taxa de infrastructură, care ar trebui să se întoarcă în investiţii“, a punctat Robert Redeleanu, CEO-ul UPC România.

Afirmaţia sa este susţinută şi de ceilalţi jucători care activează în piaţa de comunicaţii fixe, RCS&RDS şi Telekom.

„Trebuie rezolvată problema uşurinţei cu care se dezvoltă infrastructură în România. Avem experienţă cu proiectul Ronet, pe care îl derulăm. Există bunavoinţă în sistemul public, dar este foarte greu să mişti acest angrenaj uriaş al instituţiilor statului. Ceva trebuie să se schimbe“, a spus Ovidiu Ghiman, director executiv comercial segment business, Telekom România.

„Avem un mediu de autorizaţii de construire pentru telecom care nu este deloc prietenos. Este nevoie de un efort al politicului pentru ca telecomul să poată să plaseze România pe un loc de top la nivel global în industrie“, a adăugat Valentin Popoviciu, vicepreşedinte al RCS&RDS.

Extinderea infrastructurii de comunicaţii, atât fixe, cât şi mobile, ar ajuta de asemenea la dezvoltarea unor noi businessuri în care accesul la serviciile de internet reprezintă baza. Printre acestea se numără furnizarea de servicii de plată în mediul online, inclusiv de pe mobil, precum şi posibilitatea de a comanda diferite produse şi servicii de pe internet.

„Industria plăţilor intră într-o zonă aproape de furtună perfectă. Din ce în ce mai multe companii au un rol important în domeniul de plăţi. Industria s-a fragmentat mult şi sunt mulţi actori care au avut un mare succes în alte zone. Cele mai de succes companii la ora actuală sunt: Uber, Alibaba, Facebook, Airbnb. Acestea sunt modele de succes care nu se bazează pe produse. Niciuna dintre aceste companii n-a făcut vreun produs. Au făcut doar o interfaţă simplă de software, între oamenii care au bani şi produsele altora. Toate aceste companii au în dezvoltare zona de plăţi. În momentul acesta actorii clasici sunt în faţa unui asalt incredibil de know-how din partea acestor jucători din afara zonei de plăţi“, a declarat Cătălin Creţu, director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia la Visa Europe.

La fel cum cei patru giganţi online din SUA şi China au revoluţionat businessurile din domeniul serviciilor de transport de călători, comerţ, marketing şi serviciilor de cazare, au apărut şi start-up-uri din Europa care au schimbat la rândul lor modul în care se fac plăţile sau în care se comandă mâncare.

 

Valentin Popoviciu, vicepreşedinte al RCS&RDS

Credem că pe piaţa de telecom am reuşit să rezolvăm o serie de chestiuni care plasează România în vârful erei digitale.

În România mediul telecom este aproape exclusiv privat. Această industrie poate duce chiar la creştere de PIB, este un avantaj imens pentru România. Trebuie să conştientizăm acest lucru şi la nivel politic, astfel încât să devină o oportunitate la nivel de ţară. Există totuşi câteva bariere care trebuie reglementate: scăderea tarifelor de interconectare în telefonie. Telefonia este ultimul domeniu în care mai avem bariere. Sunt ţări mari în Europa unde nivelul veniturilor este mult mai mare decât în România şi tarifele sunt mai mici.

Operatorii care au investit în reţele mobile pot la fel de bine să investească în reţele fixe. Investiţia noastră în reţele fixe este semnificativă, am investit peste 2 mld. dolari. În momentul de faţă avem acces de internet broadband fix la 3,5 mil. familii din România dintr-un total de 7 mil. Penetrarea este peste media europeană la nivel urban, însă problema este în mediul rural. Avem o problemă la autorizaţiile de construcţie, durează o veşnicie să le obţinem.

Priorităţi: pentru noi e foarte important să dezvoltăm serviciile noi pentru clienţi. Am lansat de doi ani nişte platforme online, am investit în piaţa media. Am investit şi în 4G acum, vom investi şi în reţeaua mobilă şi viteza de acces. Vrem să furnizm şi pe piaţa de internet mobil un serviciu similar celui fix pe care îl furnizăm.

 

Ovidiu Ghiman, director executiv comercial segment business, Telekom România

E important ca ANCOM să asigure un cadru ca industria să fie sustenabilă pe viitor. Cred că avem o problemă de sustenabilitate pe termen mediu şi lung.

Este o piaţă cu putere de absorbţie de servicii noi foarte mare. Dar am o întrebare privind capacitatea de a extrage valoare când lansăm noi servicii.

Pe partea de dezvoltare a infrastructurii, există bunăvoinţă în sistemul public, dar este foarte greu să mişti acest angrenaj uriaş al instituţiilor statului. Ceva trebuie să se schimbe.

Priorităţile noastre vizează promovarea one stop shop, în zona de consumer, unde vrem să câstigăm bătălia la nivelul casei, prin convergenţa fix-mobil. La fel şi în zona de B2B, unde adaugăm şi serviciile de IT. Investim 160 de milioane de euro în acest an. Sperăm la sume similare în continuare.

E foarte competitivă piaţa. Cred că atunci cînd investiţiile anuale nu vor mai putea fi susţinute, consolidarea va fi inevitabilă, va fi un proces natural.

E nevoie de un cadru care să stimuleze investiţiile şi de corelarea politicilor comerciale cu dorinţa de lansare de produse noi. Cred că avem o problemă în a reuşi să extragem valoarea din piaţă. Cred că tehnologiile noi vor continua să apară şi nevoia de investiţii va fi acolo.

 

Robert Redeleanu, CEO al UPC

Cred că reglementarea trebuie să se întâmple unde e nevoie. Suntem de acord cu ANCOM când vine vorba de reglementarea pieţei fixe. Dar sunt şi lucruri care pot fi făcute mai activ. Ne uităm la transpunerea directivei privind costurile de acces. Este o problemă cu lipsa de reglementare a preţurilor operatorilor de regie, a autorităţilor publice, care interpretează personal de multe ori modul în care taxează companiile la accesul în domeniul public. E nevoie de dezvoltare în zonele rurale şi urbane mici pentru a atinge obiectivele pentru 2020.

Faţă de acum 12 ani, lucrurile au avut o evolutie liniară. Fiecare operator a avut o strategie proprie, care livrează rezultate. Competiţia pe infrastructură este benefică pentru client, pentru inovaţie, mai benefică decât cea pe servicii. Trebuie să creştem penetrarea internetului în rural, unde avem un decalaj de 20 de puncte faţă de media europeană. Încă durează o veşnicie să ai autorizaţii de construcţie pentru reţele de fix. Nu vedem o politică coerentă a guvernului pe acest domeniu. Priorităţile noastre sunt inovaţia, investiţiile, inclusiv în extinderea reţelei şi în experienţa clientului. La achiziţii, există câteva zeci de firme mici de cablu de interes pentru noi. E nevoie de mai multă transparenţă la parteneriatele care se fac de autorităţile locale la partea de îngropare a cablurilor. Şi reglementare, pentru a nu îngrădi concurenţa pentru clientul final.

 

Jean Francois Fallacher, CEO al Orange România

Eu sunt foarte optimist cu privire la  modul în care a fost reglementată piaţa. Cred că este o reglementare corectă. La Orange vrem să le dăm tuturor oportunitatea să concureze în termeni corecţi. Piaţa merge în direcţia bună, ceea ce vedem este că piaţa românească a reînceput să crească.

Vremurile se schimbă. Suntem într-o epocă digitală, unde totul este conectat. Dorinţa noastră la Orange este să avem un teren comun între infrastructura mobilă şi cea fixă. Este important pentru consumator că există o competiţie bună şi au de ales.

Trei priorităţi pentru companie pentru următorul an: în primul rând să ne uităm la ce vor consumatorii. Vrem să fim referinţa în termeni de servicii pentru clienţi. A doua prioritate este investiţia în reţeaua 4G, să fie pregătită pentru trendul în creştere a pieţei. O altă prioritate este îmbunătăţirea serviciilor cu lucruri noi.

Sper că vom reuşi să păstrăm nivelul de investiţii. În termen de mobile suntem în frunte la viteză, dar mai avem de lucru la acoperire. Acoperim 70% din piaţă cu 4G, încă este nevoie de investiţii în 4G. 5G ar putea fi o realitate foarte curând.

 

Ravinder Takkar, CEO al Vodafone România

În România încă există multe oportunităţi cărora ne putem adresa. Punctele forte ale pieţei româneşti sunt piaţa de mobile, preţurile mici şi infrastructură bună.

O slăbiciune a pieţei este conectivitatea. Credem că este o oportunitate acolo. Cred că există multe oportunităţi care au fost explorate de competitori în energie, media etc. Aş spune că punctele forte sunt pe partea de mobile, precum şi preţurile mici şi infrastructura bună.

Avem un mediu foarte intens în mobile, penetrarea mobile şi 4G, vitezele sunt cele mai bune, preţurile sunt printre cele mai joase. Autorităţile de reglementare şi operatorii au făcut o treabă foarte bună. Încă mai este de lucru, dar România este printre cele mai bune ţări din Europa în industrie. Unul dintre cele mai importante lucruri care ne-ar putea ajuta să atingem targetul pentru 2020 este accesul la infrastrucutră.

Trei priorităţi ale companiei: prima prioritate este să oferim servicii de calitate clienţilor. Clienţii noştri se diferenţiază de ceilalţi prin calitatea serviciilor primite. A doua prioritate este capacitatea businessurilor să devină mai productive, să schimbe modul în care fac afaceri, să vină cu inovaţie. Aceasta este o prioritate şi pentru noi, să avem eficienţă prin servicii inovative. Avem o serie de noi facilităţi pe care le oferim. A treia prioritate este să explorăm noi oportunităţi, precum transferul de bani. Dacă vrem să ne atingem agenda digitală iar România să ajungă în top, trebuie să investim în noi oportunităţi.

Sharingul de infrastructură mobilă este unul dintre secretele succesului. Faptul că nu avem asta şi în piaţa fixă este o problemă.

 

Cătălin Marinescu, preşedinte al ANCOM

ANCOM nu a dorit să reglementeze tot, ci să corecteze problemele, urmărind regulile de la nivel european. Utilizatorul are la dispoziţie reţele de calitate, la un preţ corect.

Este o piaţă în creştere de etapă, în revenire. A fost pe un vârf, a coborât şi acum îşi revine sănătos. Internetul duce clar piaţa în sus. Serviciile de internet sunt de calitate foarte bună, companiile stimulează şi partea de cerere. Este importantă trecerea dinspre pre-pay în post-pay.

Se observă dezvoltarea în alte domenii, pe transfer de banii, pe energie, convergenţa cu autovizualul.

Internet of Things va avea un impact foarte mare pe viitor. Constructorii de maşini vor dota maşinile cu SIM, pentru entertainment, dar şi situaţii de urgenţă. Sunt multe schimbări pe care încă nu le înţelegem bine, să vedem în ce direcţie se va duce reglementarea şi administrarea lor. Probabil va exis­ta o portare a SIM-ului ca să poată fi folosit în orice reţea.

Mă bucur să văd că operatorii înţeleg că investind împreună susţin menţinerea calităţii reţelelor. Nu cred că contează dacă sunt 4 sau 5 operatori. Piaţa se concentrează.

În privinţa deschiderii infrastructurii, s-a terminat consultarea publică, am discutat cu fiecare operator din piaţă. Suntem deschişi să mai avem discuţii clarificatoare.

În noiembrie vom avea consiliul consultativ pentru introducerea acestor decizii la nivel naţional. Apoi va fi faza consultării cu CE pe implementarea soluţiilor. Pe viitor, poate vom propune o reglementare simetrică, ca în piaţa de retail. După consultări vom veni cu argumentele noastre, cu soluţia pe care o vom adopta în consiliul consultativ. Spre sfârşitul lunii noiembrie.

 

Dinu Malacopol, CEO al Digital Cable Systems (AKTA)

Continuăm strategia de investiţii, avem câteva lucruri interesante de lansat anul viitor.

Suntem prezenţi în momentul de faţă în 32 de judeţe în România. Anul trecut am terminat cu 53 de milioane de euro şi anul acesta va fi mai mare. Portofoliul de produse pentru B2C este clasicul cablu analog şi digital, telefonie fixă, urmează telefonie mobilă şi energie. Avem şi o divizie de B2B, pe care o creştem pe retail. Facem pasul spre telefonie mobilă pentru că piaţa românească se îndreaptă spre o piaţă de servicii integrate. Nu cred că pe serviciile de B2C mai poţi să ai creştere fără servicii integrate.

Energia, spre deosebire de serviciile telecom, este un serviciu universal. Peste 98% dintre gospodăriile din România au conectare la energie. În condiţiile dereglementării pieţei de energie este simplu de imaginat modelul de business pentru împachetarea aceasta pentru serviciile actuale.

AKTA va face un exit la un moment dat. Noi avem în continuare o strategie investiţională agresivă, avem finanţarea pentru 2015-2016, cam după această perioadă discutăm de un exit şi cred că mulţi vor fi interesaţi.

 

Mihaela Păun, global online business director, Bitdefender

Avem 500 milioane de utilizatori ai tehnologiei Bitdefender la nivel global şi o echipă de 100 oameni în România, SUA, Germania, Brazilia.Dar lupta noastră este afară, nu neapărat în România, care are o cotă destul de mică în businessul nostru.Bugetul de marketing pe digital a crescut cu 60% anul acesta, la 16 mil dolari.

După 2007, la apariţia smartphone-urilor, modul de consum al mediei s-a schimbat radical. Zona de mobile nu este încă integrată într-o strategie de marketing pe digital, pentru că ne lipsesc tehnologiile pentru a urmări utilizatorul pe mobil. Tendinţele arată că din 2017 vor fi mai mulţi bani cheltuiţi pe mobile decât pentru promovarea pe desktop si laptop.

Targetăm 10 ţări pentru investiţiile noastre. Canada, Japonia, Olanda anul viitor. Mergem pe programatic marketing, pe content marketing, pentru a fi înaintea competiţiei.

Piaţa din România este specifică, oamenii gândesc acţiunile pe termen scurt, gândesc programe, nu campanii integrate, nu proiecte pe termen lung. Nu se gândeşte o strategie pe audienţă sau profilul audienţei. Social media nu e pusă într-o campanie integrată.

Bugetul de promovare se duce mai ales pe SUA, Germania, Marea Britanie, iar anul viitor va fi o dezvoltare masivă pe alte ţări, inclusiv Japonia. Va fi o provocare. E foarte important să ştii audienţa, să creezi o experienţă simplă, să nu aglomerezi site-ul. Decizia de cumpărare să fie uşor de luat.

 

 

Creşte numărul tranzacţiilor făcute cu cardul

Cătălin Creţu (dreapta), director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia la Visa Europe

În România am depăşit borna de 50% din tranzacţiile făcute cu cardul la comercianţi, o bornă de referinţă pentru orice piaţă. Deşi ca valoare sunt încă mici, ca număr românii demonstrează o schimbare foarte importantă. Banii care sunt pe card reprezintă însă o treime din consumul personal al românilor.

În ceea ce priveşte piaţa, suntem la 2 milioane de carduri contactless din cele 14 milioane. Creşterea este senzaţională la POS faţă de anul trecut, numărul tranzacţiilor contactless a crescut de 28 de ori.

Vorbim de două trenduri mari: inovaţie şi reglementare. Anul viitor intră ceea ce se numeşte Payment Service Directive 2, care va permite oricăror jucători nonbancari să intre pe conturile bancare. Am ajuns mai bine decât în Europa pe zona de POS-uri contactless: o treime din POS-uri sunt contactless, faţă de 1 din 4 în Europa. 

O mare zonă de care tot discutăm şi în care există rezultate încă timide este zona guvernamentală, fluxurile de bani care merg dinspre stat spre populaţie şi invers. Există aproximativ 120 de primării care acceptă plata cu cardul, acestea acoperă 70% din zona urbană. Rata de plăţi cu cardul creşte vertiginos, dar de la o bază foarte mică. Important este că avem acceptare acolo.

 

Roxana Petre, director produse şi canale alternative, BRD Groupe Société Générale

Pe cardurile contacteless, valoarea medie a tranzacţiilor a crescut de cinci ori, la 35 lei. Avem peste 500.000 carduri contactless. Nu ne uităm doar la emitere, ci şi la acceptare, unde poate fi folosit. La aplicaţia MyBRD mobile, evoluţia e de doi digiţi la numărul de utilizatori şi valori. Se dublează de la an la an. Şi plăţile mobile vor avea aceeaşi evoluţie în următorii ani.  Avem 170.000 de utilizatori pe MyBRD. Un utilizator activ accesează de două ori mult aplicaţia de mobile banking decât cea de internet banking, pentru că o foloseşte şi ca informare, consultativ. Înseamnă un drum mai puţin la bancă. Ca profil, vorbim de utilizatori urbani, de 25-45 ani, cu un anumit nivel de studii, şi la contactless, şi la aplicaţia mobilă.

Nu ignorăm nimic de pe piaţă, nici monedele de tip Bitcoin, nici ce fac operatorii de telefonie mobilă în domeniul plăţilor. Importantă este încrederea pe care o inspiră o metodă de plată.

Valoarea medie la plata facturilor este de 130-150 lei. La transfer între conturi bancare valoarea medie este de circa 200 lei. La plăţi contactless, media este de 35 lei.

 

Felix Crişan, fondator al Netopia

Prin plăţi mobile să ne referim în primul rând la plăţi făcute cu telefonul mobil, indiferent de unde este livrat bunul. 30% dintre plăţile online pe platforma Mobile Pay sunt făcute de pe dispozitivele mobile. Undeva între 5 şi 7% dintre plăţile făcute online în România, la nivel general, sunt făcute din mobil.

50% dintre plăţile online (în general oamenii care plătesc online sunt de educaţie superioară, între 25 şi 45 de ani) sunt făcute din Bucureşti, apoi Cluj, Timişoara, oraşele cu centre universitare.

Valoarea medie la o plată procesată online pe Mobile Pay este undeva la 150 de lei. Pe Wallet este undeva la 70 - 80 de lei.  Există foarte multe încărcări de cartelă de telefon, destul de multe plăţi de bilete de transport în comun.

Vedem o mult mai mare deschidere pentru plăţile online. Faptul că se vor reduce comisioanele interchange ne-a dat şi nouă mai multă muniţie.

Trebuie să conştientizăm că inamicul este cash-ul. Dacă ne uităm la piaţa de online, la cei mai buni comercianţi pe online, numai 20% dintre comenzi sunt plătite cu cardul, restul cash on delivery. Noi ne luptăm cum să ne luăm comercianţii de la unii la alţii în loc să atacăm partea de cash.

 

Coşul mediu de consum comandat online, mai mare în Ungaria decât în România

Radu Bălăceanu (stânga), country manager, Foodpanda

România are o piaţă în creştere, o creştere vertiginoasă. 63% din comenzi vin de pe mobil, foarte mult. 20% din plăţi se fac online. Potenţialul pieţei e foarte mare. În continuare a rămas majoritară comanda prin telefon, este o pierdere de timp pentru restaurante şi client. Suntem în secolul vitezei. Noi am integrat toate informaţiile pe platformă şi creăm o obişnuinţă de a comanda. Valoarea pieţei este de 20 de milioane de euro, atât comenzile pe telefon, cât şi pe aplicaţie. Avem o rată de creştere de 15% lunar la Food Panda.

Colegii din Ungaria înregistrează de 4 - 5 ori mai multe comenzi decât România. Piaţa e mai educată. Coşul mediu e de 18-19 euro, faţă de 14-15 euro în România. În Bucuresti valoarea este în jurul valorii de 60 lei, iar în Cluj este de 40 - 50 lei, în timp ce în oraşe mai sărace, gen Iaşi, coşul mediu e de 40 - 45 de lei. Piaţa este foarte tânără. Noi am crescut de la 10 angajaţi la 30 în ultimul an. Cel mai mult se comandă pizza şi vedem un trend crescător pe burgeri.

Avem 500 de restaurante în aplicaţie, 320 în Bucureşti, plus în alte 13 oraşe. Pe locul doi este Cluj cu 52. Aplicaţia mobilă Food Panda are 150.000 de descărcări, din care 120.000-130.000 clienţi activi. E posibil ca media coşului să crească anul viitor, până la 16 euro pe general.

 

Mihai Anghel, cofondator, GloriaFood

În România piaţa oamenilor care comandă mâncare online acasă este destul de mică. În continuare în familiile româneşti se găteşte foarte mult în casă, banii sunt mai scumpi decât timpul.

Noi ne-am concentrat în primă fază pe pieţele vorbitoare de engleză. Abia de o lună am început să creăm produse specializate pe această zonă.

Este alegerea restaurantelor să vadă dacă merită să îşi creeze o soluţie prin care îşi atrage clienţi în sistem sau nu. În celălalt sistem ai control asupra clienţilor. Depinde cât de concentrat eşti pe acest gen de business.

Noi credem că businessul de descoperire de restaurante va deveni irelevant în câţiva ani. Experienţa de search cu Facebook şi Google va rezolva problema complet, iar portalurile vor deveni irelevante. Vor ca oamenii să se implice şi să interacţioneze online direct.  Noi pariem pe ideea că proprietarii de restaurante care se implică activ în zona de online vor avea succes, iar cei care vor să scape de problemă, adică să gătească şi atât, va trebui ori să schimbe modul de lucru, ori să se retragă.

 

Sunt aşteptate schimbări în legislaţia privind activităţile IT

Andreea Mitiriţă, director, Servicii de Consultanţă Fiscală, PwC România

Se anunţă schimbări de reguli de impozitare. Cea mai importantă, care atinge tot ce este virtual, este modul de determinare a rezidenţei unei companii într-o ţară. Dacă până acum lucrurile erau tangibile -  servere, angajaţi, activităţi -, acum lucrurile se îndreaptă către o taxare prin ceea ce se numeşte significant digital presence. Aceasta să fie regula de impozitare, chiar dacă nu are nicio prezenţă şi nu face nicio activitate, dar vânzările sunt colosale, este clar că activitatea este de substanţă şi ar trebui impozitată. Legislaţia nu se modifică şi nu se adaptează atât de repede pe cât ar trebui, dar comunitatea internaţională îşi dă seama că este nevoie de o schimbare.

Chiar dacă legislaţia nu este neapărat adaptată în ţări precum Olanda sau Luxemburg, deschiderea şi discuţia cu autorităţile fiscale sunt total altceva, se poate discuta mai tehnic şi mai clar şi este o colaborare mult mai bună. În zona noastră legislaţia este destul de unitară.

Din punct de vedere fiscal probabil că pentru cei care se învârt în industrie cea mai faimoasă facilitate este scutirea de impozit pe venit pentru persoanele din IT. Dacă luăm doar această menţiune pare foarte simplu: faci software, nu plăteşti impozit pe venit. Dacă ne uităm în legislaţie la câte condiţii trebuie îndeplinite, lucrurile nu mai sunt atât de simple.

 

Sorin Biban, senior tax manager Biriş Goran

Legislaţia fiscală e gândită în jurul modelului clasic de business, cu bunuri tangibile şi prezenţă fizică la servicii. Este o problemă la nivel internaţional. Provocările sunt legate de impozitul pe profit şi de TVA. La profit, autorităţile fiscale caută soluţii pentru impozitarea veniturilor. La TVA, provocările sunt mai mult la nivelul contribuabilului. Când vorbim de un start-up trebuie să ştim bine care sunt regulile la TVA. La servicii electronice se determină plata TVA în funcţie de locul prestării, mereu la beneficiar, şi la business to business, şi la business to consumer. Problema apare la înregistrarea ca plătitor de TVA în alt stat membru. Schimbări vor apărea în ani de zile, întâi la nivel internaţional. Legislaţia a fost gândită pe un anumit model, acum trebuie să ţinem cont de noutatea businessului digital. Se întâmplă ca la inspecţii să apară probleme, fie nu se înţelege exact businessul, fie se concentrează pe aspecte formale. Recomand ca firmele să fie bine „documentate“, pentru că agenţii fiscali se bazează mult pe hârtii.

La Bitcoin, decizia Curţii Europene e direct aplicabilă, este o monedă virtuală, iar la TVA se beneficiază de scutire.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.10.2015

 
Cuvinte cheie:
ZF Digital ’15
, operatori telecom
, internet
, autorizatii
, comunicatii
, telecomunicatii
, constructie
, statul roman
, telecom
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide