Pagina verde. Reportaj ZF. O viaţă între betoane. Cum a ajuns Popeşti-Leordeni să se „sufoce“ în poluare? „Nu există parcuri, cu excepţia unuia singur, mic, unde băncile sunt insuficiente, iar dacă mergi în weekend, nu ai loc să arunci un ac“

♦ Traficul greu din localitate, salubritatea precară, lipsa stringentă a spaţiilor verzi, şantierele în care nu se respectă disciplina în construcţii, traficul cauzat de fluxul mare de populaţie în oraş sunt doar câţiva dintre factorii care se fac vinovaţi de poluarea acută.

Mijloc de ianuarie, într-un an în care iarna a adus mai multă ploaie decât zăpadă. Popeşti-Leordeni, lângă Bucureşti. După un weekend ploios, drumurile neasfaltate nu sunt decât cărări pline cu bălţi. În lipsa ploii, sunt teren propice pentru praf, care se ridică de sub roţile maşinilor făcând aerul irespirabil.

Părinţii îşi plimbă copiii în cărucioare făcând slalom printre maşini, murdărindu-se de noroi până la genunchi şi ocolind gropile de pe străzi. Trotuare nu există, iar acolo unde totuşi sunt, nu depăşesc o jumătate de metru lăţime, fiind oricum ocupate de roţile maşinilor care nu-şi mai găsesc locul. Pare un oraş plin până la refuz, doar că sfârşitul nu-i aici. Zeci de alte şantiere – mai mici sau mai mari – sunt şi acum în lucru, anunţând alte mii de locuinţe care vor popula terenurile pline acum de bălării şi de gunoaie.

„Nu există parcuri în primul rând, cu excepţia unuia singur, mic, unde băncile sunt insuficiente, iar dacă mergi în weekend nu ai loc să arunci un ac. Trotuarele sunt şi ele inexistente, iar unde sunt s-au transformat în parcări. Ar fi nevoie de spaţii verzi, de străzi mai late, de mai multe locuri de parcare“, spune Ioana, care locuieşte de câţiva ani în zonă, unde a schimbat mai multe locuinţe până acum.

Datele statistice arată că doar din 2010 până în 2021 în Popeşti-Leordeni s-au dat în folosinţă peste 17.000 de locuinţe în total, existând ani cu peste 2.000 sau chiar 3.000 de livrări. Numărul lor ar putea fi şi mai mare în realitate, Popeşti-Leordeni devenind unul dintre cei mai mari „sateliţi“ rezidenţiali ai Capitalei.

Ziarul Financiar a adresat primăriei din Popeşti-Leordeni o serie de întrebări în care a solicitat, printre altele, date privind suprafaţa de spaţii verzi din localitate, numărul de parcuri amenajate, măsurile pe care instituţia le ia pentru a atenua poluarea şi efectele ei, precum şi evoluţia numărului de locuitori din oraş din 2005 până în prezent. Instituţia nu a furnizat însă niciun răspuns.

Potrivit datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică, populaţia din Popeşti-Leordeni a crescut accelerat în ultimii ani, ajungând în 2022 la aproape 50.000 de locuitori. Cu doar zece ani în urmă, nu figurau mai mult de 17.000 de persoane cu domiciliul în această localitate, conform statisticilor. Potrivit concluziilor re­cen­sământului recent finalizat, Popeşti-Leordeni este una dintre localităţile cu cele mai mari creşteri ale numărului de locuitori faţă de recensământul anterior, din 2011. Ce măsuri se iau pentru calitatea vieţii tuturor acestor oameni care aleg să se stabilească în Popeşti-Leordeni? Autorităţile tac.

Oraşul Popeşti-Leordeni este deservit de trei staţii de metrou – Apărătorii Patriei, Dimitrie Leonida şi Berceni, adică ultimele trei staţii către sud din magistrala care leagă nordul de sudul Capitalei. Cu precădere, cei mai mulţi locuitori ai oraşului folosesc staţiile Apărătorii Patriei şi Dimitrie Leonida, unde sunt înregistrate, în medie, între 200.000 şi 350.000 de validări de cartele în decursul unei luni, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Metrorex la solicitarea Ziarului Financiar.

Poluare care sfidează limitele

Ecopolis este un ONG de mediu care, de câţiva ani, monitorizează, prin intermediul unor senzori, calitatea aerului din Bucureşti şi din câteva localităţi din jur. Cea mai recentă cercetare făcută de Ecopolis pe Bucureşti şi Ilfov a arătat că Popeşti-Leordeni este una dintre cele mai poluate localităţi de lângă Capitală, dacă nu chiar cea mai poluată. Anul trecut, Ecopolis a montat primii senzori în Popeşti-Leordeni, având în prezent patru astfel de dispozitive ale căror date înregistrate pot fi vizualizate oricând online.

„În 2022 am lucrat cu un grup de cetăţeni din Popeşti-Leordeni pentru monitorizarea calităţii aerului, identificarea surselor, soluţii posibile şi am propus chiar împreună o politică publică locală. Din discuţiile avute la vremea respectivă, dezvoltarea imobiliară intensivă este principalul factor care influenţează calitatea vieţii şi calitatea aerului acolo. Aceasta, pe lângă sursele ´tradiţionaleª, şi anume traficul din ce în ce mai intens şi proximitatea gropii de gunoi Glina, plus arderile ilegale de deşeuri din Glina. Sunt câmpuri întregi pe care se pot vedea de sus vetre de materiale arse, în principal provenite din dezmembrări auto“, spune Oana Neneciu, director executiv la Ecopolis.

Pentru că dezvoltările imobiliare sunt cel mai aproape de locuitorii din zonă, care resimt cel mai acut lipsa spaţiilor comune, a spaţiilor verzi şi efectul betonării excesive, ei au optat pentru o propunere de hotărâre de consiliu local pentru reglementarea plantărilor în compensare. Astfel, gazonul şi ghivecele nu ar trebui să fie singurele zone verzi ale localităţii, ci ar fi nevoie să fie amenajate şi spaţii verzi mai ample, care aduc beneficii cetăţenilor şi curăţă aerul.

„În Popeşti-Leordeni, începând din luna octombrie, remarcăm niveluri foarte mari de poluare, cu episoade intensive, pe care le punem pe seama arderilor de deşeuri şi a încălzirii individuale a locuinţelor, în special cu combustibili solizi. Ştim că acolo şi traficul este din ce în ce mai aglomerat, din cauza migrării populaţiei spre zona respectivă, migrare cauzată de dezvoltările imobiliare masive“, mai spune Oana Neneciu.

Ironic este că mulţi dintre cei care şi-au cumpărat locuinţe în Popeşti-Leordeni au căutat tocmai să fugă de poluarea, gălăgia şi haosul din Bucureşti. Traficul greu din localitate, salubritatea precară, lipsa stringentă a spaţiilor verzi, şantierele în care nu se respectă disciplina în construcţii, traficul cauzat de fluxul mare de populaţie în oraş - sunt doar câţiva dintre factorii care se fac vinovaţi de poluarea acută.

„În urma discuţiilor purtate, s-a decis că lipsa spaţiilor verzi reprezintă însă problema cea mai dureroasă pentru comunitate. Suprafaţa verde a oraşului Popeşti-Leordeni rezultă la o medie de 1,34 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, raportând suprafaţa verde totală de 29.418 metri pătraţi la numărul de locuitori, de 21.895, de la recensământul din 2011“, spune Oana Neneciu.

Doar că numărul de locuitori înaintat de recensământul care tocmai s-a încheiat este aproape dublu, astfel că a calcula media de spaţiu verde pe cap de locuitor în aceste condiţii devine aproape ridicol. Practic, oraşul este compus doar din betoane.

Ca un exemplu, indicele de calitate a aerului (ICA) măsurat de unul dintre senzorii din Popeşti-Leordeni a indicat, în prima lună din 2023, chiar şi valori de 99, adică aproape de maximul de poluare posibil. Până la 50, nivelul de poluare este considerat scăzut şi foarte scăzut, însă de la 50 în sus apar problemele pentru sănătate şi pentru calitatea vieţii.