Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a schimbat trei şefi în patru ani, fără niciun efect:

„Putreziciunea este generalizată. Funcţionarii din eşaloanele doi şi trei fac banii adevăraţi“, spune un avocat specializat în retrocedări

17 apr 2012 Autor: Gabriel Razi

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, instituţia care gestionează dosarele de despăgubire a proprietarilor de imobile naţionalizate, a schimbat în ultimii patru ani trei conduceri executive după ce asupra şefilor din vârful instituţiei au planat acuzaţii de corupţie. În tot acest timp Guvernul nu a luat nicio altă măsură, mulţumindu-se să facă un audit fără să închidă însă robinetul de ilegalităţi din interiorul ANRP prin introducerea unui set de proceduri stricte.

"Nu s-a schimbat nimic la ANRP. Putreziciunea este generalizată. Funcţionarii din eşaloanele doi şi trei fac banii adevăraţi, iar schimbarea şefilor nu a avut niciun efect. Toţi sunt mână în mână", spune Iulian Lepa, avocat specializat în despăgubiri la Fondul Proprietatea.

Deşi la ANRP au fost constatate abateri grave, dosare ajungând şi pe masa procuraturii, autorităţile nu au mers mai departe şi nu au făcut nimic pentru a schimba sistemul despăgubire. Mai mult, un audit al Guvernului a scos la iveală şi că anumite firme au fost favorizate să facă evaluări. În acest context, la iveală a ieşit doar vârful aisbergului. Acuzele aduse ANRP nu sunt surprinzătoare însă în condiţiile în care construcţia sistemului de retrocedări "lasă loc" pentru acte de corupţie. În actul guvernamental care reglementează funcţionarea sistemului de despăbugire se spune că "în cazuri temeinic motivate (cazuri medicale, cazuri sociale etc. dovedite prin înscrisuri) ANRP va putea emite cu prioritate titluri de conversie (decizia pe baza căreia posesorii de titluri de despăbugire primesc acţiuni la Fondul Proprietatea). Practic, sistemul de retrocedare permite şefilor de la ANRP să decidă în bună măsură ordinea în care proprietarii primesc despăgubiri în acţiuni la Fondul Proprietatea, după cum Ziarul Financiar a scris în mai 2011.

"Funcţionarii cumpără o cotă-parte din dosare de la foşti proprietari prin interpuşi şi apoi pun dosarele în faţă la despăgubire. Aşa funcţionează sistemul. Acolo sunt 12.000 de dosare din care 5.000 sunt dosare pe cazuri speciale, care intră în faţă la despăgubire, însă motivaţiile pentru astfel de urgentări nu sunt clare", adaugă Lepa.

În ultimii şapte ani toate partidele politice care au fost la guvernare au avut un reprezentant numit în conducerea ANRP. În acest interval instituţia a acordat despăgubiri de circa 3 miliarde de euro, iar grosul a fost acoperit de acţiuni la Fondul Proprietatea. Direct responsabile de despăbugirile date de ANRP au fost pe rând Ingrid Zaarour (2005-2009), susţinută de PNL, Anca Opre (opt luni în 2009), susţinută de PSD, Crinuţa Dumitrean (2009-2011), susţinută de PDL. Mişcările de la conducerea ANRP au venit în condiţiile în care pe rând mai mulţi membri ai conducerii au fost destituiţi după ce asupra lor au planat acuzaţii de corupţie. În a doua parte a anului trecut premierul Emil Boc l-a demis din funcţie pe Remus Virgil Baciu, vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stal al ANRP, după ce acesta a fost arestat preventiv într-un dosar de corupţie. El a fost arestat pentru că ar fi primit peste 400.000 de lei în schimbul urgentării solu­ţionării anumitor dosare de despăgubire ale unor foşti proprietari de imobile naţionalizate. Potrivit DNA, Baciu ar fi pretins, printr-un intermediar, o sumă de bani reprezentând 15% din valoarea unor despăgubiri acordate de ANRP către patru persoane. Ultima schimbare în conducerea ANRP a venit în urmă cu două săptămâni, atunci când premierul Mihai Răzvan Ungureanu a dispus eliberarea lui din postul de vicepreşedinte al ANRP. El era ultimul reprezentant al vechii conduceri a ANRP după arestarea vicepreşedintelui Remus Baciu şi după schimbarea Crinuţei Dumitrean. Acum în fruntea ANRP este Dorina Danielescu, fost procuror DIICOT, însă ea nu mai are de gestionat banii de despăgubiri, ci trebuie să verifice activitatea predecesorilor săi. Numirea fostei procuroare la şefia ANRP vine în contextul în care statul are acum în discuţie limitarea despăbugirilor la 15% din valoarea reală a bunului şi eliminarea posibilităţii restituirii în natură, plata urmând a se face eşalonat pe o perioadă de 10-12 ani. Foştii proprietari au fost despăgubiţi până acum prin acţiuni la Fondul Proprietatea, al cărui capital social s-a ridicat la 14 miliarde lei, şi prin despăgubiri în bani, în limita a 500.000 de lei, prin dividendele plătite de stat de către Fondul Proprietatea.

Cum funcţionează mafia retrocedărilor

Reporterii PRO TV au realizat recent un reportaj cu camera ascunsă în curtea ANRP, unde aşa-zişii samsamari care cumpără dosarele de restituire a bunurilor confiscate au dezvăluit mecanismele din spatele sistemului. Cum se grăbeşte însă parcursul unui dosar de retrocedare?

"Dacă dai şpagă, şi într-o lună. Zi că dai 5.000 de euro. Să rămâni cu 50.000 de euro în mână să zici bogdaproste", a spus unul dintre samsari într-o discuţie cu reporterul PRO TV.

Samsarul aduce în vorbă şi numele lui Remus Baciu, vicepreşedintele ANRP care a fost arestat anul trecut după ce a cerut aproape o jumătate de milion de euro pentru grăbirea unui dosar. Samsarii care fac "afaceri" pe lângă ANRP au spus însă că Radu Baciu ţintea numai dosarele cu miză mare. "Se făcea treabă când era Baciu. Dar el nu se băga la 5, 10, 200.000 de euro". (vezi www.zf.ro/video)

Guvernul ia la scuturat ANRP - autoritatea care a gestionat despăgubiri de 3 mld. euro

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.04.2012

 
Cuvinte cheie:
ANRP
, restituirea proprietăţilor
, retrocedări
, corupţie
Vizualizari:
Printeaza
Momentan sunt 2 comentarii Comenteaza si tu
Comentarii (2):
gabriel - 17 aprilie 2012, 09:03

La Galati,dom.Marcel care lucreaza la Primaria Galati,biroul retrocedari,face de ani de zile zeci de mii de euro prin matrapazlicurile care le face cu dosarele de retrocedare.Nimeni nu vede ,nimeni nu aude in Primaria Galati.

dan76 - 17 aprilie 2012, 00:50

ce ma amuza in articol este ca Baciu a cerut spaga o cota de 15%, exact plafonul despagubirilor propus acum... poate asta de fapt reprezinta spaga !!!

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Abonează-te la Închide