Special

Românii şi banca digitală: dacă nu semnează o hârtie, nu au încredere. „Banca viitorului nu te va mai chema la ea, ci va veni ea la tine prin instrumente tehno­logice şi inteligenţa artificială.“

Autor: Simona Tatu

17.04.2018, 00:08 3184

Digitalizarea industriei bancare va schimba modelele de business, însă jucătorii din piaţă cred că relaţia fizică dintre reprezentanţii băncilor şi clienţi va rămâne importantă.

În ciuda acestui fapt, românii încă nu au încredere în mediul online şi vor să semneze pe hârtie atunci când vine vorba despre o tranzacţie sau asigurare, au spus ieri reprezentanţii industriei bancare la conferinţa Cum se schimbă managementul riscului ban­car în era digitală, organizată de ZF în parte­neriat cu Loxon.

Odată cu digitalizararea, sectorul bancar se va întâlni cu jucătorii nonbancari, con­sideraţi de unele instituţii fie competitori, fie parteneri.

„Sectorul bancar poate să crească doar dacă înţelege care sunt nevoile clienţilor săi. Nu contează gradul de penetrare a sistemului bancar sau gradul de digitalizare, ci înţelegerea nevoilor clienţilor“, a spus Tamas Erni, CEO al companiei Loxon Solutions, firmă de IT specializată pe aplicaţii financiare.

Piaţa financiară din România va creşte în următorii ani, iar cu ajutorul inteligenţei artificiale şi al tehnologiei, băncile vor veni către clienţi cu serivicii şi produse specializate.

„Banca viitorului nu te va mai chema la ea, ci va veni ea la tine prin instrumente tehno­logice şi inteligenţa artificială“, a spus Daniel Nicolescu, managing partner&co-founder, Symphopay.

Totuşi, digitalizarea aduce în centru atât nevoile clientului, cu privire la servicii şi produse, dar şi în ceea ce priveşte protecţia datelor. 

Digitalizarea va transforma bankingul, însă interacţiunile dintre clienţi şi reprezentanţii băncilor nu vor dispărea n Vor apărea jucători nebancari pe piaţă.

„Nu putem vorbi de digitalizare fără să vorbim de securitatea cibernetică. Fiecare activitate pe care o desfăşori, fiecare produs sau serviciu pe care îl oferi clientului trebuie să aibă asociat un mecanism de administrare a riscului“, a explicat Mirela Iovu, vicepreşedinte al CEC Bank.

Ea mai spune că modelul bancar tradiţio­nal va continua să coexiste cu cel digital şi anticipează că gradul de bancari­zare a românilor se va dubla în următorii ani datorită faptului că există o mare populaţie rurală care nu are acces la astfel de servicii. 

Populaţia din România nu este deschisă la schimbare şi nu are încredere în mijloace online prin care ar putea să beneficieze de serviciile bancare într-un mod mai rapid şi mai uşor.

„Lumea în continuare vrea să simtă hârtia, dacă nu semnează cu pixul pe hârtie, nu crede că e bună asigurarea. Avem mult de învăţat de la alte culturi şi economii în această privinţă“, a spus Răzvan Şofâlcă, corporate manager, risk manager consultant în cadrul companiei Otto Broker.

Ana Maria Butucaru, director al de­partamentului de servicii de audit în cadrul com­paniei de consultanţă PwC România, este de părere că digitalizarea aduce atât avantaje, cât şi dezavantaje. Printre mi­nu­surile aduse industriei se numără com­pe­titivi­tatea  sectorului cu firmele de fintech, care încearcă să vină pe piaţă cu soluţii inovative.

„Digitalizarea permite ca amprenta fizica a băncilor, retea teritorială şi angajaţi, să se res­trângă. Aceasta aduce avantaje, dar şi riscuri din partea companiilor fintech“, a spus Butucaru.

Tamas Erni, CEO al Loxon Solutions, spune însă că fintech-urile sunt competitive, iar băncile pot învăţa de la ele. „Fintech-urile pot ajuta băncile. Nu cred că bancherii vor fi înlocuiţi de roboţi“, a spus el. 

 

Ce au declarat invitaţii prezenţi la Conferinţa ZF & Loxon „cum se schimbă managementul riscului bancar odată cu transformările digitale“

 

Tamas Erni, CEO, Loxon Solutions

♦ Fintech-urile sunt competitive, dar băncile pot învăţa de la ele. Fintech-urile pot ajuta băncile. Nu cred ca bancherii vor fi înlocuiţi de roboţi. 

♦ Bancherii români ştiu să construiască un business sustenabil, iar tot ce se întâmplă în prezent are impact pozitiv. În primul rând, GDPR-ul (legistaţia europeană privind protecţia datelor cu caracter personal - n. red.) nu este un inamic al sectorului bancar.

♦ GDPR-ul este pentru bănci un fundament solid, în aşa fel încât oamenii să aibă încredere că băncile le folosesc datele personale într-un mod corect. GDPR-ul este o oportunitate.

♦ În cazul scandalului Cambridge Analytica, cred că americanii pot să înveţe de la europeni ce se întâmplă cu GDPR-ul.

♦ Sectorul bancar poate să crească doar dacă înţelege care sunt nevoile clienţilor săi. Nu contează gradul de penetrare a sistemului bancar sau gradul de digitalizare, ci înţelegerea nevoilor clienţilor.

 
 

Mirela Iovu, vicepreşedinte CEC Bank

♦ Gradul de incluziune financiară se va dubla. Avem un teren insuficient cultivat (zona rurală şi urbană mică - n. red.), unde avem un grad mic de bancarizare.

♦ În viitor, modelul bancar tradiţional şi cel digital vor coexista. Clienţii digitali vor dori şi alte servicii, iar clienţii tradiţionali vor dori să experimenteze.

♦ Folosim abordarea 360 de grade atât pentru clienţii IMM, retail, cât şi corporate. Principiul acestei abordări stă în faptul că datele despre client sunt baza şi se formează un ecosistem în jurul lor.

♦ Clientul trebuie pus în centru atunci când vorbim de digitalizare, iar managementul riscului vine la pachet.

♦ Nu putem vorbi de digitalizare fără să vorbim de securitatea cibernetică. Fiecare activitate pe care o desfăşori, fiecare produs sau serviciu pe care îl oferi clientului trebuie să aibă asociat un mecanism de administrare a riscului.

 
 

Ana Maria Butucaru, director, servicii de audit, PwC România

♦ Important este să informăm clienţii pentu ce le folosim datele, iar dacă noi putem să le demonstrăm că vor construi produse customizate cu ajutorul acestora ei se vor întoarce.

♦ Este normal să accesăm mediul online şi social media pentru informaţii, însă acest mediu trebuie formalizat. Siguranţa clientului a determinat nevoia de reglementări suplimentare.

♦ Pe termen scurt şi mediu, operaţiunile simple care nu necesită expertiză vor fi înlocuite de roboţi, iar acest lucru va duce la fluidizarea operaţiunilor.

♦ Managementul riscului va acoperi toate procesele băncii pe măsură ce se vor dezvolta noi serivcii, iar alături de risc management se va alătura şi zona de IT.

♦ Revoluţia fiscală aduce un nou ecosistem, noi sisteme de comunicare, blockchain, stocarea datelor în cloud sau roboţi.

♦ Prin accesul la social media, clienţii pot să facă comparaţie între două servicii.

♦ Digitalizarea permite ca amprenta fizică a băncilor, reţea teritorială şi angajaţi, să se restrângă. Aceasta aduce avantaje, dar şi riscuri din partea companiilor fintech. 

 
 

Mircea Busuioceanu, vicepreşedinte, executive director, risk division, Raiffeisen Bank

♦ Viitorul va fi mult mai informatizat decât astăzi. Imaginea bancherului va fi diferită şi vom avea mai mulţi roboţi în call center.

♦ Sistemul bancar beneficiază de o încredere superioară faţă de fintech.

♦ Nevoia de business şi realitatea regulatorie sunt alineate, ceea ce înseamnă că vom investi în date analytics şi în modeling. Vom căuta să aducem modele din ce în ce mai segmentate.

♦ În cinci ani managementul de risc va fi mult mai bun în ceea ce priveşte integrarea şi agregarea riscurilor la care este expusă o instituţie financiară.

♦ Suntem într-o plină revoluţie tehnologică, care este mai largă decât conceptul de digitalizare şi care afectează majoritatea industriilor.

♦ Băncile resimt astăzi nevoia de a-şi îmbunătăţi serviciile, astăzi aşteptările clientului în materie de rapiditate şi calitate a serviciilor sunt diferite. 

 

Mihai Tasulea, chief risk officer& directorate member, BCR Leasing

♦ Interacţiunea directă cu băncile nu va dispărea niciodată. România este cunoscută ca fiind o zonă în care educaţia financiară lăsă de dorit. Dacă vom creşte educaţia financiară a populaţiei, atunci ne vom digitaliza, dar nu în totalitate.

♦ În sistemul bancar folosim datele publice care sunt folosite de toţi. Ne confruntăm cu calitatea şi coerenţa bazelor de date, pe care trebuie să le păstrăm şi să le curăţăm. Cred că evoluţia în a utiliza alte date va fi foarte lentă în următori ani.

♦ A interacţiona cu un client fără ca acesta să fie faţă în faţă este un alt model de business faţă de ce suntem obişnuiţi să facem.

 

Ronald Oort, chief risk officer, ING Bank România     

♦ Ceea ce s-a întâmplat în ultimii zece ani în domeniu bancar a fost normal. În prezent bancherii trebuie să aibă cunoştinţe de IT, analytics şi operaţiuni. Consider că mai multe departamente din cadrul băncilor trebuie să conlucreze pentru a putea oferi clienţilor servicii într-un timp cât mai scurt.

♦ Pentru că avem o plajă mare de date, trebuie să împărţim lucrurile şi să grupăm informaţiile şi clienţii şi să venim pe piaţă cu modele segmentate.

♦ Clienţii ne cer o prezenţă digitală pentru că vor serviciile noastre 24 de ore pe zi oriunde.

♦ Modelele pe care le folosim sunt instrumente care devin din ce în ce mai puternice, însă deciziile, sfaturile şi cunoştinţele aparţin totuşi resursei umane. 

 

Bogdan Neacşu, vicepreşedinte risc, Patria Bank

♦ În România sunt foarte puţini clienţi bancarizaţi raportat la populaţia ţării. În zona bancară încă nu s-a stabilit o relaţie între profilul clientului şi social media.

♦ Noi schimbăm scoringul de fiecare dată când vrem să abordăm un client. Vrem să bancarizăm şi restul populaţiei României. În zona rurală sunt mulţi clienţi nebancarizaţi, iar scoringul nostru trebuie să aibă câteva elemente cu privire la acea populaţie.

♦ Scoringul ajută banca să ia o decizie rapidă, dar tot interacţiunea umană te ajută cel mai mult ca să înţelegi nevoia clientului.

 
 

Andrei Caramitru, founding partner&CEO, Kessel Run Ventures

♦ Băncile sunt într-o poziţie mai bună faţă de fintech-uri. Efectul fintech-urilor asupra băncilor nu o să fie la fel de brutal ca în alte domenii.

♦ Ameninţarea pentru bănci nu vine de la fintech-urile mici, ci vine de la mamuţii online precum Google, Apple, Facebook sau Amazon. Ei pot să creeze o infrastrcutură digitală globală peste toate celelalte bănci.

♦ Nu cred că blockchain-ul va schimba banca în următorii trei-patru ani. Blockchain-ul trebuie să atingă trei lucruri tehnice, scalabilitate, securitate şi să menţină ideea de descentralizare, însă momentan acestea nu sunt posibile pe deplin.

♦ Băncile vor continua să existe, însă va fi un ecosistem diferit. Cred că zona de retail va fi din ce în ce mai digitalizată, iar banca va deveni o companie de tehnologie.

 

Dorin Badea, vicepreşedinte CFA România

♦ Modelul fintech este un model colaborativ. Fintech înseamnă trei zone: digital, blockchain şi inteligenţă artificială.

♦ Este important ca sectorul financiar să colaboreze cu cel tehnologic. În străinătate, unele bănci incubează start-up-uri, altele sprijină programe sau fintech-uri.

♦ Se vorbeşte prea mult despre monede şi prea puţin despre blockchain. Tehnologia blochckain poate asigura un salt mare. Blockchain este o tehnologie care are potenţialul să transforme industria bancară într-o altă formă comparativ cu firmele fintech. Blockchain-ul poate să ofere infrastructură sistemului bancar.

 

Daniel Nicolescu, managing partner&co-founder, Symphopay

♦ Nu cred că fintech-urile sunt o competiţie pentru bănci. Fintech-urile au venit ca să crească şi să eficientizeze piaţa, nu ca o competiţie. Fintech-urile s-au înfiinţat pentru că a apărut o nevoie, iar sistemul bancar va face faţă pentru că este de încredere.

♦ Modelul de business al băncii va rămâne, schimbarea va veni din zona de tehnologie. Banca viitorului nu te va mai chema la ea, ci va veni ea la tine prin instrumente tehnologice şi inteligenţa artificială.

♦ Piaţa financiară din România va creşte pentru că este loc de servicii noi.

 

Răzvan Şofâlcă,corpo rate manager, risk manager consultant, Otto Broker

♦ În România nu suntem deschişi, nu suntem educaţi în a accepta soluţii noi. Lumea în continuare vrea să simtă hârtia, dacă nu semneză cu pixul pe hârtie nu crede că e bună asigurarea. Avem mult de învăţat de la alte culturi şi economii în această privinţă.

♦ Banca digitală a viitorului va şti să te servească repede şi bine, pentru că în banca actuală suntem nemulţumiţi de unele servicii.

 
 

Ştefan Dumitru, director general, IFN Extra Finance

♦ Nu poate exista o competiţie între domeniul bancar şi fintech-uri, în primul rând din cauza stucturii fondurilor. Domeniul bancar este constrâns de mult mai multe reglementări şi conştiinţă asupra dezvoltării. De asemenea, sursa capitalului în domeniul bancar este populaţia, iar în cazul fintech-urilor banii acţionarilor.

♦ Din păcate, în unele sectoare domeniul bancar a rămas în urmă. 

♦ Nu ştim dacă industria de credite online (pay day) va mai exista, dar IFN-urile (instituţii financiare nonbancare - n. red.), în general, se vor dezvolta pe liniile noi.

♦ Banca digitală a viitorului există, trebuie doar să ne uităm mai departe de graniţele ţării noastre, la Marea Britanie sau la Lituania.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO