Special

SIF-urile şi FP plătesc salariile de la CNVM. Cine pe cine supraveghează?

SIF-urile şi FP plătesc salariile de la CNVM. Cine pe cine supraveghează?

Autor: Roxana Daniela Pricop

13.10.2011, 00:05 786

Cele cinci SIF-uri şi Fondul Proprietatea (FP) sunt principalii finanţatori ai Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), doar în 2010 contribuind cu 3,8 milioane de euro la bugetul arbitrului pieţei de capital.

Cât de obiectivi mai sunt comisarii faţă de aceste entităţi?

Cu o avere cumulată de 28 mld. lei la finele anului trecut, SIF-urile, FP şi fondurile de investiţii au contribuit cu 16,2 mil. lei la bugetul CNVM în 2010, ajutând Comisia să înregistreze un excedent de circa 6 mil. lei anul trecut, potrivit raportului anual publicat recent.

CNVM a înregistrat anul trecut venituri curente de 38,3 mil. lei, aproape jumătate din această sumă provenind din comisionul de 0,1% (anual) din valoarea activelor SIF-urilor, ale Fondului Proprietatea şi ale fondurilor de investiţii. O pondere importantă în venituri au avut-o şi încasările din ofertele publice de preluare, în valoare de aproape 9 mil. lei, în timp ce din tranzacţiile pe bursă, CNVM a încasat 5 mil. lei. Cheltuielile Comisiei au fost în valoare de 32,6 mil. lei, din care 20,4 mil. lei au fost cheltuiţi cu salariile celor 220 de angajaţi.

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare este o instituţie de supraveghere autonomă care se autofinanţează, independent de bugetul de stat, din taxe şi comisioane aplicate investitorilor şi emitenţilor. Principalele surse de venit provin de la un număr redus de emitenţi (cele cinci SIF-uri şi Fondul Proprietatea cu active cumulate de peste 23 mld. lei), ridicându-se astfel semne de întrebare despre cât de independent este arbitrul pe o piaţă de capital cu o reputaţie proastă când vine vorba de drepturile acţionarilor minoritari.

În Polonia, de exemplu, unde funcţionează o singură autoritate de supraveghere pentru întreg sistemul bancar, asigurări, piaţa de capital şi pensii private, bugetul autorităţii este parte integrantă a bugetului de stat, deşi nu este finanţată de la bugetul de stat, iar Parlamentul polonez dimensionează cheltuielile şi veniturile, în timp ce în România, Parlamentul nu are niciun control asupra cheltuielilor, CNVM fiind cea care decide cuantumul acestora. Mai mult, în Polonia autoritatea de supraveghere nu încasează direct comisioanele de la investitori şi emitenţi, ci indirect prin intermediul bursei din Varşovia şi a depozitarului. Bursa şi depozitarul decid ce se întâmplă cu excedentul.

Un indiciu despre cât de importante sunt SIF-urile în economia CNVM a apărut la începutul anului trecut, când arbitrul pieţei de capital a cerut în premieră fondurilor de investiţii şi SIF-urilor să-şi plătească în avans comisioanele pentru primele şase luni ale anului oferind în schimb o reducere de 5% din suma datorată. La începutul anului 2010 CNVM mai avea în conturi doar circa 3 mil. lei, faţă de 16,8 mil. lei la începutul lui 2009, şi se confrunta cu probleme de lichiditate. SIF-urile au acceptat propunerea la începutul anului trecut şi au fost dispuse să sprijine CNVM cu lichidităţi plătind anticipat pe şase luni comisioane în valoare de 3,5 mil. lei (850.000 de euro).

În schimb, SIF-urile au ţinut capul de afiş în ultimul an în principal din cauza abuzurilor făcute de unii dintre preşedinţi care au încălcat drepturile acţionarilor. În primăvară mai multe fonduri de investiţii au cerut SIF-urilor majorarea consistentă a dividendelor, însă unii dintre şefii SIF-urilor au refuzat, motivând că fondurile acţionează concertat. CNVM nu a avut o reacţie fermă pe acest subiect, iar fiecare dintre SIF-uri a procedat cum a considerat de cuviinţă: SIF Transilvania (SIF3) şi SIF Oltenia (SIF5) care au refuzat dreptul acţionarilor de a introduce pe ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor (AGA) propuneri privind creşterea dividendelor. În această toamnă aceleaşi fonduri au cerut SIF-urilor să convoace AGA pentru a demara procedurile de listare a BCR, însă SIF Transilvania şi SIF Banat au refuzat.

Clarificarea a venit abia săptămâna trecută, când CNVM a hotărât că introducerea unor puncte pe ordinea de zi a adunărilor generale ale acţionarilor de către acţionari care deţin cumulat peste 5% din acţiunile unei societăţi listate nu înseamnă că aceşti acţionari acţionează în mod concertat.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO