Cele mai importante zece investiţii de infrastructură din România ce ar urma să fie gata până în 2015 valorează 4,6 miliarde de euro, echivalentul a circa 4% din PIB-ul României în 2010, potrivit unei analize a ZF realizată pe baza proiectelor de investiţii aflate în curs de desfăşurare la Ministerul Transporturilor, publicate pe site-ul Guvernului.
Acest exerciţiu este necesar în condiţiile în care Transporturile au avut în ultimii 10 ani bugete de circa 25 mld. euro, dar au construit doar 200 km de noi autostrăzi.
Ziarul Financiar a propus, la o întâlnire cu oamenii de afaceri şi cu reprezentanţii Guvernului, ca fiecare minister să prezinte topul celor mai mari investiţii realizate, să le justifice şi să-şi asume public proiectele de investiţii pentru bugetul de anul viitor.
Andreea Paul Vass, consilierul pe probleme economice al premierului Emil Boc, a preluat propunerea cu promisiunea că o va transmite premierului, iar în urmă cu două zile a fost publicată pe site-ul Guvernului lista cu proiectele de investiţii publice încheiate în perioada 2009 -2011, precum şi investiţiile publice aflate în curs de desfăşurare.
În contextul în care în fiecare an miniştrii care s-au perindat la conducerea Ministerului Transporturilor au promis zeci sau chiar sute de kilometri de autostrăzi însă nu s-au ţinut de cuvânt, există şanse ca investiţiile asumate acum de Transporturi să fie gata în termenul anunţat?
"Sunt atâtea lucrări începute, care mi-e teamă că nu vor fi finalizate. Cei care îşi asumă anumite investiţii trebuie întrebaţi permanent: aţi promis asta, ce faceţi în luna ianuarie? Aţi promis 3 kilometri de autostrăzi în martie, unde sunt?", spune Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii.
Deşi în continuare infrastructura rutieră va beneficia de cei mai mulţi bani de investiţii de la Transporturi (peste 1,8 miliarde de euro anul viitor), cele mai "scumpe" proiecte în anii următori vor fi cele de refacere a reţelei de căi ferate. Astfel, cele mai costisitoare investiţii sunt cele de reabilitare a căii ferate situate pe ruta Coridorului IV paneuropean, cele trei tronsoane situate în partea vestică a ţării (Coşlariu-Sighişoara, Coşlariu-Simeria şi Frontieră-Curtici-Simeria) urmând să coste peste circa 2,2 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF. De altfel, aceste proiecte reprezintă o premieră pentru România ultimilor 8 ani, în contextul în care sunt primele proiecte de căi ferate finanţate din fonduri europene.
Ministerul Transporturilor şi-a stabilit ca prioritate pentru următorii ani reabilitarea Coridorului IV paneuropean de căi ferate, din cadrul căruia doar 211 kilometri sunt modernizaţi în prezent şi au linie dublă electrificată (Bucureşti-Câmpina, Bucureşti Nord-Bucureşti Băneasa-Fundulea şi Feteşti-Constanţa). Se mai află în execuţie încă 152 de kilometri de cale ferată, pe rutele Predeal-Câmpina şi Fundulea-Feteşti, cu o valoare contractuală cumulată de peste 542 de milioane de euro şi care au ca termen de finalizare sfârşitul acestui an.
De două ori mai mulţi bani pentru drumuri
Dacă anul viitor circa 1,83 miliarde de euro vor merge către bugetul de investiţii al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), doar 990 de milioane de euro vor fi alocaţi pentru calea ferată.
Printre cele mai scumpe proiecte de autostrăzi ce vor fi gata în 2013 se numără autostrada Orăştie-Sibiu şi centura Sebeşului, care străbat una dintre cele mai aglomerate zone din România din punctul de vedere al traficului. Autostrada, care va costa puţin peste 580 de milioane de euro şi va avea o lungime de 82 de kilometri, este împărţită în patru tronsoane cu contracte de execuţie distincte. De altfel, aceste două autostrăzi au fost şi primele care au primit undă verde privind finanţarea din bani europeni, după ce Comisia Europeană a aprobat fonduri de 724 de milioane de euro. Ulterior, a fost aprobată o finanţare de 177 de milioane de euro şi pentru autostrada Lugoj-Dumbravă.
Una dintre autostrăzile ce ar trebui să fie gata anul viitor este şi Bucureşti-Ploieşti, care trebuia inaugurată în această lună, însă termenul a fost decalat pentru că lucrările nu sunt gata. CNADNR a anunţat ieri că îi va penaliza pentru întârzieri pe doi dintre constructorii tronsonului de autostradă Moara Vlăsiei-Ploieşti, Euroconstruct Trading 98 (controlată de Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu) şi PA&CO International (Costel Căşuneanu). Pe de altă parte, cel de-al treilea constructor, Spedition UMB (Dorinel Umbrărescu) şi-a finalizat lucrările care îi reveneau, pe sectorul dintre kilometrii 48,2 şi 62, astfel că în cazul său nu se vor aplica aceste penalităţi.
Penalităţile de întârziere se ridică la 0,05% pe zi şi vor fi calculate la restul lucrărilor rămase de executat, până la data finalizării lor, urmând să fie calculate de consultantul Consitrans, desemnat pentru supervizarea lucrărilor de construcţie.
CNADNR estimează că tronsonul Moara Vlăsiei-Ploieşti va fi finalizat în al doilea trimestru din 2012.
România are doar 334 de kilometri de autostrăzi în prezent, urmând să-şi "îmbogăţească" reţeaua de astfel de şosele peste câteva zile, odată cu inaugurarea autostrăzii Arad-Timişoara (32 de kilometri).
3,5 mld. euro şi doar 52 km de autostrăzi
În anii 2009 şi 2010 Ministerul Transporturilor a finalizat proiecte de infrastructură rutieră în valoare totală de 3,5 mld. euro, cu bani de la bugetul de stat, însă numărul de noi kilometri de autostradă a fost de doar 52 în aceeaşi perioadă (tronsonul Câmpia Turzii - Turda - Gilău), potrivit unor calcule realizate de ZF. Cu toate acestea, instituţia promite că în următorii ani vor fi finalizate câteva sute de kilometri de autostrăzi după ce în a doua parte a anului a început lucrările la peste 200 km. Astfel, în perioada 2009-2010 Transporturile au finalizat proiecte susţinute din bugetul de stat în valoare de 16,1 miliarde de lei (3,8 miliarde de euro), iar din această sumă aproape 14,8 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro) au mers în infrastructura rutieră.
Mai mult, în perioada 2009-2010 au fost finalizate proiecte de investiţii cu o valoare totală de 25,4 mld. lei (circa 6 mld. euro), peste 63% din această sumă fiind reprezentate de obiective cu finanţare de la bugetul de stat. Printre singurele proiecte notabile pe care Transporturile le-au inaugurat în 2009 şi 2010 se numără reabilitarea primilor 60 de kilometri ai căii ferate Bucureşti - Constanţa şi inaugurarea a 52 de kilometri ai autostrăzii Transilvania, pe ruta Câmpia Turzii - Turda - Gilău.
Pe de altă parte, Ministerul Transporturilor şi-a asumat pentru anul acesta finalizarea unor proiecte de investiţii în valoare de 20 mld. lei (4,8 mld. euro), circa două treimi din această sumă fiind finanţare de la bugetul de stat. Cea mai mare parte a investiţiilor Ministerului Transporturilor ce urmează să fie finalizate în 2011, aproape 65%, intră în infrastructura rutieră, în condiţiile în care, cel puţin teoretic, anul acesta vor fi gata proiecte de drumuri în valoare de 12,9 miliarde de lei (peste 3 miliarde de euro).
"Infrastructura, fie că vorbim de cea rutieră, ferată sau de canalizare, este prioritară şi autorităţile au afirmat acest lucru în repetate rânduri. Această infrastructură se poate realiza, pentru că există cofinanţări externe şi, mai mult, este un important generator direct şi indirect de locuri de muncă. Întotdeauna, în perioadă de criză, investiţiile în infrastructură au pus bazele unei dezvoltări ulterioare", afirmă Niculescu-Aron.
Bugetul de stat pe 2012 alocă pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii 14,8 miliarde de lei (3,4 miliarde de euro la un curs de 4,3 lei/euro), ceea ce înseamnă cel mai mare buget al instituţiei din istoria ultimilor 20 de ani.
1. Reabilitarea căii ferate Coşlariu-Sighişoara
Valoarea investiţiei: 1,1 mld. euro
Termen finalizare: 2015
Tronsonul de cale ferată, care face parte din Coridorul IV paneuropean, va avea 69,2 kilometri după modernizare şi va permite viteze maxime de 160 km/h pentru trenurile de călători şi de 120 km/h pentru cele de marfă. Tronsonul este împărţit în două sectoare: Simeria-Vinţu de Jos, respectiv Vinţu de Jos-Coşlariu.
2. Reabilitarea căii ferate Coşlariu-Simeria
Valoarea investiţiei: 788 mil. euro
Termen finalizare: 2015
Şi acest tronson face parte din Coridorul IV paneuropean, fiind finanţat în proporţie de 85% de către Comisia Europeană, restul banilor urmând să vină de la bugetul de stat.
3. Autostrada Orăştie-Sibiu şi centura Sebeşului
Valoarea investiţiei: 581 mil. euro
Termen finalizare: 2013
Lucrările la această autostradă au demarat anul acesta, şoseaua fiind împărţită în patru tronsoane, cu contracte de execuţie distincte. Autostrada care face legătura între Orăştie şi Sibiu va avea o lungime de circa 82 de kilometri.
4. Autostrada Suplacu de Barcău-Borş
Valoarea investiţiei: 527 mil. euro
Termen finalizare: 2013
Face parte din Autostrada Transilvania, construită de americanii de la Bechtel şi considerat unul dintre cele mai păguboase contracte încheiate de statul român. Bechtel va continua lucrările doar la tronsoanele de autostradă Câmpia Turzii-Gilău şi Suplacu de Barcău-Borş, reprezentând 118 km din cei 415 km ai autostrăzii Transilvania, statul fiind liber să liciteze celelalte şase tronsoane.
5. Autostrada Bucureşti-Ploieşti
Valoarea investiţiei: 362 mil. euro
Termen finalizare: 2012
Este una dintre cele mai controversate autostrăzi, în contextul în care unul dintre tronsoanele sale, Moara Vlăsiei-Ploieşti, a stat sub semnul rezilierii în primăvară după ce constructorii au cerut suplimentarea contractului cu aproape 50%. Deşi autostrada trebuia inaugurată anul acesta, lucrările vor fi gata abia anul viitor.
6.Reabilitarea căii ferate Frontieră-Curtici-Simeria
Valoarea investiţiei: 356 mil. euro
Termen finalizare: 2015
Calea ferată face parte din Coridorul IV paneuropean şi va avea după reabilitare o lungime de 41,2 km. Primul tronson al acestei linii, Frontieră-Curtici-Arad, a fost atribuit deja, urmând să fie realizat de consorţiul Astaldi (Italia) - Swietelsky (Austria) - Alstom (Franţa) - Euroconstruct Trading 98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu) - Dafora (Gheorghe Călburean).
7. Modernizarea DN 67C Bengeşti-Sebeş
Valoarea investiţiei: 286 mil. euro
Termen finalizare: 2012
Este cea mai valoroasă lucrare de drumuri naţionale atribuită de CNADNR în perioada 2007-2010. DN 67 C pe ruta Bengeşti-Sebeş este o şosea care traversează munţii Parâng din Carpaţii Meridionali, pe o distanţă de 148 de kilometri, fiind cunoscută şi sub numele de Transalpina.
8. Autostrada Nădlac-Arad
Valoarea investiţiei: 230 mil. euro
Termen finalizare: 2013
Autostrada face parte din Coridorul IV paneuropean, iar lucrările au început anul acesta. Va fi tronsonul care face legătura cu Ungaria şi, implicit, cu vestul Europei.
9. Lărgirea la 4 benzi a centurii Bucureşti Sud
Valoarea investiţiei: 224 mil. euro
Termen finalizare: 2015
Deocamdată, Bucureştiul nu are o centură care să o înconjoare integral, în condiţiile în care doar partea de nord a acesteia, în lungime de 20 km (situată între DN 7 şi DN 2 Voluntari-Chitila) este finalizată, în timp ce lucrările de modernizare a părţii de sud a centurii, între Autostrada Soarelui şi autostrada Bucureşti-Piteşti, nu sunt încă gata.
10. Autostrada Deva-Orăştie
Valoarea investiţiei: 220 mil. euro
Termen finalizare: 2013
Autostrada Deva-Orăştie, construită de austriecii de la Strabag şi de firma românească Straco (controlată de Traian şi Alexandru Horpos), a fost primul tronson de pe Coridorul IV.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
