1. Ce se va întâmpla cu băncile locale cu acţionariat elen şi cu clienţii acestora dacă Grecia iese din zona euro?
Circa un sfert din pasivele celor patru bănci locale cu acţionariat elen reprezintă linii de finanţare de la băncile-mamă de la Atena, iar acestea ar trebui să apeleze la noi surse în cazul în care acestea nu ar mai fi reînnoite. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea însă recent că cele patru bănci au suficiente active eligibile pentru a primi lichiditate de la BNR în cazul extrem în care liniile de finanţare de la acţionari nu ar mai fi reînnoite. Peste 80% din liniile de finanţare de la băncile-mamă au însă scadenţa mai mare de un an. Băncile cu acţionariat elen sunt reglementate de BNR, iar restricţiile impuse băncilor de la Atena nu se aplică şi la Bucureşti. Băncile locale sunt bine capitalizate, cu o rată medie de solvabilitate confortabilă de circa 17%. Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească au depozite de la clienţii locali de circa 23 mld. lei. Aceste depozite sunt garantate în limita a 100.000 de euro de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. Dacă băncile de la Atena nu vor mai putea susţine însă cu capital nou dezvoltarea ulterioară a băncilor de la Bucureşti, acestea ar putea fi scoase la vânzare, surse din piaţă afirmând că două dintre acestea (Piraeus şi Banca Românească) îşi caută deja cumpărători.
2. Ce se va întâmpla cu pieţele financiare locale (piaţa valutară, dobânzi, titluri de stat) dacă Grecia renunţă la euro?
Răbufnirea tensiunilor legate de criza din Grecia la jumătatea lunii iunie s-a reflectat imediat pe pieţele financiare de la Bucureşti, leul revenind după şase luni spre pragul de 4,5 lei. Dobânzile pe piaţa interbancară au urcat atunci la 1,5% pe an, indicatorul CDS (care reflectă riscul de ţară) a urcat la 122 de puncte procentuale, iar statul a început să se împrumute mai scump din piaţă. Dacă Grecia iese din zona euro, încrederea investitorilor în moneda unică s-ar deteriora, iar aceştia se vor refugia în active denominate în dolari sau franci elveţieni. Astfel, şi monedele emergente de la periferia Europei (inclusiv leul), considerate ca fiind mai riscante decât euro, vor avea de suferit.
3. Ce impact ar avea ieşirea Greciei din zona euro asupra comerţului României în relaţia cu această ţară?
România are exporturi de circa 800 milioane de euro pe piaţa grecească, iar o eventuală trecere la drahmă ar afecta şi relaţiile comerciale dintre cele două ţări. Cele mai multe opinii văd o devalorizare puternică a noii drahme în faţa euro într-o perioadă scurtă de timp. Prin translaţie, drahma se va deprecia şi în faţa leului, ceea ce ar însemna venituri mai mici în lei pentru exportatori. Şi aceasta în condiţiile în care costul de producţie (exprimat în lei) rămâne constant.
