Indiferent de motivul pentru care gigantul Nokia părăseşte România, această plecare va avea efecte de la nivelul cel mai de sus până la nivel local.
Dacă în urmă cu câteva luni Guvernul miza pe o creştere economică de 3,5-4% din PIB în 2012, analiştii financiari şi-au revizuit prognozele mizând pe o creştere care se învârte în jurul valorii de 2% din PIB, ultima instituţie care a redus prognoza de creştere fiind Fondul Monetar Internaţional, de la 3,5% la 2%, în vreme ce JP Morgan a redus-o, la finele săptămânii trecute la 0,8% din PIB de la 1% din PIB.
"Răspunsul este afirmativ. Tot ce se întâmplă în Europa şi în lume ne afectează pentru anul viitor. Nokia este consecinţa acestor evoluţii din Europa şi din lume şi căutăm să minimizăm cât putem de mult acest lucru, să atragem noi investiţii şi să le dezvoltăm pe cele existente astfel încât creşterea economică să nu mai fie afectată", spune premierul, referindu-se la efectele asupra creşterii PIB-ului pentru 2012.
La alcătuirea proiectului de buget pentru 2012 Guvernul trebuie să ţină seama de plecarea Nokia, care contribuia la formarea PIB cu cel puţin 0,25 de puncte procentuale. Exporturile vor fi şi ele afactate, în condiţiile în care Nokia era al doilea exportator, dar pierderea majoră va fi la nivel local unde se "evaporă" veniturile din taxe şi impozite, se pierd aproximativ 2.200 de locuri de muncă şi se năruie speranţe de afaceri legate de colaborarea cu Nokia.
Afacerile cum ar fi hotelurile şi restaurantele sunt şi ele afectate, ca şi cifrele de afaceri ale transportatorilor care colaborau cu compania, întrucât producţia Nokia mergea la export. Este de aşteptat ca preţurile terenurilor care crescuseră după venirea Nokia la Jucu să scadă.
Este plecarea Nokia un eşec al guvernării? Ministrul transporturilor Anca Boagiu a spus ieri la Pro TV, la emisiunea "După 20 de ani", că suntem în faţa unei decizii manageriale care nu putea fi împiedicată.
Pentru fostul premier Adrian Năstase plecarea Nokia este, în fapt, o moţiune de cenzură pe care realitatea a depus-o la adresa Guvernului.
Zece efecte ale plecării finlandezilor de la Jucu
1.PIB. Guvernul trebuie să ia în calcul la alcătuirea proiectului de buget pe 2012 plecarea Nokia, în condiţiile în care şi fără această plecare prognozele de creştere fuseseră revizuite în jos, de la 3,5-4% din PIB la 2% din PIB, inclusiv de către FMI. Nokia contribuia la formarea PIB-ului cu 0,25-1%.
2.Exportul. Nokia a fost anul trecut al doilea exportator al României, după Dacia Renault - 5% din valoarea exporturilor de 22 mld. euro. În condiţiile în care exporturile au fost motorul care a scos România din recesiune, plecarea Nokia va conta, cel puţin din punct de vedere statistic. Dar deficitul comercial nu va fi grav afectat pentru că Nokia era şi un mare importator.
3.Şomajul. La nivelul ţării, încă 2.200 de şomeri poate nu par mulţi. Potrivit datelor INS, rata şomajului ajustată sezonier a fost în august 2011 de 7,3% (709.000 persoane). Dar, pe plan local, 2.200 de noi şomeri vor însemna foarte mult. Cu 11.800 de şomeri în august, Clujul era pe locul 14 în topul judeţelor ca număr de şomeri. Încă 2.200 de şomeri ar ridica judeţul pe poziţia a opta (corespunzător unei rate a şomajului de circa 4% - 3,3% în prezent, una dintre cele mai mici din ţară).
4. Venituri mai puţine la bugete. La un salariu mediu brut de 1.000 de lei lunar, cei 2.200 de angajaţi contribuie la veniturile statului cu impozite anuale pe venituri salariale de peste 400 mil. lei, la care se adaugă contribuţia la şomaj şi sănătate şi contribuţiile de asigurări. Dacă toţi aceşti oameni nu şi-ar găsi de lucru, statul trebuie să le asigure ajutoarele de şomaj.
5. Efectul neîncrederii. Dacă unii analişti susţin că efectul Nokia nu va fi devastator la nivel macroeconomic pentru că compania nu contribuia cu foarte mult la formarea PIB-ului, ei iau în calcul efectul psihologic, care este mai greu de cuantificat - acela al neîncrederii care s-ar putea instala în rândurile potenţialilor investitori pe piaţa locală.
6. Efortul de a căuta noi investitori. Premierul Emil Boc a susţinut că va lua în coordonarea sa efortul de căutat noi investitori care să suplinească plecarea Nokia. El afirmase, săptămâna trecută că există un risc major de delocalizare a unor investiţii multinaţionale din România, deoarece criza accentuează competiţia globală şi că Guvernul trebuie să fie pregătit ca, într-o asemenea eventualitate, să atragă alte investiţii străine în ţară. Compania Bosh a fost nominalizată între cele care ar putea lua locul Nokia.
7. Pierderi pentru veniturile locale. Autorităţile locale pierd sume importante după plecarea Nokia. Primarul comunei Jucu Dorel Pojar spune că Nokia contribuia la bugetul local cu câteva milioane de lei, ceea ce însemna foarte mult pentru o comună cu ceva mai mult de 4.000 de locuitori.
8. Pierderi pentru colaboratorii Nokia. Companiile care aveau afaceri cu Nokia vor fi afectate. Firma Tur Centro Trans din Zalău era transportatorul cu care lucra Nokia pentru aducerea la lucru a muncitorilor. Reprezentanţii firmei admit că vor fi afectaţi, dar nu dau detalii. Din datele Ministerului Finanţelor rezultă că contractul cu Nokia a crescut foarte mult cifra de afaceri şi profitul companiei. Dacă în 2009 compania avea o cifră de afaceri de 16,4 mii lei şi un profit de 22 mii lei, în 2010 profitul a crescut la 1,6 mil. lei. Hotelul de cinci stele Cyti Plaza Cluj colabora şi el cu Nokia. Cozmin Sîndean, reprezentantul hotelului, spune că, săptămânal, Nokia organiza aici conferinţe şi evenimente şi şapte-opt camere erau ocupate în fiecare zi de străinii care veneau la Nokia.
9. Strategia de dezvoltare pe infrastructură. Autorităţile locale trebuie să regândească strategia de dezvoltare pe infrastructură întrucât a acordat facilităţi Nokia care este posibil să nu folosească altui investitor. Companiile care vizau dezvoltarea unor proiecte imobiliare pentru angajaţii Nokia trebuie să se reorienteze.
10. Preţurile terenurilor. Preţurile terenurilor au crescut după venirea Nokia de la 4-5 euro/mp la 25-26 euro/mp. Dar efectul Nokia nu a fost cel scontat, multe terenuri au rămas necumpărate, ca efect al crizei. Acum poate fi anticipată o prăbuşire a preţurilor şi pierderi pentru investitori.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
