ZF Bankers Summit ‘18. Băncile nu se mai cumpără între ele. Fondurile de investiţii vor avea tot mai multă greutate în consolidarea sectorului bancar românesc

6 iul 2018 Autori: Anelis Baciu , Roxana Rosu , Alex Ciutacu , Alexandra Cepăreanu

ZF Bankers Summit ‘18, cea mai importantă conferinţă din sistemul bancar din România, a reunit peste 200 de participanţi, şefi ai principalelor bănci din România, consultanţi şi antreprenori

♦ Băncile locale nu sunt interesate să achiziţioneze alte bănci, care au cote de piaţă de circa 1% ♦ Sunt şanse mici ca o bancă mare să mai vină în România, însă fondurile de investiţii pot veni cu o nouă perspectivă, o nouă strategie ♦ Obţinerea aprobării BNR pentru o achiziţie este un proces foarte serios ♦ Aprobarea BNR obţinută de J.C. Flowers pentru achiziţia Piraeus este un semnal.

Strategia băncilor mari de a miza în primul rând pe creşterea organică, prin câştigarea de noi clienţi, lasă spaţiu fondurilor de investiţii să joace un rol tot mai consistent în consolidarea sectorului bancar local, iar aprobarea obţinută de fondul american J.C. Flowers pentru achiziţia Piraeus este un semnal că BNR ar putea fi mai deschisă la astfel de tranzacţii, au declarat partenerii specializaţi în piaţa de fuziunii şi achiziţii din cadrul celor mai mari companii de consultanţă la ZF Bankers Summit ‘18.

„Consolidarea sectorului bancar se va face prin prisma unor fonduri de investiţii care intră pe piaţă, iar un astfel de jucător poate avea succes în România. Mă aştept ca băncile cu o cotă mică, de 0,5-0,7% să fie achiziţionate în perioada următoare, să spunem într-un an şi jumătate. O bancă mică este implicată într-un astfel de proces în prezent. Băncile cu o cotă de piaţă în jurul nivelului de 1% nu pot rămâne decenii în piaţă pentru că nu pot gestiona costurile în creştere”, a explicat Radu Dumitrescu, partener în cadrul Deloitte România.

Banca Naţională a fost destul de prudentă până acum în ceea ce priveşte fondurile de investiţii, însă avizul favorabil pe care BNR l-a dat fondului american de investiţii J.C. Flowers pentru achiziţia sucursalei locale a grupului grecesc Piraeus este un semnal care întăreşte ideea consolidării sectorului bancar prin participarea fondurilor de investiţii.

Trei fonduri de investiţii activează în sectorul bancar în prezent, dintre care două americane - Broadhurst, care deţine Libra Internet Bank, J.C. Flowers, cumpărătorul Piraeus - şi fondul local Axxess Capital, controlat de Horia Manda - acţionarul Patria Bank. Şi fondul britanic Argo Capital este în discuţii pentru intrarea pe piaţa bancară locală, prin preluarea Leumi Bank, acesta aşteptând aprobarea autorităţilor de reglementare, inclusiv a BNR.

„BNR a fost prudentă până acum în privinţa fondurilor de investiţii. Şi legislaţia este foarte tradiţională. Nu este un demers uşor să transpui toate cerinţele pe o structură dfirerită, dar faptul că avem aprobarea pentru preluarea Piraeus este un semnal. Un fond de investiţii poate veni cu o nouă perspectivă, o nouă strategie. Investitorii de tipul fondurilor de investiţii vor veni să consolideze”, a afirmat Laura Toncescu, partener în cadrul KPMG.

Evenimentul ZF Bankers Summit '18 a fost realizat în parteneriat cu Visa, Alpha Bank, CEC Bank, PwC, Garanti Bank, Loxon, Deloitte, Plaut, MasterCard, Idea Bank, Idemia, Advantage, AEGRM, Debt Collection Agency şi Appello.


Consultanţii prezenţi la ediţia din acest an a ZF Bankers au declarat la unison că cea mai mare provocare pentru un investitor dornic să cumpere o bancă în România este să obţină aprobarea de la BNR.

„Nu este greu să cumperi o bancă în România, ci este greu să obţii aprobarea BNR. Banca centrală nu se uită doar la achiziţia în sine, se uită pe termen mediu şi lung, dacă investitorul poate susţine banca în viitor. Aceasta se traduce printr-un business plan discutat foarte serios cu BNR, un suport financiar consistent şi prin experienţă în sistemul financiar-bancar al altei ţări care trebuie însă dovedită BNR”, a punctat Dumitrescu.

La întrebarea ce ar fi mai bine să cumpere un investitor, respectiv o bancă cu probleme versus una stabilă, opiniile consultanţiilor au fost împărţite.

Sebastian Mocanu, partener în cadrul EY România, a spus că el ar miza pe achiziţia unei bănci cu probleme dacă ar fi un investitor pe termen scurt şi pe achiziţia unei bănci stabile dacă ar fi un investitor pe termen mediu şi lung.

„Pe termen scurt, aş cumpăra o bancă stabilă, iar pe termen mediu şi lung una cu probleme pe care să o restructurez. Consider că are sens să cumperi o bancă cu o cotă de piaţă sub 1%, aceasta este strategia celor de la

J.C. Flowers.  J.C. Flowers vrea să crească ban­ca din România prin achiziţii cu intenţia de a o vinde mai departe”, a completat Mo­canu.

Pe de altă parte, Cornelia Bumbăcea, partener în cadrul PwC România, consideră că este mai uşor pentru un investitor să creeze o platformă de creştere decât să facă restructurare. „Eu nu am prea văzut structuri de turnaround bancar (restructurare - n.red.) care să fi avut succes. Este mai uşor să faci o platformă de creştere decât să faci o structură de turnaround. Există bănci care au platforme bune de creştere încă”, a subliniat Bumbăcea.

 

 

Mugur Isărescu, guvernator BNR: Modelul actual de business al băncilor şi realitatea pieţelor va descuraja creditarea, nu BNR

♦ Este o problemă pe care dvs., bancherii, o aveţi: consideraţi creditul ipotecar ca un bulevard larg, pentru că nu ridică momentan probleme. El este de fapt o uliţă îngustă şi mai este şi înfundată. Nu puteţi continua aşa.

♦ Nu BNR va descuraja creditarea, ci va fi descurajată de modelul actual al băncilor comerciale şi de realitatea pieţelor. Dacă nu vă creaţi o altă piaţă, în special în domeniul corporate, debuşeul creditului spre gospodării este limitat.

♦ Există o tendinţă de supraîndatorare pe segmentul persoanelor cu venituri sub salariul mediu.

♦ Este bine să rămână sănătos creditul. O creştere a intermedierii financiar-bancare sănătoasă, sustenabilă şi echilibrată nu se poate baza excesiv pe sectorul gospodăriilor populaţiei, inclusiv pe creditul ipotecar.

♦ Cu cât ar trebui să crească anul stocul creditării sectorului privat astfel încât intermedierea financiară să revină la nivelul de acum şapte ani, de 40%, de la 27% în prezent? Unul dintre răspunsuri, bazat pe calcul, este că la un ritm de expansiune de 10% a creditării se poate atinge în 10 ani acest lucru, cu o majorare a PIB de 6% în medie. Este un calcul ipotetic. Ne trebuie 10 ani cu 10% creştere a creditului privat ca să ajungem la ce a fost atunci. Apreciez că o asemenea creştere a creditării cu 10% este de domeniul posibilului, dar este foarte puţin probabilă, ca să nu spun că este improbabil ca ascensiunea intermedierii financiare să survină în urma continuării modelului de business prevalent în prezent.

♦ România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară dintre ţările membre ale UE, de 27% din PIB. S-ar putea ca anul acesta să se inverseze uşor, însă nu datorită unei evoluţii spectaculoase a creditării, ci datorită faptului că economia poate să încetinească.

♦ Faptul că există resurse de creditare este o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru ca expansiunea creditării să se producă. Există  mai mulţi factori care limitează materializarea potenţialului de creditare, printre care şi incertitudinea legislativă creată de iniţiative legislative nefericite. Resurse pentru expunerea băncilor faţă de economie există.

♦ România va creşte la potenţial. Dar inteligent, înţelept este să te întrebi care este motorul cu care înlocuieşti stimularea creşterii economice. O tracţiune extraordinară o poate avea creditul - echilibrat, sustenabil, sănătos. Există potenţial de expansiune a creditării către companii.

♦ Mai mult, creditul direcţionat către investiţii productive mi se pare un mod inteligent în care poate fi amorsat un cerc virtuos între credit, investiţii şi productivitate, care să plaseze economia pe o traiectorie de creştere sustenabilă pe beneficiul tuturor.

♦ Modelul prevalent în activitatea de creditare din prezent, orientat spre retail şi creditarea gospodăriilor, cu neglijarea cuvântului corporate ,nu cred că este optim nici din perspectiva cercului virtuos, şi nici din cea a unei creditări sănătoase sustenabile şi durabile.

♦ Europa are o situaţie deosebită. Noi nu suntem în zona euro şi suntem în continuare o ţară emergentă corelată mai degrabă cu Polonia şi Bulgaria. Ecartul de dobândă între noi şi celelelalte ţări ne ajută relativ să avem o stabilitate a leului.

♦ Trebuie să revitalizăm ce am făcut în anii ‘90, când am creat nişte fonduri de garantare. Cum poate o bancă să dea un credit cuiva care nu are o istorie, este înfiinţat de doi ani şi nu ştie ce comportament va avea la rambursare?

 

 

Ce au declarat speakerii prezenţi la conferinţa ZF Bankers Summit ’18

 
 

LIVIU VOINEA, viceguvernator, BNR

♦ Inflaţia de acum este aproape de maxim. De la acest nivel va începe să scadă, aşa că nu văd de ce să fi majorat dobânda de politică monetară acum. Pe baza datelor economice am luat decizia de a nu modifica dobânda de politică monetară. Băncile centrale nu lucrează cu certitudini, sunt multe variabile neobservabile care se schimbă inclusiv retroactiv. Ne bazăm pe datele efective, care se pot observa, şi pe judecata profesională. Am încredere că inflaţia va stagna şi apoi va scădea. De ce să creştem atunci dobânda acum? BCE a spus că mai deveme de vara viitoare nu se vede o schimbare de politică de dobânzi, dar până la urmă vor creşte.

♦ Perioada de dobânzi scăzute se va încheia încet-încet.

♦ Creditul nu face parte din PIB este o sursă de finanţare a unor componente din PIB, deci poate avea o influenţă indirectă asupra PIB-ului.

♦ În acest an, ritmul de creştere a creditului va fi superior ritmului de creştere a economiei.

♦ Am prognozat o creştere a PIB în acest an sub cea din 2017. Vom vedea dacă rămâne peste nivelul PIB-ului potenţial, de 3,5-4%.

♦ Creditul a crescut în pofida creşterii ROBOR care a avut o evoluţie normală până la un punct. ROBOR a fost decuplat în jos faţă de dobânda de politică monetară datorită excesului de lichiditate. Acest exces de lichiditate s-a reglat în prezent, iar ROBOR este acum unde trebuie să fie, respectiv mai sus faţă de rata de politică monetară şi mai jos faţă de rata dobânzii Lombard, care este la 3,5%. În acest interval, ROBOR poate varia.

♦ Nu înseamnă că nu ne preocupă creşterea ROBOR, ne preocupă, dar nu ne îngrijorează. Ne îngrijorează impactul pe care îl poate avea asupra capacităţii de onorare a datoriei la nivelul populaţiei şi companiilor. ROBOR are influenţă pentru 80% din contractele de credit.

♦ Noi am recomandat clienţilor să se îndrepte către creditele cu dobândă fixă, iar pe fluxul nou de credite am văzut această schimbare.

♦ Creşterea preţurilor la imobiliare a fost 6% în Bucureşti, 4% în ţară. Nu am trecut pragul de semnal, dar nu suntem departe de el. Dacă trecem de 8%, BNR are o serie de politici macroprudenţiale, unele implementate, altele în analiză, nu suntem însă la acel moment.

 
 

Dana Demetrian, vicepreşedinte, BCR

♦ Riscul ca fintech-urile să ne atace nu există, însă trebuie este să ne transformăm noi înşine în fintech-uri, să lăsăm oamenii să gândească, să se dezvolte, să nu limităm creativitatea oamenilor. Şi mai mult, cred că trebuie să scoatem la suprafaţă principalul aspect, există o mare diferenţă între fintech-uri şi bănci, şi anume că băncile se pot transforma în fintech-uri, dar fintech-urile nu se pot transforma în bănci. Pentru a dezvolta sistemele pe care le avem noi, ar dura ani şi ar costa foarte mult.

♦ Cred că pot să spun după 20 şi ceva de ani că România are o şansă. Trebuie să credităm, dar trebuie să fim stăpâni pe stabilitatea sistemului, să nu generăm riscuri viitoare. Avem nevoie de multă educaţie în zona micilor întreprinzători, iar noi trebuie să stabilim aceste reguli. Evoluţia de piaţă ne spune că trebuie să fim cu un pas înainte şi nu cred că pregătim România pentru anul acesta sau pentru anul următor, ci pentru următorii 10 ani.

♦ Trebuie să finanţăm corect. Băncile au implementat sisteme de risc mult mai avansate decât 2008-2009. De aceea şi NPL-urile sunt la un nivel scăzut. Creşterile de la 10-15% din bilanţuri sunt corecte, cât timp au în spate analize corecte ale riscului. Să lăsăm băncile să folosească sisteme de analiză de predictibilitate ca să nu ajungem ca în 2008.

♦ Avem nevoie de educaţie financiară. Companiile mici trebuie să ştie ce înseamnă un bilanţ, să facă business pe termen lung, nu doar un start-up pentru un an, avem o rată mare de închidere în rândul companiilor mici în România.

 
 

Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania

♦ Riscurile pentru perioada următoare sunt creşterea dobânzilor, scăderea forţei de muncă, impredictibilitatea şi conjunctura globală.

♦ Creşterea dobânzilor nu este un fenomen separat. Ea vine la pachet cu altele, cu creşterea salariilor. Anul trecut, creşterea netă pe creditare a fost mai mică, fiind contaminaţi şi de curăţarea bilanţurilor. Anul trecut am avut circa 200.000 de credite noi.

♦ Creştem pe antreprenoriat, IMM, microfinanţare. Căpătăm experienţă şi pe zona de corporaţii, avem o echipă nouă. Dar zona noastră principală rămâne cea de IMM şi retail. Vedem mare potenţial de creştere pe creditul comercial pe piaţă.

♦ Aş vrea să ştiu cum se va face monetizarea digitalizării. Apare un fintech precum Revolut de exemplu, care are o capitalizare mai mare decât BT la un sfert din numărul de clienţi ai BT, şi sunt curios cum vor rezista şi vor monetiza acest tip de modele în viitor. Din ce văd eu, clienţii sunt destul de bine educaţi pe zona de digitalizare.

♦ Cred că va continua consolidarea în sistemul bancar, au apărut costuri, cum este costul reglementării, sunt milioane de pagini de scris, în fiecare an apare un GDPR. Ai nevoie de dimensiune ca să faci faţă. Apoi digitalizarea are nişte costuri. Implementezi un sistem şi după şase luni cauţi altul, ca să te aliniezi la piaţă. Este greu pentru băncile mici să fie sustenabile şi profitabile.

♦ Creşterea organică a fost mereu de bază pentru noi, chiar când am făcut achiziţii. Acum, când ne creşte cota de piaţă cu 1% an de an, băncile mici nu mai sunt de interes. Cred că vom vedea transferuri de portofolii de clienţi.

♦ Nu anticipăm o scădere pe segmentul de cerere ca urmare a creşterii dobânzilor, creşterea salariilor compensează creşterea dobânzilor. Noi (BRD - n. red.) vrem să creştem creditarea pe toate segmentele, retail, IMM, corporate. Provocarea pe care noi, băncile în general o avem constă în convingerea clienţilor să aleagă dobânzile fixe, în special pe segmentul creditelor ipotecare.

♦ Ştim că nu suntem perfecţi, este loc de îmbunătăţire pentru toate băncile. BRD are o strategie pe trei ani bazată pe patru piloni: primul pilon se referă la calitatea serviciilor şi îmbunătăţirea acestora, al doilea se referă la creşterea loialităţii angajaţilor, al treilea pilon are în vedere obţinerea de rezultate sustenabile pentru că acestea ne permit să ne răsplătim acţionarii şi să alimentăm creşterea viitoare, iar cel de al patrulea constă în responsabilitatea faţă de societate.

♦ Trebuie să ne dezvoltăm pe zona de digitalizare, să dezvoltăm parteneriate cu fintech-urile. Noi avem în derulare astfel de proiecte, dar trebuie să avem în vedere că aceste modele de business nu au fost testate în toate condiţiile de piaţă.

♦ Noi vizăm creşterea organică. Trebuie să ai cel puţin 5% cotă de piaţă pentru a fi o bancă viabilă în piaţă, noi suntem peste 10% cotă de piaţă, deci avem un nivel confortabil. Desigur, ne vom uita la oportunităţile care vor fi în piaţă, face parte din jobul nostru.

 
 

Dan Pascariu, preşedinte, UniCredit Bank

♦ Nu cred că România poate să susţină mai mult de 10 bănci. Această fragmentare creează distorsiuni şi potenţiale pericole în piaţă.

♦ Românii au fost obişnuiţi cu un ROBOR mult mai mare şi tot au luat credite. Pericolul este vizavi de percepţia celor care au luat credite când ROBOR-ul era subunitar. Există un pericol al discursului populist care accelerează costurile cu profiturile băncilor. Eu cred că până la urmă lucrurile se vor stabiliza şi vor intra în normalitate.

♦ Dacă mă uit în banca la care lucrez, constat că plecările din bancă nu sunt către alte bănci, ci spre companii din domeniul tehnologiei. Adică industria bancară nu mai e sexi. Dacă mă uit la colegii mei din bancă, avem oameni care au fost angajaţi cu 10 ani în urmă, suntem noi în măsură să atragem cele mai bune talente de pe băncile universităţii sau din alte industrii? Nu prea, pentru că noua generaţie are alte aşteptări, iar industriile tehnologice au un mesaj mai atractiv.

♦ Acum câţiva ani, când au apărut fintech-urile, am fost avertizat de un prieten că ne vor demola, realitatea este că nu e chiar aşa, pentru că fintech-urile nu pot să facă ce fac băncile, în materie de atragere de depozite. Marile companii de telecomunicaţii nu au reuşit să preia porţiuni importante de la bănci, pentru că există anumite lucruri pe care doar banca le poate oferi. Noi trebuie să facem parteneriate cu fintech-urile pentru a veni cu noi tipuri de experienţe potrivite nevoilor noilor generaţii de clienţi.

 
 

Gheorghe Marinel, vicepreşedinte, BRD-SocGen

♦ Încă este potenţial pe creditarea persoanelor fizice. Creşterile vor fi în continuare, dar mai mici decât până acum. Cerere pe piaţa forţei de muncă există, iar acest lucru va duce la evoluţia pozitivă a veniturilor românilor. Este o efervescenţă în zona marilor oraşe, sunt companii localizate acolo şi vedem o mobilitate a forţei de muncă dinspre zonele mai puţin dezvoltate. Esenţial este cum vor capta băncile acest potenţial, cum atrag clienţii buni. Vrem să construim o relaţie pe lungă durată cu clientul, să îi vindem un pachet de servicii, nu doar un credit.

♦ Pe microcompaniii este un potenţial mare de creditate. Problema cu aceste firme este capitalizarea. Este mult mai greu să finanţezi dacă aplici regulile stricte pe care le aplicăm la corporaţii. Încă există o prudenţă la multe bănci de a intra pe acest segment. Dar cred că lucrurile vor evolua pozitiv pe acest segment. Dar sunt fonduri europene şi programe de stat care susţin aceste companii.

♦ Costul de achiziţie a unui client nou este foarte mare, mai mare decât costul cu un client existent. Facem campanii pentru atragerea clienţilor noi, oferind costuri zero pentru ei, şi încercăm apoi să avem şi venituri de pe urma lor.

♦ Băncile sunt în diferite etape pentru implementarea unui sistem în care clientul să deschidă un cont online. Este vorba de partea tehnică, de aplicaţie, dar şi de modalitatea de cunoaştere a clientului.

♦ Trebuie să atragem şi fonduri europene pentru dezvoltarea României.

 
 

Mădălina Teodorescu, vicepreşedinte, Piraeus Bank

♦ Concentrarea creditelor de nevoi personale de consum se face, în special, în zonele sărace şi în zona de sud a ţării. Pentru a creşte venitul trebuie să finanţăm productivitatea, ca mai apoi să vorbim despre relaţia cu banca şi de intesitatea de dezvoltare a digitalizării. Eu caut soluţi de stimulare.

♦ Cred că problema nu este cum ajunge clientul la bancă, problema este venitul populaţiei. Suntem într-o dispersie foarte mare de venituri. Geografic vorbind, populaţia României este jumătate în mediul urban şi jumătate în mediul rural şi avem o concentrare mare în zona salariilor foarte mici, deci problema principală este nivelul veniturilor.

♦ Partea bună este că populaţia bancarizată a crescut cu 1%, pe un segment de 15-69 de ani cu potenţial de bancarizare. Pe de altă parte, în retail creşte gradul de creditare, un alt aspect este scăderea numărului de relaţii dintre bancă şi client.

 
 

Andrei Stamatian, prim-vicepreşedinte, CEC Bank

♦ Eu nu cred că Revolut sau fintech-uri de tipul acesta pot avea impact acum. Avem 2 milioane de clienţi activi şi jumătate au carduri. Din jumătate, 89% îl folosesc doar pentru a retrage bani. Pe cine fură Revolut? Pe cei 89%, le dă card Revolut să-şi scoată banii de la bancomatele băncilor? Eu zic că trebuie să fim în pas cu timpurile, nu pentru că ar fi relevant pentru clienţii existenţi, ci pentru noua generaţie. Dar eu nu cred că este o ameninţare iminentă.

♦ Legiuitorul din România a venit cu reglementarea cu contul de bază, cu costuri foarte reduse. Dacă un astfel de client vulnerabil vine la noi la bancă, poate alege un card care poate permite retrageri cu costuri zero oriunde în România şi în UE. Provocarea vine din faptul că este mai greu să investeşti în marketing. După ce oferi produse la costuri reduse, este greu să mai investeşti şi în marketing. Noi suntem şi într-o zonă mai bună pentru că se pot plăti taxe la noi începând de anul acesta, iar atunci când vin clienţii le putem oferi şi acest produs de cont de bază.

♦ Ne-am uitat pe o medie a duratei creditului pe Prima casă şi ipotecare faţă de durata maximă posibilă pe un produs. Avem clienţi cărora le mai putem prelungi perioada de creditare scăzând rata, dar avem clienţi care sunt deja pe suma maximă şi durata maximă.

♦ Eu sunt un client la bănci din SUA şi Franţa şi poate unele părţi sunt mai uşoare la ei, precum deschiderea de cont, dar sunt multe facilităţi mult mai avansate prin mobile banking în România, de exemplu. Încercaţi să faceţi un transfer de peste 2.000 de dolari din SUA în România, nu veţi putea.


 

Ionuţ Stanimir, director executiv marketing şi comunicare, BCR

♦ Se schimbă marketingul, comportamentul consumatorului şi cred că am trecut în altă etapă în ce priveşte percepţia serviciului bancar. Consumatorii sunt mult mai pragmatici, când găsesc o ofertă mai bună pleacă. Cred că şi marketingul trebuie să se schimbe. Marketingul nu înseamnă doar promovare, ci şi costumer journey.

♦ Vorbim mult de penetrarea bancarizării. Dacă ne uităm la soluţiile de tranzacţii oferite de bănci, ele sunt avansate. Dar cred că nu am vorbit destul despre intensitatea bancarizării. Cred că sunt prea puţine soluţii propuse de bănci despre ce poţi să faci cu banii tăi.

♦ O proporţie bună din populaţie trăieşte precar în România, dar ea nu trebuie să rămână aşa. Ca să nu avem sărăcie cruntă la 100 km de Timişoara trebuie să ne gândim cum ducem capitalul acolo.

♦ Dacă serviciile bancare vor da valoare adăugată şi convenienţă şi dacă va creşte nivelul educaţiei financiare în rândul a clienţilor, nu vom avea probleme.

 
 

Sergiu Mircea, director marketing şi comunicare, Banca Transilvania

♦ Cred că potenţialul pieţei are mare legătură şi cu intervalul la care ne uităm. Cu cât lărgim intervalul, imaginea se schimbă. Îmi amintesc de primele credite, de acum 14-15 ani pe care le-am luat. Mergeai la bancă să vezi dacă îţi dă, pentru că primeau puţini credit. Mergeai pentru adeverinţă de venit, dura 2-3 zile să o primeşti, per total, un credit de nevoi personale era o experienţă de o lună. În 10 ani, experienţa clienţilor este schimbată radical. În momentul acesta vedem credite online, vedem o schimbare radicală a modelului de selectare sau de eligibilitate a clienţilor.

♦ Experienţa clientului va influenţa evoluţia sistemului bancar. Sub o formă sau alta, calculatorul decide şi astăzi ce se întâmplă. Eu cred că băncile din România, fiecare în viteza ei, lucrează la acest lucru. Nu toată lumea a început încă digitalizarea, fiecare lucrează pe proiectele lui şi vom vedea rezultatele în zone diferite.

♦ Eu cred că lucrurile nu se mişcă la viteza pe care o dorim noi pentru că nu suntem grăbiţi de nimic. Nu există niciun competitor în piaţă care să măture tot. Câţi foloseam acum doi ani Netflix? Când va apărea un disruptor, va exista sentimentul de urgenţă.

 
 

Cătălin Calotă, account manager, MasterCard

♦ Cred că este important să înţelegem cum funcţionează economia locală din zona rurală. Acolo funcţionează o economie alimentată de surse lichide. Paradoxul face ca tocmai acei oameni care muncesc acolo să aibă cea mai mare nevoie de modernizare a serviciilor, şi cred că efortul ar trebui să fie comun, pentru a le pune la îndemână nişte instrumente simple.

♦ Nu suntem acolo unde ne dorim să fim, pentru că am uitat de unde am plecat şi cât de departe vrem să ajungem. Una dintre marile noastre provocări este incluziunea financiară. Avem infrastructură, avem echipament, echipăm oamenii cu carduri, dar pasul important este să îi învăţăm cum să folosească instrumentele pe care le punem la dispoziţie. Toţi trebuie să îi învăţăm pe oameni să se simtă în siguranţă folosind produsele noastre. Dacă eşti limitat la circulaţia simplă a numerarului, ai puţine şanse să îţi vinzi produsele şi în altă parte.

♦ Eu cred că viitorul aparţine mai multor soluţii, iar noi va trebui să îmbinăm soluţiile pentru fiecare client în parte. Incertitudinea este maximă pentru un timp foarte scurt. Noi trebuie să fim pregătiţi pentru tot ce ne cer clienţii.

♦ Lucrurile încep să se schimbe pentru că odată cu digitalizarea creşte şi mobilitatea consumatorului. Digitalizarea elimină bariere şi deschide competiţia, dând posibilitatea consumatorului să facă multiple manevre şi să plece de la o companie la alta atunci când nu este mulţumit.

 
 

Victor Andrei, director operaţiuni de piaţă, BNR

♦ Sunt multe fonduri de investiţii care se bazau pe finanţarea extrem de ieftină, mergeau pe pieţe cu dobânzi mici şi situaţii macroeconomice bune. Acesta este modelul lor de business, inclusiv în România. Fie obţin randamente mai mari, fie retrag banii din ţara unde nu mai funcţionează modelul. Ei vor să facă profit.

♦ Aşteptările inflaţioniste sunt încă jos. Ele nu sunt o justificare pentru dobânzile la titluri de stat. Alţi factori au influenţă mai mare. Vedem sell-off-uri pe alte pieţe, volatilitate în ţările vecine.

♦ Dacă Robor sare de 3,5%, cât este în prezent rata Lombard, băncile pot veni să se finanţeze la acest nivel la noi, pe termen scurt.

♦ Cea mai mare valoare a ROBOR a fost 228% în 1996, am avut şi 48% în 2008. Minimul a fost la 0,68%. Nimeni nu vrea să se întoarcă la momente când dobânda de refinanţare era 640%. Din 2005 în 2008, media anuală a ROBOR a fost de patru ori peste ce avem acum. Nivelul pe care îl vom avea în viitor depinde de multe lucruri, de situaţia internaţională.

♦ În operaţiunile de piaţă, avem multe instrumente cu care putem implementa măsurile de politică monetară. De câte ori se decide că trebuie să creştem lichiditatea, avem instrumente de a injecta lichiditate. Şi invers, când e nevoie, atragem lichiditatea. Efectele lor sunt perene sau temporare.

 
 

Claudiu Cercel, vicepreşedinte, BRD-SocGen

♦ Noi ne aşteptăm la alte două creşteri ale ratei principale de politică monetară, până undeva la 3%. Nu ne aşteptăm ca ROBOR să mai crească foarte mult. Eliminăm din discuţie factori externi care pot surveni, dar scenariul central este că pe baza unei rate de politică monetară aflate în jur de 3%, ROBOR nu ar trebui să mai crească foarte mult. ROBOR este la 2,9-3% la finalul acestui an în materialele noastre de research. Nu aş crede o corecţie de 0,4% până la finalul anului, dar rămâne de văzut.

♦ Nu vedem cursul mai sus de 4,7 lei pentru un euro pentru că randamentele în România sunt suficient de atractive pe baze relative încât orice creştere percepută ca semnificativă poate atrage investiţii.

♦ În mod cert există o decelerare în cererea pentru creditele de consum. Un anumit “lag” (întârziere - n.red.) pe zona de credite imobiliare, dar şi acolo, nu poate rămâne fără efect în cerere această creştere a dobânzilor care are nevoie de timp pentru a se propaga.

♦ Băncile au de unde să îşi susţină creşterea portofoliului de credite, de aceea nu mă aştept la majorarea dobânzilor la depozite. Cred că am putea vedea mişcări ale băncilor în ceea ce priveşte dobânzile la depozite la lei în a doua jumătate a anului viitor.

 
 

Andrei Ionuţ Popescu, head of trading, BCR

♦ Se remarcă o scădere a încrederii consumatorului, care se traduce într-o scădere a excedentului de cerere care ar trebui să se traducă în consum, în economie şi în final într-o presiune mai mică pe leu.

♦ Nu avem motive pentru un curs mai mare de 4,7 lei pentru un euro. La nivel de ROBOR, suntem în consens cu prognoza pieţei, de circa 3% până la finalul anului.

♦ Aş spune că suntem într-un context în care lichiditatea joacă un rol important şi într-un moment în care Ministerul de Finanţe trebuie să scoată în fiecare lună o sumă considerabilă. Dacă ne uităm la băncile locale, ştim că au randamente mai joase şi exces de lichiditate. Dacă ne uităm la fondurile de pensii, sunt îngrijorări cu privire la Pilonul II. Dacă ne uităm la investitori internaţional, sunt şi pentru ei câteva constrângeri. Ministerul Finanţelor, ca şi comportament, se împrumută gradual de-a lungul anului pentru a nu pune presiune pe curba de randamente şi are obiceiul să cheltuie spre a doua parte a anului. Este consistent cu un nivel al ROBOR mai jos.

♦ România este încă activă în comparaţie cu Polonia. Cred că depinde foarte mult de interpretarea investitorilor legat de cum va funcţiona politica monetară în România şi cred în prognoza băncii centrale şi a pieţei că vom vedea o ajustare la sfârşitul anului.


 

Florin Ilie, director executiv pieţe financiare, ING Europa Centrală şi de Est

♦ În ceea ce priveşte variaţia lichidităţii în piaţă, la începutul anului erau 20 de miliarde de lei în piaţa din România, iar în ultimele şase luni volumul a scăzut la 6-7 miliarde de lei. Aceste fluctuaţii de llichiditate duc la creşterea ratelor dobânzilor.

♦ Şi activitatea băncilor are un impact pe piaţă şi ce face trezoreria statului are impact pe piaţă. Asta impactează dobânda. Dacă banii din titlurile de stat vin în piaţă într-un mod natural, atunci dobânda este impactată.

♦ Dacă vorbim de ce se întâmplă în piaţă, BNR controlează într-un fel piaţa, încearcă să gestioneze cantitatea de lei din piaţă. O face prin dobânda de referinţă.

♦ Nu vedem un nivel mai mare al ROBOR-ului până spre finalul anului, poate anul viitor un 3,5%. La sfârşitul anului 2018 îl vedem între 2,90 şi 3%.

♦ Cursul pe termen scurt îl vedem tot între 4,60 şi 4,70 lei pentru un euro, nu cred că vom vedea volatilitate.

♦ Aşteptările privind inflaţia din România s-ar putea să se ajusteze la un nivel rezonabil şi o să îi vedem pe investitori cum încep să investească mai mult.

 
 

Sebastian Mocanu, partener, EY România

♦ Majoritatea băncilor de pe piaţa locală sunt bănci cu capital străin, care aparţin de o bancă-mamă. Astfel, tendinţele arată că nu vor avea loc anul acesta fuziuni între băncile din top 10 de pe piaţa locală, decât dacă sunt determinate de deciziile regionale.

♦ Consolidarea va fi inevitabilă. Sunt costuri legate de reglementare care vor aduce costuri suplimentare. Nu ne aşteptăm să vedem fuziuni între băncile din top 10 decât dacă sunt determinate de tendinţe la nivel regional. Pentru a creşte valoarea unei bănci este nevoie să creşti în mărime. Creşterea o poţi face prin aceste achiziţii, chiar dacă sunt mici.

♦ Profitul sau accesul la poolul de profit al unei ţări este destul de limitat. Este destul de dificil să obţii profituri rezonabile. O cotă de piaţă de 5% poziţionează o bancă la o parte mai semnificativă din profiturile care se pot strânge în sistemul bancar.

♦ Consider că are sens să cumperi o bancă cu o cotă de piaţă sub 1%, aceasta este strategia celor de la J.C. Flowers. Am văzut recent un articol în care J.C. Flowers spunea că vrea să crească banca din România prin achiziţii cu intenţia de a o vinde mai departe.

 
 

Radu Dumitrescu, partener, Deloitte România

♦ Cred că consolidarea sectorului bancar se va face prin prisma unor fonduri de investiţii care intră pe piaţă. Consolidarea nu se va opri, nu vom avea bănci care rămân decenii cu o cotă de 1%, pentru că nu pot gestiona costurile.

♦ Mă aştept ca băncile cu o cotă de 0,5-0,7% să fie achiziţionate în perioada următoare, într-un an jumătate să spunem. În prezent există un astfel de proces în derulare. Este mai uşor să digeri un “animal mic” decât unul mare. Când ai o bancă mare, poţi gestiona mai uşor preluarea unei bănci mici.

♦ Un fond de investiţii poate avea succes în România pe domeniul bancar.


 

Cornelia Bumbăcea, partener, PwC România

♦ Băncile trebuie să se uite mai mult la piaţă şi la clienţi.

♦ Sunt fonduri de investitii care caută să investească în piaţa din România. Fondurile de investiţii vin cu o strategie foarte bine formulată pentru că vor să crească cât mai repede şi să obţină o cotă de piaţă cât mai mare. Nu au venit multe bănci în România pentru că s-au dezvoltat pe piaţa lor. Sunt multe firme şi fonduri de investiţii poloneze care au echipe care se uită spre România, nu neapărat în sectorul bancar.

♦ Este mai uşor să faci o platformă de creştere decât să faci o structură de turnaround. Eu nu am prea văzut structuri de turnaround bancar care să fi avut succes. Există bănci care au platforme bune de creştere încă.

♦ J.C. Flowers, care a cumpărat Piraeus Bank este un consolidator important. Partea cea mai grea la aceste tranzacţi este integrarea, pentru că  este destul de dificilă. Probabil că J.C. Flowers  se va uita la cel puţin trei bănci, după Piraeus, încă două.

♦ Există atât de multă experienţă şi inteligenţă în sistemul bancar românesc, prin care cei care au construit bine până acum probabil vor putea, cu un pic de tehnologie şi curaj, să construiască ceva inovator pe piaţa din România. Ceva ieşit din comun care să facă o diferenţă majoră.

 
 

Laura Toncescu, partener, KPMG

♦ BNR a fost prudentă până acum în privinţa fondurilor de investiţii. Şi legislaţia este foarte tradiţională. Nu e un demers uşor să transpui toate aceste cerinţe pe o structură dfirerită. Dar faptul că avem aprobarea pentru preluarea Piraeus este un semnal. Un fond de investiţii poate veni cu o nouă perspectivă, o nouă strategie. Ei vor veni să consolideze. Nu cred că va veni o bancă mare în România. Băncile regionale sunt deja aici.

♦ Băncile văd fintech ca o piaţă paralelă, dar nu este. Este o sursă de inovaţie care trebuie folosită de bănci. Cred că 2018 va fi un an de transformări substanţiale şi la nivelul băncilor.

♦ Procesul de aprobare a unei achiziţii pe piaţa bancară la BNR este foarte foarte serios. Business planul discutat cu BNR trebuie să arate experienţa care susţine acel business plan, inclusiv experienţă în a manageria instituţii financiar-bancare. De aceea a fost greu pentru fondurile de investiţii să intre pe piaţa financiar- bancară în Europa, nu doar în România. Trebuie să dovedeşti că ai fonduri la dispoziţie.

 
 

Andrei Caramitru, fost consultant McKinsey şi Boston Consulting Group

♦ Îmi este teamă că în momentul în care vine un start-up foarte bine finanţat va fi foarte greu pentru bănci să intre în competiţie cu el. Şi mă uit la piaţa de taximetrie, unde Uber cu un singur produs, a ajuns într-un an la 22.000 de maşini în Bucureşti şi a luat 80% din această piaţă. Au atacat practic o piaţă închisă, unde au găsit o breşă perfectă. Această ameninţare există şi pentru bănci, iar sistemul bancar este foarte uşor de atacat.

♦ O altă problemă a băncilor este incluziunea financiară. Există două Românii, care se despart tot mai mult. În mediul urban digitalizarea e ridicată.

♦ Potrivit datelor de la INS, o bună parte din portofoliul de creditare pe segmentul de retail se duce către cele mai sărace 20% dintre persoanele din România.  

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.07.2018

 
Cuvinte cheie:
ZF Bankers Summit ‘18
, Bănci
, sistem bancar
, Fondurile de investiţii
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide