România are nevoie de creştere economică de peste 5% pe an pentru o perioadă de cel puţin un deceniu pentru ca în sfârşit procesul de convergenţă cu Occidentul să se realizeze. Clasa de business este chemată să scrie planul de creştere

ZF lansează proiectul „România 5%“

14 oct 2014 Ziarul Financiar

Convergenţa cu Occidentul, acum ori niciodată * Viitorul României ca ţară este sub semnul întrebării dacă degradarea continuă * Nu putem deveni asistaţii Europei, o anexă secundară de consum a Occidentului * Prin acţiuni de creştere a competitivităţii trebuie să creştem PIB/capita şi să creştem valoarea adăugată rămasă în ţară.

Ziarul Financiar a dat startul proiectului „România 5% creştere economică“, prin care mobilizează clasa de business autohtonă - antreprenori şi companii private - pentru a crea o platformă de relansare economică a României.

La 25 de ani de la Revoluţie, Româ­nia nu-şi poate permite să rateze convergenţa cu Occidentul. Dacă vom ră­mâ­ne în mlaştina unei creşteri economice mediocre sau chiar în recesiune, dacă degradarea va continua, viitorul Româ­niei ca ţară este sub semnul întrebării.

Cu 7.000 de euro PIB per capita, faţă de 35.000 de euro PIB per capita mediu în vestul Europei, şi o creştere estimată astăzi la doar 2,2% pentru 2014 şi 2,4% pentru 2015, se pune tot mai mult problema dacă convergenţa Ro­mâniei cu Occidentul se va realiza vreodată sau niciodată.

Evoluţia structurală a economiei ne-a adus astăzi în situaţia de a fi un simplu furnizor de forţă de muncă necalificată: un milion de salariaţi din cei cinci milioane sunt plătiţi cu salariul minim, iar din cele zece milioane de persoane apte de muncă, doar jumătate sunt salariate.

Resursele naturale sunt exportate sub formă brută, iar amprenta investiţi­ilor străine în dezvoltarea economică locală este insuficientă. În TOP 100 exportatori sunt doar două companii cu capital local, iar 60% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din Ro­mânia sunt deţinute de companii străine.

Gradul de urbanizare al popu­laţiei este de 52%, neschimbat din 1990 până în prezent.

Căderea sistemului de edu­caţie şi a celui de sănătate alungă românii din România, iar pe cei care rămân îi transformă într-o masă de oameni dependenţi de exterior, de baronii locali sau de politicieni. Obiectivul proiectului este crearea unei platforme care să genereze o strategie coerentă de creştere pentru a asigura convergenţa economiei româneşti cu Occidentul şi trecerea la euro în 2019. Este ultima şansă. Altfel, riscul dezintegrării economice, sociale şi politice devine tot mai mare.

Prin acţiuni de creştere a competitivităţii, de atragere şi alocare eficientă a capitalului şi de refacere a resursei umane, acest program va duce la creşterea PIB per capita şi la creşterea valorii adăugate rămase în România.

Programul va include cinci secţiuni: Acţiuni de guvernanţă, Capital, Re­surse umane, Fiscalitate şi Antre­pre­noriat.

Proiectul a debutat printr-o sesiune ZF Expert - „România 5%“, care a avut loc la începutul acestei luni, la care au fost invitaţi antreprenori, econo­mişti, specialişti în fiscalitate şi bancheri pentru a da startul unui plan de refacere a încrederii în economia românească. Măcinată de mediocritatea administraţiei, economia românească este prinsă într-o mlaştină în ultimii cinci ani, cu creşteri economice anemice, care ne îndepărtează tot mai mult de speranţa ca vreodată să ajungem din urmă Occidentul. Ce şanse sunt să putem avea o creştere de cel puţin 10 ani de 5%, de unde trebuie plecat şi ce măsuri s-ar putea lua astfel încât procesul de convergenţă reală faţă de Occident să nu mai fie o himeră? Acestea au fost întrebările adresate celor zece oameni de business din România prezenţi la dezbaterea ZF Expert „România 5%“, care a avut loc la începutul acestei luni la sediul Ziarului Financiar.

Economiştii Aurelian Dochia, Valentin Lazea (economist-şef la Banca Naţională), Radu Crăciun (economist-şef la BCR), Ionuţ Dumitru (economist-şef la Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal) au fost faţă în faţă cu antreprenorii Dan Şucu (Mobexpert), Adrian Mihai (FAN Courier), Mihnea Şerbănescu (DTZ Echinox, firmă de imobiliare), Octavian Pantiş (TMI România, firmă de resurse umane), bancherul Mihai Bogza (preşedinte al Bancpost, preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini) şi expertul în fiscalitate Ionuţ Simion (partener al PwC). Iar dezbaterea s-a focalizat pe posibilitatea reală a atingerii unui asemenea prag minim de creştere economică. Antreprenorii, cu încrederea provenită din depăşirea zilnică a dificultăţilor din businessul real, au marşat imediat la această idee. Economiştii şi-au manifestat oarecare rezerve pentru posibilitatea atingerii unui astfel de prag. Însă concluzia generală a fost că România are nevoie de o asemenea ţintă, chiar dacă în ultimii ani a fost o inflaţie de planuri şi măsuri de relansare. Testul va fi posibilitatea aplicării măsurilor care vor fi incluse până la urmă în planul de creştere economică de 5%. Aici va fi rolul Ziarului Financiar, care, odată ce va stabili împreună cu clasa antreprenorială şi clasa de business din România ce ar trebui făcut pentru ca economia să fie împinsă dincolo de pragul de creştere de 5%, îşi va asuma rolul de portavoce şi de monitorizare a punerii în practică a acestui plan. Ziarul Financiar va continua dezbaterile pe tema „România 5%“, detaliat pe secţiunile: guvernanţă corporatistă, capital, resurse umane, fiscalitate şi antreprenoriat. Prima schimbare în planul propus de ZF a fost făcută la sugestia invitaţilor de la ZF Expert „România 5%“, şi anume introducerea secţiunii antreprenoriat. Programul va fi completat de ideile de relansare a economiei pe care Ziarul Financiar le-a primit ca răspuns la un chestionar trimis către cei mai importanţi 1.000 de oameni din businessul românesc, care vor apărea în anuarul „Who’s Who in Business“.

 

Aurelian Dochia, analist economic

* Am îndoieli vizavi de posibilitatea de a avea o creştere economică de 5% pe termen lung, timp de 10-15 ani

* Pe termen scurt nu există potenţial pentru o asemenea rată de creştere pentru România

* Pentru România există trei constrângeri majore:

Factorul demografic, pentru că România este într-un proces de declin demografic, iar proiecţiile arată că vom ajunge la 15 milioane de locuitori. Imigraţia nu este o soluţie pentru România. Uniunea Europeană are nişte politici de imigraţie selective, nu vrea să fie invadată de populaţia din zonele sărace. Problema nu este forţa de muncă, ci populaţia, care rămâne îmbătrânită şi inevitabil scade consumul. O a doua constrângere este dată de capital, care vine din două surse: capital intern (din economisirea internă) şi cel din străinătate. România are o rată de economisire înaltă, de peste 20%. Condiţiile geo-strategice din lume sunt schimbate în momentul de faţă, iar capitalul străin va fi mult mai temător şi nu va avea aceeaşi libertate de a curge. Între 2002 şi 2012 noi am avut 150 de miliarde de euro capital care a intrat sub diverse forme: investiţii directe, împrumuturi, bani trimişi acasă. A treia constrângere este ceea ce se numeşte productivitatea totală a factorilor.

* Este adevărat că numai dintr-o îmbunătăţire a modului cum funcţionează instituţiile publice, România ar putea să câştige sute de milioane de euro anual.

 

Mihai Bogza, preşedinte Bancpost şi preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini

* Problema demografică poate fi depăşită. Câtă vreme din 10 milioane, populaţia aptă de muncă, numai 5 milioane de persoane sunt active pe piaţa muncii, teoretic am putea avea o creştere economică de 5% numai aducând în fiecare an în plus forţa de muncă de acolo. Problema este cum aduci această populaţie din piaţa „neagră” sau „gri” pe piaţa muncii

* Investiţiile publice, din bani de la buget, parcă se diminuează de la an la an, în pofida creşterii impozitelor, care au dedicaţie précisă către finanţarea acestor investiţii. Şi în sectorul privat scad investiţiile

* Singura soluţie pentru crearea de joburi vine din incurajarea investiţiilor

* Iniţiativa privind o creştere economică de 5% mi se pare benefică. Va fi însă o luptă lungă şi grea. Să nu vă faceţi iluzii

* Noi luptăm de 18 ani pentru promovarea ideilor noastre

* Este în ADN-ul membrilor noştri să nu se dea bătuţi.

 

Valentin Lazea, economistul-şef al BNR

* În actualele condiţii nu putem să avem o creştere economică de 5%. Trebuie schimbate condiţiile, factorii de producţie.

* În România trebuie să combinăm interesul pentru creşterea producţiei cu preocuparea pentru o mai bună distribuire. Aceasta face cu atât mai dificilă obţinerea unor ritmuri de creştere economică mari

* Principalul motiv pentru care România nu se poate dezvolta este educaţia. Românii au cea mai proastă educaţie din Europa. Educaţia trage economia în jos

* Românii sunt plătiţi mai prost decât nemţii sau cehii pentru că avem o productivitate mai slabă din cauza educaţiei mizerabile

* Cea mai mare provocare a României este de a crea 4 milioane de locuri de muncă noi în joburi care nu necesită o calificare ridicată România trebuie să dea de lucru acestor 4 milioane de oameni: două milioane de ţărani şi 2 milioane de „căpşunari”. Aceşti  4 milioane de oameni, chiar angajaţi fiind, nu vor genera ritmuri de creştere spectaculoase

* Problemele de politică economică se rezolvă prin adresarea intereselor şi psihologiei umane

n Suntem în pericol să ajungem în middle-income trap: câştigăm 10.000 de euro pe an pe cap de locuitor şi ne mulţumim cu atât.

 

Dan Sucu, Mobexpert

* Noi suntem obişnuiţi cu ideea de creştere. Ca antreprenor, ritmul de creştere trebuie să fie de minimum 5%.  Pe noi ne obsedează potenţialele de creştere de 50-100%. Unde vedem un decalaj major între ce se face şi ce s-ar putea face, acolo ne concentrăm

* Nu împărtăşesc obsesia pentru exporturi. Obsesia noastră este nivelul de trai al populaţiei şi ideea ca populaţia să aibă bani, pentru a-şi satisface nevoile proprii

* Vrem să vedem dacă taxele pe care trebuie să le plătească sunt cu adevărat necesare, pentru a avea convingerea că banii sunt în buzunarul celui care i-a creat

* Până în 2008 eram obişnuiţi cu creşteri de 200-300%, nici nu auzisem de ideea de scădere

* Trebuie să ne reorientăm, totul este despre alocarea resurselor

* Mi se pare absurd să nu existe o penalizare pentru activele nefolosite. De exemplu hotelul Lido din mijlocul Bucureştiului. Toţi pierdem pentru că nu funcţionează

* În 2010 am luat fiecare proces în parte, de la lemnul din curte până la mobila din casa clientului, să vedem unde se putea economisi. Am făcut o economie de 3-3,2%, dar la câteva săptămâni a venit TVA cu 5% mai mare.

 

Mihnea Şerbănescu, CEO al DTZ Echinox

* Dezvoltarea imobiliară este o cauză a creşterii economice, dar şi un rezultat al acesteia. Avem nevoie de mai multe măsuri pentru dezvoltare imobiliară

* Nu cred că ne mai paşte riscul de a avea o dezvoltare nesănătoasă

* Este momentul să se intervină pentru a se împinge lucrurile, cu iniţiative simple, precum extinderea plafonului unde se aplică TVA de 5% la locuinţe

* Cele două iniţiative care au ţinut sectorul rezidenţial în Bucureşti şi în ţară sunt Prima Casă şi TVA de 5%

* România este în primul rând Bucureşti din punct de vedere economic, dar se dezvoltă şi celelalte oraşe, precum Clujul, Constanţa, Timişoara, care încep să fie pieţe imobiliare sănătoase

* Vizavi de sectorul IT, avem resursa umană care are un potenţial fantastic, dar nu avem agregatorul de capital care să ducă această industrie

* Avem nevoie de oameni cu bani care ştiu să crească o companie

* Ar fi bine să fie şi o iniţiativă a mediului de afaceri, combinată cu factori guvernamentali, să facem un târg relevant în regiune şi să atragem capitalul din afară

* 5% creştere ar însemna în 15 ani dublarea PIB per capita

* Putem să avem creştere de 5%, dar trebuie să ne propunem şi să vrem.

 

Ionuţ Simion, partener taxe al PwC

* Pentru a ajunge la o creştere economică de 5% este nevoie de un efort conjugat: macro şi micro

* Educaţia este un element esenţial. Calitatea educaţiei este din ce în ce mai scăzută. Profesionalizarea este importantă, nu trebuie să termine toţi o facultate, dar cei care termină trebuie să fie competitivi pe piaţa muncii

* Al doilea element important este demografia. Iar al treilea element ar fi infrastructura. Sunt două-trei proiecte foarte importante care dacă ar fi asumate ar duce la colectarea populaţiei care este inactivă

* Există discuţii, dar nimeni nu face un demers concret pentru a vedea în ce constă un astfel de proiect

* În plan micro un element important este fiscalitatea. Un guvern trebuie să creeze un mediu stabil şi predictabil pentru ca antreprenorii români să se dezvolte

* Nu cred că o creştere a cotei de la 16% la 20% este rezolvarea problemelor. Indiferent cât de mare este cota de impozitare, un agent economic se va plasa într-o piaţă care îi aduce profit

* Nu s-a adunat TVA prin consum în aşa fel încât să se alimenteze bugetul de stat. Exportul din punctul de vedere al TVA nu a adus nimic la bugetul de stat. Dacă statul înţelege doar să aplice fiscalitatea prin lărgirea bazei de impunere fără să folosească fiscalitatea cu cap pentru a stimula anumite efecte de creştere economică, nu ajungem nicăieri

* Lipseşte o strategie care să asigure o direcţie de acţiune pe termen mediu şi lung

* Costurile pentru pregătirea unui medic sunt printre cele mai mari costuri cu educaţia pe care statul român le suportă

* La această creştere economică se poate ajunge printr-un efort conjugat, micro şi macroeconomic

* Educaţia este subiectul care afectează cel mai mult. Noi recrutăm 60-100 de absolvenţi pe an, recunoaştem care este pulsul noilor generaţii care vin, iar imaginea pe care o transmit este în niciun caz încurajatoare

* Părinţii care au posibilităţi îşi trimit copiii la studii în afară şi foarte puţini se întorc înapoi.

 

Octavian Pantiş, managing director la TMI România

* Când economia a crescut, a crescut în ciuda politicii guvernului, nu datorită ei

* Dacă ne uităm la contribuţia la PIB de la segmentul privat, este puternică. Dacă ne uităm la influenţa pe care o are însă segmentul public, aceasta este imensă

* Dacă spunem că economia trebuie să crească cu 5%, sunt iniţiative punctuale

* Este ca şi când am avea un business unit care contribuie cu 10% şi altul care contribuie cu 90% şi spunem că „treubuie să creştem”. Şi îl certăm pe cel cu 10% şi îi spunem să facă 15%, în loc să îl „certăm” un pic pe cel cu 90%

* Este foarte multă birocraţie pentru proiectele cu finanţare Europeană

* Este important ca ţară să atragem investitorii cu o specializare: avem IT, avem apetit antreprenorial, avem capacitatea românilor de a vorbi multe limbi

* României îi lipseşte un obiectiv major, cum a fost aderarea la Uniunea Europeană. Un astfel de obiectiv ar fi aderarea la euro

* Priorităţile sunt educaţia şi infrastructura.

 

Radu Crăciun, economistul-şef al BCR

* România se află încă într-o fereastră de oportunitate, dar care în 10-15 ani se va închide: o structură demografică favorabilă, în care există o forţă de muncă tânără. Suntem a patra cea mai tânără ţară din Europa, dar în 20-25 de ani vom fi a patra cea mai bătrână

* Rămânem cu această problemă a populaţiei mature, care este subeducată şi nu va putea fi niciodată o sursă de creştere a consumului

* Pe piaţa muncii este lipsă de personal mediu calificat

* Una dintre probleme este că pe oamenii care acum reprezintă forţa de muncă nu-i mai bagi în şcoli

* Originea problemelor vine din inexistenţa resurselor şi din modul în care sunt administrate. În ultimii 15-20 de ani administrarea României a fost mediocră. Resursele sunt pe cale de epuizare, este nevoie de o administrare inteligentă a resurselor

* Singurul mod în care putem să compensăm această lipsă a resurselor este printr-o administrare eficientă şi inteligentă

* O ţară nu poate fi performantă doar prin intermediul antreprenorilor.

* Resursele nu mai sunt din belşug.

 

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Fiscal

* Trebuie găsite motivaţiile pentru care lucrurile nu se întâmplă

* Trebuie o viziune strategică care să ajungă la tot mediul politic, dar să existe un consens. Trebuie identificat un „drum de parcurs” la care să adere clasa politică. Trebuie motivat „decidentul” (clasa politică)

* Există multe soluţii, găsite de 10-15 ani. Trebuie implementate soluţiile identificate

* Ar trebui accesat tot spectrul politic pentru un program de educaţie

* Trebuie mers adânc şi găsite motivaţii pentru care lucrurile să se întâmple. Putem să discutăm zile întregi, dar dacă nu vrea decidentul, degeaba

* Trebuie să găsim soluţia care să convingem decidentul

* Există nenumărate programe care au fost făcute până acum. Întrebarea este cum convingem politicul să acţioneze.

 

Adrian Mihai, coproprietar al FAN Courier

* Toată lumea vorbeşte foarte frumos când este în opoziţie, şi când ajunge la putere uită tot şi lucrurile se schimbă radical

* Se taie foarte mulţi bani de la infrastructureă şi se duc în alte zone

* Pe termen scurt sunt de acord cu măsurile legate de infrastructură şi predictabilitate, dar nu şi cu creşterea impozitului pe profit

* Astăzi nici ţăranii nu sunt dispuşi să plătească pentru construirea şi mentenanţa infrastructurii

* Trebuie să ne focalizăm pe trei măsuri

* Vorbeam cu un primar, neoficial, şi întrebam de ce nu accesează fonduri europene. Mi-a spus că nu e nicio sfârâială, „nu obţin nimic”

* Dacă nu schimbăm ceva în domeniul educaţiei, vom avea politicienii pe care îi avem, primarii pe care îi avem, care spun că „nu e nicio sfârâială”

* Am retras copiii din sistemul de învăţământ de stat. Sistemul de învăţământ trebuie schimbat

* Am vrut să angajez un manager care a terminat Politehnica. L-am întrebat dacă a făcut vreun curs de motivare a echipei, de leadership. A răspuns că nu. El învăţase cum să calculeze rezistenţa dintr-o bară de metal. În facultate se învaţă cantitate, trebuie băgate în capul copilului cât mai multe cunoşţinte, pe care le va uita în câţiva ani

* Ne-am gândit să facem o şcoală proprie, dar deocamdată am făcut un departament intern de training.

 

5 măsuri pentru creştere economică de 5% pe an

Cum au răspuns managerii şi antreprenorii  la întrebarea „ce măsuri ar trebui luate pentru a avea creştere economică de 5% pe an?“

Ziarul Financiar a întrebat managerii şi antreprenorii care au fost selectaţi pentru anuarul Who’s Who. Cei mai importanţi 1.000 de oameni de business din România ce măsuri ar trebui luate pentru a avea o creştere economică de 5% pe an prin care România să reia procesul de convergenţă faţă de economiile occidentale. Vom prezenta răspunsurile ZF în serial. Astăzi, primele 26. Toate măsurile vor fi consolidate într-un plan care va fi prezentat pe larg de Ziarul Financiar.

Aşteptăm de asemenea pe adresa romaniacincilasuta@zf.ro propuneri pentru acest proiect.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.10.2014

 
Cuvinte cheie:
romania
, zf
, proiect
, lansare
, crestere
, financiar
, business
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide