Special

ZF Power Summit ’18: 2017 a fost anul riscurilor, 2018 este anul deciziilor şi al investiţiilor. Dacă nu facem investiţii şi ne uităm doar după costuri, s-ar putea să nu mai aprindem becul deloc

Energia se dovedeşte din nou o platformă de dezbateri fierbinte, cuvântul de ordine la ediţia de anul acesta fiind „investiţiile”. „Mă interesează ca Hidroelectrica să producă. Vreau să continue şi negocierile pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, dar avem o prioritate şi cu Unitatea 1, care trebuie retehnologizată şi asta durează nişte ani. Vrem să facem asta. E nevoie de un mix energetic raţional şi îl vom menţine. E nevoie de eficienţă şi în producţie, şi în consum”, a declarat Anton Anton, ministrul energiei.

Majoritatea producătorilor de energie au încheiat anul trecut cu rezultate în creştere în contextul în care preţul mediu al electricităţii tranzacţionate spot a ajuns la maximul ultimilor cinci ani. Acum, reprezentanţii companiilor de profil spun că sunt gata să demareze investiţii semnificative.

„Partea de investiţii reprezintă prioritatea noastră. Trebuie să demonstrăm că nu doar profitabilitatea trebuie urmărită, ci dezvoltarea durabilă, proiectele noi, mentenanţa, asta ne interesează pe noi”, a declarat Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica. Potrivit acestuia, compania a terminat anul trecut cu un profit brut record de 1,5 miliarde de lei (peste 330 mil. euro), la finalul săptămânii trecute fiind lansată licitaţia pentru retehnologizarea hidrocentralei Vidraru, un proiect de 80 de milioane de euro.

„Ceea ce trebuie să înţelegem este că orice investiţie se va regăsi în costuri. Fiecare dintre noi ar trebui să stingă becul câteva ore şi după ce îl aprinde să se întrebe cât îşi permite să plătească pentru asta. Dacă nu urmărim să facem investiţii şi doar urmărim un preţ scăzut, este posibil să nu mai aprindem becul deloc”, a mai spus Badea.

Gazele din Marea Neagră ar putea fi folosite în mod eficient în producţia de energie electrică, au mai spus cei prezenţi la conferinţa de ieri organizată de ZF, aceasta fiind o altă investiţie concretă de care are nevoie sectorul de profil.

„Dacă ne uităm la piaţa locală de gaze, va fi un exces de gaze din producţia din Marea Neag­ră şi o parte va trebui exportat. Mereu va fi mai ieftin pentru producători să ţină gazul aici decât să îl exporte şi preţul ar putea rămâne competitiv. Cererea pe zona rezidenţială va creşte, poate vom vedea şi investiţii în zona de producţie de energie pe bază de gaze sau în zona de mobilitate bazată pe această resursă. Este un trend vizibil pe dezvoltarea reţelelor de gaze. Avem multe ce­reri din partea marilor oraşe pen­tru conectarea la gaze. Sunt noi comunităţi care în­cet sunt conectate la gaze, dar toate aceste investiţii trebuie să aibă un sens”, a declarat Eric Stab, pre­şe­dinte şi CEO Engie Ro­mânia.

Toate acestea însă trebuie să se transforme într-o strategie coerentă.

Gazele din Marea Neagră ar putea fi folosite în mod eficient în producţia de energie electrică, au mai spus cei prezenţi la conferinţă

„Noi, energeticienii, lu­crăm în beznă în lipsa unei strategii de ţară care să ne arate cum va evolua consumul următorii ani. Statul trebuie să creeze un cadru care poate să prefigureze dezvoltarea economică a României. Este unul dintre rolurile funda­men­tale. Energeticienii au nevoie de acest cadru deoarece investiţiile în sistemele de generare de electricitate, dar şi cele pentru explorarea de gaz sunt investiţii care se recuperează foarte greu”, a spus Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei. Carmen Neagu, directorul general al EnergoBit, unul dintre cei mai mari furnizori locali de soluţii şi echipamente pentru sectorul energetic, a mai spus că dacă anul trecut a fost anul riscurilor, 2018 trebuie să devină anul deciziilor importante în legătură cu investiţiile din domeniul energetic.

„Cred că 2018 ar trebui să fie anul unor decizii fundamentale. Vorbim de mult de proiecte majore de investiţii, dar poate e momentul să decidem tipul de proiecte spre care ne îndreptăm. Mai e nevoie de proiecte megalomanice, cum era Tarniţa (hidrocentrala de acumulare cu pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti – n.red.). Poate e nevoie de două Tarniţe mai mici. Cogenerarea este extrem de importantă, dar ea poate avea niveluri şi repartiţii diferite ale surselor”, a mai precizat Neagu.

Cea de-a şaptea ediţie a ZF Power Summit a fost organizată cu sprijinul Engie, CEZ, Centrul Român al Energiei, Electroalfa, Electrica, casa de avocatură Suciu Popa, Hidroelectrica, Enel, EnergoBit, E.ON, Intrarom, Lukoil, MOL, Nuclearelectrica, Romgaz, Siemens, Marsh, Transelectrica, XTAG şi Casa de Traduceri.

La acest articol au mai contribuit şi Roxana Roşu, Simona Tatu şi Alex Ciutacu.

Majoritatea producătorilor de energie au încheiat 2017 cu rezultate în creştere în contextul în care preţul mediu al electricităţii tranzacţionate spot a ajuns la maximul ultimilor cinci ani.

 

Ce au declarat cei prezenţi la evenimentul organizat de ZF

 

Eric Stab, preşedinte & CEO al Engie România

♦ Preţurile la gaze din producţia locală au crescut din aprilie anul trecut şi sunt acum undeva la 90 lei/MWh, nivel la care cred că vor rămâne deocamdată.

♦ Este o schimbare de paradigmă în piaţa energiei şi companiile trebuie să se adapteze. Tot mai mulţi clienţi sunt interesaţi de panourile fotovoltaice şi preţul lor a scăzut. Această investiţie trebuie combinată cu altă sursă de energie, ca bateriile.

♦ Durează în medie şase luni conectarea la gaze pentru că este nevoie de multe autorizaţii, între 15 şi 18, în funcţie de oraş. Plus, a devenit tot mai greu, din păcate, să găsim companii de construcţii pentru proiecte de extindere a reţelei.

♦ Anul acesta, bugetul de investiţii este de 70 mil. euro, din care 50 mil. euro merg în dezvoltarea reţelei.

♦ Dacă ne uităm la piaţa locală de gaze, va fi un exces de gaze din producţia din Marea Neagră şi o parte va trebui exportat. Pe plan intern însă, această resursă nouă poate fi utilizată în producţia de energie, pe segmentul rezidenţial, dar şi pe partea de transporturi.

 
 

Anton Anton, ministrul energiei

♦ Cred că până la final de an vom adopta o strategie energetică, este în lucru, dar obiectivul nostru este să păstrăm mixul energetic. În 2016 s-a pus pe masă o strategie, dar trebuie să fie mai cu picioarele pe pământ, mai ancorată în realitate.

♦ Vreau să continue şi negocierile pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, dar prioritatea este Unitatea 1, care trebuie retehnologizată.

♦ Banii câştigaţi de România din procesul de arbitraj cu Enel de anul trecut vor ajunge la SAPE şi vor fi folosiţi în investiţii în energie. Deocamdată nu a făcut asta.

♦ Vrem să retehnologizăm hidrocentrala de la Vidraru, avem şi proiectul de la Tarniţa, care a fost dat deoparte, dar trebuie făcut. Nu aşa megaloman cum fusese iniţial, dar trebuie făcut.

♦ E cam devreme să vorbim de Hidroelectrica la bursă.  A trecut printr-o boală grea, insolvenţa, a scăpat, dar a ieşit uşor slăbită. Trebuie să mai pună carne pe ea. Trebuie să se consolideze.

♦ La companiile energetice de stat, am observat că firmele acumulează banii din profit în rezerve. Atunci când 90% din profitul companiilor de stat ajunge la buget, ei revin ca investiţii.

 

Cătălin Stancu, director general Electrica

♦ Electrica este o companie listată şi am preferat să ne păstrăm profitabilitatea, nu să ne batem pe market share. 2017 a fost un an în care cei din distribuţie şi furnizare au suferit.

♦ Dacă ne uităm pe tranzacţiile pe termen lung, nu prea văd scăderi de preţ, nici în 2019. 

♦ Am revizuit toate procedurile de risc, acum avem energie asigurată pentru toate categoriile de clienţi. Am început regândirea unor procese de business

♦ E important să avem un sistem echilibrat odată cu dezvoltarea zonei de prosumeri (consumatori care au şi posibilitatea de a produce energie şi de a o injecta în reţea - n.red.). Avem nevoie de un cadru de reglementare.

♦ Pentru reţele, alocăm cam 200 mil. euro investiţii anul acesta.

 

Alessio Menegazzo, director sustenabilitate şi afaceri instituţionale Enel

♦ Piaţa energiei se schimbă şi cred că elementul de bază este digitalizarea. Companii ca Google sau Amazon vor fi furnizori de energie.

♦ România nu e o insulă, creşterea preţurilor a fost un trend regional.

♦ Furnizarea de energie va deveni un produs conex, energia va fi vândută împreună cu altele la pachet, existând un scenariu când preţul pentru energie va tinde spre zero, importante devenind celelalte servicii.

♦ Reţeta este să investeşti în digitalizare. Electricitatea şi digitalizarea sunt gemeni, sunt două aspecte care vor merge împreună.

♦ Consumatorul va dicta politicile spre furnizori şi apoi producători. Consumatorul nu va mai fi nevoit să aibă o relaţie strânsă cu un producător, ci va putea să îşi producă singur energie şi să o stocheze.

♦ Maşina electrică este o baterie cu patru roţi. Există tehnologia prin care proprietarul este plătit pentru a da o mică parte din cantitatea de energie produsă în reţea.

 

Frank Hajdinjak, director general E.ON Romania

♦ Cred că prosumerul (consumator care are şi posibilitatea de a produce energie şi de a o injecta în reţea - n.red.) va fi un megatrend. Oamenii vor avea o şansă să îşi producă singuri o mare parte din energie şi va fi un trend în creştere din ce în ce mai mult.

♦ Anul 2017 a fost un an greu, nu doar pe partea electrică, ci şi pentru partea de gaze, pentru că ambele pieţe au cunoscut creşteri de preţuri.

♦ Bugetul de investiţii pentru 2018 este de 110 milioane de euro, din care 90-95% se vor duce înspre reţeaua existentă, iar restul pentru soluţii noi.

♦ Cred că cel mai important lucru este ca mediul politic să creeze un mediu în care proiectele pot fi dezvoltate. Avem destul gaz şi trebuie să exportăm, dar pentru ca proictele de exploatare şi export să fie duse la capăt este nevoie de un mediu stabil.

 

Martin Zmelik, director general CEZ România

♦ Clienţii schimbă furnizorii, ceea ce ne arată că aceştia nu se ghidează doar după preţ, ci şi după companii. Compania noastră se focusează pe stabilitate şi predictibilitate. Încercăm să lărgim portofoliul de produse şi să fim mai eficienţi.

♦ Anul acesta avem un buget de investiţii de 15 milioane de euro.

♦ Energia solară este o oportunitate pentru subsidiarele noastre pentru a produce energie, deci este vorba de a schimba piaţa şi de a crea modele noi de produse. Trendul este energia solară şi avem multe proiecte pe această temă.

 

Valeriu Binig, partener EY Romania

♦ Vedem necesitatea unei schimbări a politicii de achiziţie en-gros a energiei electrice. Dacă preţurile medii pe piaţa spot erau mai mici decât cele de pe piaţa forward, în 2018 s-a inversat această tendinţă.

♦ A existat un risc de credit, practic mulţi furnizori au dispărut de pe piaţă pentru că băncile nu au mai avut încredere în ei şi nu i-au mai finanţat. A trebuit să meargă spre piaţă, care i-a lovit. Piaţa a fost gândită pentru o ţară care are un parc de generare de 24.000 MW putere instalată.

♦ Blockchainul poate însemna o revoluţie pentru industria energiei, pentru că dispare autoritatea centrală. Această tehnologie nu este un scop, ci un facilitator.

♦ Pentru România, proiecţiile arată că gazul va rămâne la 24-25% din capacitatea de producţie a ţării.

 

Cleopatra Leahu, partener Suciu Popa

♦ Anticipez că preţul de vânzare a gazului va creşte din cauză că producătorii nu vor mai avea stimulente să vândă mai ieftin.

♦ Există o serie de probleme pe care le întâlnesc actorii din această piaţă, majoritatea sunt legate de măsurile de reglementare. Printre barierele de reglementare se numără aşa-numitele restricţii pentru export, iar una dintre ele, anunţată recent, este o taxă de 20% aplicată exporturilor de gaz şi petrol, care a fost anunţată în cadrul unei propuneri pentru noua lege.

♦ Vorbind de proiectele de la Marea Neagră, proiectele curente sunt în faza de explorare, deci niciunul nu a ajuns în faza finală, motivul principal fiind restricţiile şi blocajele, unele dintre ele au fost eliminate în ultimii ani, dar pentru unele avem încă speranţe.

 

Ion Lungu, preşedinte Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România

♦ Anul 2017 a fost un an extrem de impredictibil, pentru furnizori a fost un an cu multe provocări. Nouă dintre furnizorii activi sunt în insolvenţă, deci impactul asupra lor a fost destul de important. Au fost o serie de condiţii care au determinat criza, dar care anul acesta s-au ameliorat.

♦ Atât anul trecut, cât şi anul acesta, piaţa a răspuns corect la cerere. Era evident că preţurile vor creşte.

♦ Piaţa are nevoie de o politică pe termen lung, deşi condiţiile din piaţă sunt destul de dure.

♦ Piaţa este extrem de competitivă, clienţii doresc servicii de calitate la preţuri corecte. Trebuie să oferim energia la preţul şi calitatea pe care o cer clienţii.

♦ Digitalizarea este o necesitate, nu mai e o problemă de opţiune. Digitalizarea va permite dezvoltarea unor procese inovatoare.

 

Adrian Pavelescu, director de dezvoltare Tinmar Energy

♦ Furnizorii de energie electrică se confruntă cu o concurenţă foarte mare în ceea ce priveşte clienţii casnici, mai ales când vine vorba de  gradul de retenţie a acestora. Publicul larg ar trebui să stie că se poate muta de la un furnizor la altul.

♦ În 2017 nimeni nu a fost pregătit şi am fost loviţi. Consolidarea trebuia să vină, dar nu ştiam când va veni. Problema mare a fost că au fost şi alţi factori care au afectat criza din 2017. Totul a pornit din Franţa prin noiembrie-decembrie, când preţurile au explodat. Am avut un an deosebit de greu.

♦ Unele companii au fost prinse nepregătite, altele nu au mai avut suportul băncilor. Eu dacă nu am bani nu pot să iau clienţi, dacă nu am clienţi nu pot să iau bani de la bănci.

♦ În ceea ce priveşte liberalizarea, cred că vom avea un prim impuls, dar apoi diferenţele vor fi mai mici. După ceva timp, clienţii nu se vor mai uita la preţ.

 

Camelia Ene, country chairman & CEO MOL Romania

♦ Maşinile care folosesc combustibil alternativ au o cotă de sub 1% din piaţa auto şi, deşi vom vedea creşteri spectaculoase pe acest segment, carburantul fosil rămâne predominant. 

♦ Ne-am consolidat poziţia pe piaţă anul trecut, pe fondul contextului economic la României şi al creşterii numărului de maşini înregistrate cu 10%. 

♦ Creşte numărul staţiilor de încărcare. În acest moment sunt cam 150-200 de staţii la nivelul pieţei.

♦ Sperăm să deschidem 14 staţii de încărcare electrice anul acesta. Până în 2020 vom finaliza cele 21 de staţii din proiectul european NEXT-E, dar vrem şi altele deschise în paralel.

♦ În al treilea trimestru de anul trecut am avut o creştere de 10% la vânzările de diesel, iar benzina a rămas la nivelul din 2016.

♦ Investim şi în zona de GPL, pentru că există potenţial şi pe această zonă în viitor.

♦ Anul trecut am deschis 8 staţii noi şi am vrea să menţinem acelaşi ritm şi anul acesta.

♦ În martie, terminalul pe GPL pe care îl construim la Tileagd (Bihor) va deveni operaţional.

 

Răzvan Mitu, director general Bulrom Gas

♦ Am deschis prima staţie de încărcare electrică. Vrem să ne continuăm investiţiile în combustibili alternativi. încercăm să convingem autorităţile să ofere facilităţi pe zona de GPL, ca în alte ţări, inclusiv o ecotaxă echilibrată.

♦ Am discutat cu Ministerul Mediului despre ecotaxă şi soluţii privind reducerea poluării.

♦ În Europa, din mixul de mobilitate, cam 4,5% este pe zona alternativă, iar din aceasta 3% pe GPL. În România este cel mult 1%. Încet-încet şi transportatorii încep să fie atenţi la eficientizare şi investesc în GPL.

♦ Benzinarii independenţi se duc mai ales în zona rurală, în zone de tranzit. Este loc pentru toţi, e o piaţă împărţită.

♦ Avem un buget de investiţii de 5-7 mil. euro, un plan de 10 staţii mixte anul acesta. Depinde de ritmul de autorizare. Durează cam 1-1,5 ani deschiderea unei staţii.

 

Vitaliya Tsarik, senior manager regional communications Lukoil

♦ La nivel global, mixul de combustibil încă este la 80% combustibili clasici şi 20% combustibili alternativi, ceea ce înseamnă că încă vom avea cerere mare pe piaţa de combustibii clasici în următorii ani.

♦ Conform prognozei noastre, vom avea o creştere a cererii de combustibili clasici până în 2030 şi chiar şi mai târziu.

♦ Pentru că populaţia este în creştere, calitatea vieţii creşte, motoarele clasice vor domina industria în continuare, chiar dacă va creşte cota de piaţă a celor electrice, ceea ce înseamnă că industria rafinăriilor va fi încă o mare parte din sectorul energetic.

♦ În ultimii ani am investit mult în distribuţie, am modernizat, am investit în retail, iar investiţiile noastre viitoare vor fi în producţie.

 

Cătălin Văluţanu, business development manager Antares Group

♦ Gazul natural comprimat oferă o soluţie de tranziţie între carburanţii tradiţionali şi cei ecologici.

♦ Trebuia să deschidem trei staţii de gaz natural comprimat la sfârşitul anului trecut. Sperăm ca la sfârşitul lui 2018 să avem şase staţii, în Constanţa, Bucureşti, Arad, Timişoara, Deva şi Piteşti.

♦ Investiţia pentru cele şase staţii pe care urmează să le deschidem este de circa 3,5 milioane de euro. O astfel de staţie se ridică la peste 500.000 de euro, doar echipamentul de comprimare şi distribuirea gazului ajunge la 100.000 de euro.

♦ Primăria Bucureşti a anunţat dorinţa de a investi în autobuze cu gaz natural comprimat, care reprezintă o variantă viabilă pentru transportul public din Bucureşti. Primăria din Vâlcea este prima din România care are autobuze pe gaz natural comprimat. Aici există trei astfel de autobuze.

 

Alexandru Şeremet, BMW Group România

♦ Acum doi ani maşinile electrice erau doar o curiozitate. Acum există deja câteva sute de maşini electrice pe străzi şi nu au probleme cu staţiile şi cu infrastructura.

♦ Prima barieră de achiziţie a maşinilor electrice este una psihologică. Nu putem fi echilibraţi, fie cădem în extrema că în şase luni trebuie să avem maşini electrice, fie în cealaltă extremă pe ideea că dacă nu există infrastructură bună, nu ne luăm niciodată maşini electrice.

♦ Dacă luăm la bani mărunţi discuţiile despre costul de energie în viitor, o maşină electrică este surprinzător de eficientă la costul pe kilometru, unde parcurgerea unei distanţe de 100 km costă undeva până în 10 lei. Asta înseamnă că dacă am un preţ de achiziţie mai mare, costurile de utilizare egalizează balanţa

 
 

Paul Badea, preşedinte Asociaţia Română pentru Mobilitate Sustenabilă

♦ Există concurenţa în piaţa de maşini electrice. Tesla a lansat tot ce înseamnă tehnologia, au lansat patentele lor pe piaţă. Intentia lor nu a fost să domine piaţa, ci să o deschidă.

♦ În zona Europei există foarte multe iniţiative de a transforma maşinile convenţionale în maşini electrice.

 

Cosmin Ghiţă, director general Nuclearelectrica

♦ Unitatea 1 este un proiect prioritar. Numărul de ore de funcţionare din proiectul iniţial a fost de 210.000 ore, adică 30 de ani. Noi am avut un factor de utilizare de peste 80%, deci evaluăm posibilitatea extinderii cu 5 ani, până în 2026.

♦ Apoi să închidem reactorul şi să facem lucrări de drenare şi înlocuire a combustibilulului nuclear. Faza 1 înseamnă un studiu privind situaţia, apoi un studiu de fezabilitate. 

♦ E mult mai eficient să prelungeşti durata de viaţă a unui reactor decât să faci unul nou, costurile în primul caz fiind de circa 1,5 miliarde euro. Vrem să finalizăm această parte de studii în 2020. Costul ar fi 3-5% pentru faza 1. Cam 40% se duc în Faza 2, care include proiectarea, comenzile pentru piese şi amenajarea de şantier.

♦ Reactoarele 3 şi 4 au sens economic. E adevărat că suntem concurenţi cu alte proiecte regionale şi depinde şi cât de repede ne mişcăm.

 

Corina Popescu, preşedinte directorat Transelectrica

♦ Transelectrica poate face faţă creşterii viitoare a cererii de energie pe zona urbană dacă îşi îndeplineşte planul de dezvoltare.

♦ Pentru noi 2017 nu a fost un an bun. A fost un an de analiză, am luat nişte măsuri manageriale şi sperăm ca 2018 să fie mai bun. Dar e greu să reorganizezi intern şi să rămâi aliniat şi la procesele externe în acelaşi timp.

♦ Avem o perioadă de implementare şi pentru codurile de reţea

♦ Avem proiecte din 2007-2008 încă nefinalizate şi avem o provocare suplimentară pe zona de urbanizare. Am reuşit să deblocăm anul trecut investiţii majore.

♦ Strategia este foarte importantă pentru că stabileşte ţintele asumate de România. Dar trebuie să elaborăm şi planul naţional de energie-mediu şi să îl prezentăm Comisiei Europene. Eu zic că acest plan este esenţial şi trebuie să ne pregătim de negocierea pentru ţintele pentru 2030.

 

Carmen Neagu, director general EnergoBit

♦ 2018 ar trebui să fie anul unor decizii fundamentale. Vorbim mult de proiecte majore de investiţii, dar poate e momentul să decidem tipul de proiecte spre care ne îndreptăm. Mai e nevoie de proiecte megalomanice, cum era gândit Tarniţa? Poate e nevoie de două Tarniţe mai mici.

♦ Centrala de la Luduş este un proiect vechi, unde în sfârşit putem arde gazul cu o eficienţă de 70%, faţă de 33% cum facem noi până acum.

♦ Aş vrea să ştiu cine are responsabilitatea strategiei energetice şi care este periodicitatea ei. Că dacă vorbim de un minister care nu are personalul necesar, e fără obiect.

♦ Prioritatea anului este asumarea faptului că România nu este o insulă, ci parte a UE. Planul Naţional de Energie-Mediu şi strategia energetică sunt esenţiale.

♦ Lipsa investiţiilor se va regăsi în tarif. Trebuie să ne aliniem cu Europa şi tehnologia de astăzi, altfel ieşim din joc.

 

Bogdan Nicolae Badea, preşedinte directorat Hidroelectrica

♦ Profitul brut pe anul trecut depăşeşte 1,5 mld. lei, iar anul acesta estimăm că vom avea un profit mai mare.

♦ Am pornit la jumătatea anului trecut un proces de mentenanţă şi investiţii, reuşind per total să realizăm undeva la 60% din bugetul de investiţii.

♦ Ceea ce trebuie să înţelegem este că orice investiţie se va regăsi în costuri. Fiecare dintre noi ar trebui să stingă becul câteva ore şi după ce îl aprinde să se întrebe cât îşi permite să plătească pentru asta. Dacă nu urmărim să facem investiţii şi doar urmărim un preţ scăzut, este posibil să nu mai aprindem becul deloc.

♦ Avem multe companii puternice, care trebuie doar să fie puţin mai curajoase, să aibă viziune. La nivel regional şi european ne luptăm cu competitorii mai mari şi mai solizi şi cred că este timpul să intrăm în luptă cu aceşti competitori.

 

Claudiu Creţu, administrator special ELCEN

♦ Anul trecut a fost anul de observaţie, am asigurat partea de mentenanţă, partea de furnizare în această iarnă, am reuşit să furnizăm energie termică şi electrică, iar pentru viitor planul va fi aliniat cu RADET, care este cel mai important client al nostru pe partea de energie termică.

♦ Strategia noastră integrează planul de investiţii al electrocentralei pe următorii 10 ani. Acest plan va fi pus în practică imediat ce planul de investiţii va fi aprobat şi astfel vom trece la modernizare.

♦ Toate analizele integrate pentru viitor trebuie să ia în calcul că Bucureştiul are nevoie de unităţi de producţie de energie electrică.

 

Corneliu Bodea, preşedinte Centrul Român al Energiei

♦ Dacă ne dorim să fim producător regional, trebuie să luăm în considerare volumul imens de investiţii necesare, volum care se va regăsi în preţ. Dacă dorim ca România să fie cel mai puternic producător regional, va trebui să plătim noi consumatorii pentru acest lucru.

♦ Trebuie să recunoaştem că pe consumator îl interesează preţul şi continuitatea în alimentare.

♦ Avem nevoie de planul energetic naţional, pentru că lipsa unei strategii de ţară care să pună industria României într-un trend şi într-un specific ne determină pe noi, energeticienii, să nu ştim exact pentru ce producem energie în perspectiva 2030-2050

♦ Dorim să investim mai mult în eficienţă, să ne interconectăm şi să consumăm energia la cele mai bune preţuri.

 

Cristina Micu, membru în consiliul de supraveghere, Complexul Energetic Oltenia

♦ Am fost supravieţuitorii perioadei 2012-2016, când preţurile au fost foarte mici. Anul 2017 a fost un an bun, estimăm un profit de 200 milioane de lei. De asemenea, şi în ianuarie am ieşit pe profit. Pentru 2018 avem peste 70% din energia deja contractată.

♦ Se doreşte eficientizarea costului de producţie. Însă în costul nostru intră şi certificatul de CO2 şi mai intră şi noile investiţii pe care trebuie să le facem până în 2021.

♦ Certificatele de CO2 depind de o politică europeană, de un cadru de reglementare europeană, pe care noi nu o putem influenţa.

 

Gheorghe Piperea, administrator judiciar RADET

♦ Cea mai mare realizare a RADET în 2017 a fost să convingem autoritatea de reglementare să modifice tariful energiei termice, care era ţinut pe loc din 2011. Acest lucru nu a dus la o creştere tarifului pentru populaţie. 

♦ Planul de reorganizare a RADET este la dosar. Urmează ca în decurs de 3 luni RADET să se schimbe în societate pe acţiuni şi apoi, până la finalul anului 2019, să se realizeze fuziunea. Înainte de aceste lucruri, este nevoie de investiţii în retehnologizare.

♦ Principalul obiectiv al RADET şi al Societăţii Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) este să atragă atenţia populaţiei că a-ţi pune centrală de apartament este o decizie nocivă.

♦ RADET are 1,5 milioane de clienţi casnici, dar în ultimii 15 ani, la nivel naţional, au fost 500.000 de debranşări, din care circa 200.000 de clienţi probabil au trecut la centrale de apartament. Cred că ei se vor reîntoarce, dar nu imediat. 

 

Radu Mustaţă, sales director Marsh România

♦ Contractele pentru diferenţă merg mai departe decât certificatele verzi. Un contract pentru diferenţă este un contract între un vânzător şi un cumpărător, prin care vânzătorul garantează cumpărătorului un preţ.

♦ În dimensionarea unui contract pentru diferenţă trebuie stabilite criteriile de eligibilitate ale surselor de energie şi stabilirea unui preţ de licitaţie a contractului respectiv, care poate fi diferit de la o resursă la alta.

♦ Un contract pentru diferenţă nu garantează decât un preţ, el nu asigură desfacerea de energie. Contractul pentru diferenţă armonizează tradingul.

♦ Peste 20 de directori generali ai celor mai mari companii din sectorul de energie din România au discutat în cadrul primei zile a conferinţei ZF Power Summit ’18 despre planurile de investiţii pe care le au, despre evoluţia sectorului în următorii ani, despre nevoile românilor în ceea ce priveşte consumul de energie, dar şi despre rolul statului în dezvoltarea pieţei.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO