La capătul unei campanii electorale în care dezbaterea despre starea economiei a lipsit aproape complet, ZF le pune celor doi candidaţi rămaşi în cursa prezidenţială – Victor Ponta şi Klaus Iohannis - un set de 20 de întrebări-cheie care ar putea arunca o lumină asupra politicii pe care o va adopta viitorul preşedinte ales în urma scrutinului din 16 noiembrie.
La alegerile de duminică, premierul Victor Ponta, 42 de ani (sprijinit de PSD, PUR şi PC), şi primarul Sibiului Klaus Iohannis, 55 de ani, (ACL) au strâns împreună 6,6 milioane de voturi (3,7 milioane de voturi Ponta şi 2,8 milioane de voturi Iohannis).
Dar câţi din cei care au introdus buletinul în urnă şi i-au trimis în marea finală ştiu ce program are candidatul lor preferat? Prea puţini, pentru că, deşi programele există pe hârtie, ele au rămas în sertare din cauză că dezbaterile au lipsit complet.
În perioada rămasă până la turul al doilea candidaţii nu mai pot evita însă dezbaterile, prin urmare trebuie să răspundă unor întrebări-cheie legate de opiniile/politicile lor despre fiscalitate, politici de ocupare şi salarizare, infrastructură, sistemul de sănătate, politică externă, educaţie sau birocraţie.
Este adevărat că un preşedinte nu are, constituţional, atribuţii directe în economie, dar preşedintele este parte a puterii administrative alături de guvern.
Prin urmare, va păstra viitorul preşedinte cota unică de 16% introdusă acum 10 ani, ce se va întâmpla cu salariile profesorilor sau ale medicilor, cu pensiile, cu cheltuielile de achiziţii publice, cu programul de privatizări?
Cum crede viitorul preşedinte că România poate avansa economic astfel încât să recupereze decalajul ce o desparte de Vest, un deziderat ce presupune o creştere economică solidă de 5% pe an?
Ce soluţie are pentru corectarea dezechilibrelor, în condiţiile în care 10 judeţe fac 70% din businessul ţării şi au 80% din angajaţii ei, în vreme ce restul ţării se zbate în sărăcie?
Cum vede finanţarea economiei în condiţiile în care băncile străine îşi repatriază o parte din liniile de finanţare? Cum înţelege să susţină iniţiativele antreprenoriale şi afacerile mici de familie, dar şi ce planuri are pentru „repatrierea“ economică a românilor care au plecat la muncă în străinătate - acei români care au stat ore în şir la coadă în faţa ambasadelor ca să voteze?
Preşedintele nu trăieşte într-un glob de sticlă, funcţia sa nu este onorifică şi nu se rezumă la reprezentarea ţării, ci este una activă, vorbim, până la urmă, de cea mai puternică poziţie în stat. Prin urmare, trebuie să ştim ce alegem - avem dreptul să punem întrebări, iar ei au o singură datorie: să răspundă.
