Suplimente

Supliment Eco & sustenabilitate. Tehnologie împotriva risipei alimentare? Cum au cucerit aplicaţiile mobile un segment nou de public, cel care luptă cu obiceiul prost de a arunca mâncarea?

În cele 16 luni de la lansare, aplicaţia mobilă Bonapp.eco a fost descărcată de aproape 100.000 de utilizatori.

În cele 16 luni de la lansare, aplicaţia mobilă Bonapp.eco a fost descărcată de aproape 100.000 de utilizatori.

Autor: Alina-Elena Vasiliu

29.03.2023, 00:03 128

În prezent, 73% dintre restaurantele din România se confruntă cu risipa alimentară, iar în topul celor mai aruncate alimente se află fructele, legumele şi carnea (70%).

În războiul cu risipa alimentară, armele s-au diversificat în ultimii ani într-un ritm aproape la fel de alert precum cel al apariţiei produselor la raft. Businessurile din HoReCa s-au aliat şi au întocmit ghiduri care să facă eliminarea risipei mai uşoară, producătorii şi-au diversificat liniile de producţie astfel încât să utilizeze cât mai mult din materia primă, antreprenorii cu spirit creativ au deschis restaurante zero-waste, iar tehnologia a dat şi ea o mână de ajutor.

Aplicaţiile menite să contribuie la reducerea risipei par să dea rezultate, adunând tot mai mulţi adepţi, mai ales în condiţiile în care vin cu preţuri avantajoase, o adevărată mană cerească în vremuri cu inflaţie-record.

Bonapp.eco este o aplicaţie concepută pentru a reduce risipa alimentară din România, conectând furnizorii de produse alimentare cu consumatorii. Prin intermediul aplicaţiei, comercianţii au posibilitatea de a-şi vinde produsele alimentare al căror termen de valabilitate se apropie de expirare, iar utilizatorii le pot achiziţiona la preţuri mai mici cu 50-80%.

Proiectul a fost iniţiat în noiembrie 2021 de antreprenorul francez stabilit în România Grégoire Vigroux împreună cu Diego Roy de Lachaise, fost consultant senior la KPMG, şi cu Zsolt Kadar, fost executiv la Apple. De atunci şi până în prezent, Bonapp.eco a ajuns la o reţea de peste 700 de parteneri în Bucureşti şi Cluj-Napoca - supermarketuri, restau­rante, benzinării, cofetării şi patiserii, cafenele şi hoteluri.

Printre jucătorii de renume din portofoliul de parteneri ai Bonapp.eco se numără Cora, Penny, ibis, Starbucks, Tucano Coffee, Atelierul de Tarte, Noodle Pack şi Metro. Printre cei mai recenţi parteneri se numără Pain Plaisir, La doi paşi şi Ana Pan. În cele 16 luni de la lansare, aplicaţia mobilă Bonapp.eco a fost descărcată de aproape 100.000 de utilizatori, iar pentru anul acesta start-up-ul şi-a propus să atingă pragul de rentabilitate în trimestrul al treilea, în timp ce pentru 2024 ţinta este de a ajunge la venituri anuale recurente de un milion de euro.

„În România, aproximativ 70 de kilograme de alimente pe cap de locuitor ajung anual la gunoi şi sunt aruncate anual 5 milioane de tone de alimente. Consumatorii români alocă aproape 40% din buget pentru alimente şi băuturi, în timp ce rata este de doar 10% în Franţa şi Germania“, spune Grégoire Vigroux, cofondator al Bonapp.eco.

Statisticile arată că o pondere de 65% dintre utilizatorii Bonapp.eco sunt femei, 77% dintre utilizatori locuiesc în zone centrale din mediul urban, iar media de vârstă este de 34 de ani, ceea ce alcătuieşte astfel portretul-robot al celor care folosesc aplicaţia în mod recurent.

„De la lansare, care a avut loc acum 16 luni, şi până în prezent, Bonapp a vândut 100.000 de preparate în Bucureşti şi Cluj-Napoca, ceea ce reprezintă 49 de tone de alimente salvate de la a fi aruncate, precum şi 103 tone de CO2.“

Următorul pas pe care vor să-l facă fondatorii Bonapp este să lanseze un serviciu de livrare de fructe şi legume mai puţin aspectuoase, pe care retailerii nu le-ar cumpăra de la producători. Astfel, aceste produse şi-ar putea găsi totuşi cumpărătorii, gustul nefiind influenţat de aspectul lor.

„Comenzile ar urma să fie plasate prin intermediul unei platforme de e-commerce, iar noi vom livra aceste produse proaspete la uşa consumatorilor, cu un discount de 50-60%. Credem că ar putea fi un potenţial uriaş în dezvoltarea unui asemenea serviciu, în condiţiile în care 20-30% din fructele şi produsele din România nu ajung niciodată pe rafturi, deoarece nu arată bine şi nu respectă standardele estetice ale retailerilor, chiar dacă au calităţi nutritive“, mai spune GrÈgoire Vigroux.

Pentru dezvoltare, Bonapp.eco vrea să atragă o finanţare de 275.000 de euro, din care 150.000-200.000 euro prin intermediul unei campanii pe platforma de equity crowdfunding SeedBlink. Proiectul este evaluat acum, înainte de obţinerea investiţiei, la 3,3 milioane de euro, conform datelor furnizate de SeedBlink în cadrul informării trimise către investitorii înregistraţi în platformă.

Alte aplicaţii care combat risipa alimentară şi care fac ca surplusul de mâncare sau mâncarea nevândută într-o zi de anumite locaţii să ajungă la consumatori sunt Munch - în Cluj şi Târgu Mureş, sau Share Food - în Cluj, cu beneficiari persoane vulnerabile.

Multe dintre restaurantele, bistrourile, braseriile de dimensiuni mici şi medii îşi gestionează cu mare atenţie cantităţile de mâncare în fiecare zi de lucru (respectă principiul non-food waste, fac cumpărături săptămânal), astfel încât să nu rămână mâncare care nu ar mai fi bună pentru consum de la o zi la alta. În cazul în care rămâne o cantitate mică, aceasta se împarte între angajaţi, apropiaţi, oamenii nevoiaşi din vecinătate, pe scurt, în astfel de locuri nu se aruncă mâncarea.

Gestionarea stocurilor, ajustarea porţiilor, meniuri cu mai puţine feluri de mâncare sunt numai câteva dintre alegerile pe care le poate face un restaurant care îşi propune să reducă risipa alimentară şi, odată cu aceasta, să reducă şi costurile cu gestionarea deşeurilor.

În prezent, 73% dintre restaurantele din România se confruntă cu risipa alimentară, iar în topul celor mai aruncate alimente se află fructele, legumele şi carnea (70%), arată studiile jucătorilor din HoReCa.

Jumătate dintre operatori aruncă zilnic între 1 şi 5% din mâncarea produsă, iar 20% aruncă între 5 şi 15%. Jumătate dintre alimentele care sunt pe cale să expire sunt aruncate, potrivit aceloraşi cercetări, iar 20% sunt refolosite pentru pregătirea altor preparate. Restul de 30% fie sunt donate către personal sau către asociaţiile care au grijă de animale, fie sunt date retur către furnizori.

Potrivit datelor Eurostat, europenii au aruncat la gunoi 127 de kilograme de mâncare pe cap de locuitor în 2020. Cele mai multe deşeuri alimentare provin din gospodării. Astfel, gospodăriile din UE au generat mai mult de jumătate din totalul deşeurilor alimentare în anul pandemic 2020, restul fiind deşeuri generate de companii în lanţurile de aprovizionare cu alimente.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO