Topul creşterilor este condus de afaceri aflate la coada clasamentului, businessuri care în 2012 fie abia făceau primii paşi, fie abia îşi reveneau după o perioadă dificilă. În ceea ce priveşte liderii economiei locale, evoluţiile sunt contrastante, variind de la creşteri de peste 100% ca în cazul Auchan sau Dedeman, la scăderi de o treime sau chiar mai bine, cum este cazul OMV Petrom sau Petrotel Lukoil.
Jucătorii din energie - fie că este vorba de extracţia petrolului, de fabricarea produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului sau de comerţul cu carburanţi - au postat scăderi de business în perioada 2012-2016, afacerile lor fiind afectate de evoluţia preţului petrolului. Spre exemplu, în 2012 preţul petrolului varia între 90 şi 100 de dolari barilul, pentru ca în 2016 să se prăbuşească la jumătate. Există însă şi excepţii chiar şi în acest domeniu, un exemplu fiind Mol România, operaţiunile locale ale grupului maghiar cu acelaşi nume aflându-se pe trend ascendent (plus 14% în perioada analizată, respectiv 2012-2016). Avansul vine şi pe fondul unor achiziţii, cum este cazul câtorva zeci de benzinării ENI care astăzi deja poartă brandul Mol. Această mutare a făcut parte dintr-o tranzacţie regională ce a cuprins 2.000 de staţii de distribuţie a carburanţilor din 11 ţări.
Strategia de creştere prin achiziţii nu este doar apanajul Mol, ci şi al altor nume prezente local în domenii precum comerţul alimentar. Preluarea regională a operaţiunilor lanţului german de hipermarketuri Real de către francezii de la Auchan le-a permis acestora din urmă să îşi consolideze poziţia pe mai multe pieţe printre care şi România. De altfel, local Auchan a preluat 20 dintre cele 24 de magazine Real şi a reuşit astfel să ajungă la afaceri de peste 1 mld. euro (4,9 mld. lei) în 2016, valoare ce i-a permis să urce în top 15 cele mai mari companii din economie. În perioada 2012-2016 businessul a avansat cu aproape 150%, iar avansul a fost susţinut în special de această achiziţie. Alţi factori care au pus umărul la creştere sunt revenirea consumului privat pe plus şi expansiunea directă a francezilor cu magazine de la zero.
O reţetă similară are local şi discounterul german Lidl, a zecea cea mai mare companie românească după rezultatele din 2016. Nemţii au venit oficial în România în 2011 când au preluat cele peste 100 de magazine Plus Discount, iar apoi au apăsat pedala de acceleraţie dublând reţeaua cu investiţii de la zero. Politica preţurilor mici le-a permis să îşi crească puternic businessul an de an, indiferent de contextul economic. Datele financiare ale Lidl pentru 2012 nu sunt publice, însă în anul anterior, respectiv în anul intrării oficiale pe piaţă, cifra de afaceri se ridica la 1,6 mld. lei, faţă de peste 5,5 mld. lei anul trecut, ceea ce înseamnă o rată de creştere de peste 230%.
Jucătorii din comerţul modern cu dominantă alimentară sunt prezenţi aproape toţi la vârful clasamantului celor mai mari 1.000 de companii din economie. Mai mult, cu excepţia lanţurilor de tip cash & carry (afaceri angro), toate celelalte reţele au postat creşteri de două sau chiar trei cifre ale businessului în perioada analizată. Jucătorii Metro Cash & Carry şi Selgros au înregistrat scăderi în contextul în care ei nu se adresează consumatorului final, ci revânzătorilor, micilor comercianţi. Aceştia din urmă au fost afectaţi de extinderea lanţurilor internaţionale de hipermarketuri şi supermarketuri, astfel că an de an mii de unităţi au tras obloanele.
Cu motoarele turate la maxim în 2017, multe businessuri şi-a continuat avansul şi anul trecut, însă ratele de creştere vor dicta noul clasament.