Puţine au fost sectoarele din economia românească cu o creştere atât de puternică în ultimul deceniu precum cel al serviciilor medicale private, pentru care perspectivele rămân pozitive şi în perioada următoare.
Pe fondul unor servicii nesatisfăcătoare în sectorul de stat, greu accesibile şi fragmentate, businessul privat de healthcare s-a conturat drept unul dintre performerii economiei, cu o creştere anuală în jurul a 10%.
Piaţa serviciilor de sănătate private din România este creditată în anii următori cu cel mai rapid ritm de creştere în comparaţie cu alte state din Europa Centrală şi de Est. Se estimează că această creştere se va păstra la 10%, pe fondul nevoii slab adresate de sectorul public şi al continuării expansiunii în zona privată.
Ultimul deceniu a reprezentat perioada în care companiile din domeniu au început să-şi diversifice serviciile şi să investească în extinderea reţelelor, făcând paşi în afara Capitalei.
Sesizând potenţialul uriaş de creştere şi nevoia de consolidare ce aveau să vină, primele fonduri de investiţii - 3i, V4C, Bedminster Capital, iar ulterior Advent, dar şi International Finance Corporation - au realizat investiţii în sector.
Dezvoltarea a avut loc în contextul în care angajatorii includeau într-o tot mai mare măsură abonamentele de sănătate în oferta de beneficii salariale pentru angajaţi. Vânzările de abonamente corporate sunt şi astăzi o linie de business importantă pentru companiile din healthcare.
În prezent, piaţa de sănătate privată a ajuns într-o etapă de consolidare accelerată în care marii jucători îşi întăresc poziţia atât prin investiţii de la zero, cât şi prin achiziţii, iar experienţa câştigată se concretizează în noi regiuni din ţară sau în noi specializări. Astfel, o serie de tranzacţii marchează această etapă de consolidare, ce permite creşterea complexităţii serviciilor, abordarea nişelor, dar şi acumularea de economii de scară.
În 2017, consolidarea a vizat şi un jucător din top 10, Polisano, care a fost achiziţionat de liderul pieţei, MedLife. Aceasta a reprezentant achiziţia cu numărul 17 a MedLife, companie listată la bursa de la Bucureşti, care a avut un model de creştere ce a inclus nu numai dezvoltarea organică, dar şi achiziţiile.
Cu toate acestea, piaţa serviciilor medicale private rămâne puternic fragmentată, cu marii jucători concentraţi în Capitală şi cu o ofertă de servicii din zona de ambulatoriu, spital, laborator şi imagistică. Anticipăm că tendinţa de consolidare va continua pe fondul diversificării portofoliului de servicii oferite.
Pe măsură ce jucătorii din healthcare se vor dezvolta şi vor ajunge la o dimensiune atractivă, este de aşteptat ca marile grupuri internaţionale să-şi facă intrarea pe piaţa locală.
În prezent, cu câteva excepţii (Medicover, Spitalul Monza, Affidea), majoritatea investitorilor sunt români, iar Mid Europa este singurul jucător de private equity cu investiţii majoritare în acest sector.
Farma, sub presiunea reglementărilor
Deşi piaţa farmaceutică s-a consolidat şi s-a maturizat în ultimii ani, cadrul de reglementare, fiscalitatea, politica de preţ şi subfinanţarea pun sub semnul incertitudinii perspectivele de dezvoltare şi generează tensiuni între jucători şi autorităţi. Deşi au avut loc concentrări la vârful ierarhiei distribuitorilor şi al farmaciilor, piaţa continuă să fie destul de fragmentată, iar marjele de câştig să se erodeze ca urmare a competiţiei strânse. În acest context, atractivitatea pieţei pentru marii actori globali pe zona de distribuţie rămâne scăzută. Pe termen mai lung, doar printr-o astfel de mutare decisivă va avea loc o reală consolidare care poate duce la majorarea marjelor operaţionale.
O radiografie sumară a pieţei arată că toţi jucătorii, fie că vorbim de producători, distribuitori, farmacii se concentrează asupra politicilor de preţ în lupta de a se menţine şi de a creşte pe piaţă. Evoluţia vânzărilor este în strânsă legătură cu intervenţia pe care o exercită statul asupra preţului pentru medicamentele eliberate pe bază de reţetă, unde a adoptat politica celui mai mic preţ din Europa. Prin urmare, jucătorii încearcă să echilibreze situaţia prin preţuri mai mari practicate la medicamentele eliberate fără prescripţie, cosmetice şi parafarmaceutice. Pe de altă parte, multitudinea producătorilor determină distribuitorii şi farmaciile să pună presiune pe termenii contractuali.
Alături de politica celui mai mic preţ al medicamentelor, asumată strict de programul de guvernare, alţi factori cu implicaţii pe piaţă sunt actualizarea lentă a listei de medicamente compensate, arieratele bugetului, taxa claw-back.
Din aceste cauze, multe companii au retras de pe piaţă medicamente cu prescripţie, devenite nerentabile, pacienţii fiind în final cei mai afectaţi. De asemenea, o altă consecinţă a actualizării cu întârziere a listei de medicamente compensate este numărul foarte mic de tratamente noi, moderne lansate pe piaţă.
Cel mai impredictibil factor de risc rămâne taxa claw-back, care are impact atât asupra producătorilor, cât şi a distribuitorilor. Introdusă ca măsură temporară din cauza dificultăţilor bugetare în perioada crizei, claw-back s-a permanentizat şi are un grad foarte ridicat de imprevizibilitate din cauza modificării trimestriale a procentului datorat. Având în vedere că această taxă este practicată doar în câteva state din UE (de exemplu Polonia şi Bulgaria), ea reprezintă o particularitate şi, implicit, un alt motiv de reţinere din partea jucătorilor de top din distribuţie de a veni pe piaţa românească.
Evoluţiile recente legate de poziţia autorităţilor, intenţiile privind cadrul de reglementare, stabilitatea legislativă şi constrângerile bugetare arată că piaţa farmaceutică va continua să fie una dificilă. Deşi cadrul este mai puţin prietenos decât ar fi de dorit, ne aşteptăm la o creştere organică în continuare a pieţei, cel puţin pe anumite segmente, la noi concentrări şi preluări.
