Planul guvernului de a impozita bacşişul cu 16%, fie ca venit, fie ca profit, este văzut diferit de analiştii financiari, de operatorii din sectorul de hoteluri şi restaurante, de chelneri şi barmani. Cei mai mulţi spun că este un proiect principial bun, dar dificil de pus în practică.
„Principial este greu de combătut justeţea măsurii, deoarece este normal ca toată lumea să plătească taxe şi impozite. Da, personalul din HoReCa are printre cele mai mici salarii din România, însă mai sunt şi alte categorii în aceeaşi situaţie şi ele plătesc impozitul pe întregul lor venit“, spune analistul Aurelian Dochia.
În România, chelnerii şi barmanii sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, respectiv 975 de lei brut (725 de lei net). Bacşişurile rotunjesc însă semnificativ veniturile acestora, în Bucureşti personalul din HoReCa încheind luna cu un salariul de chiar 3.000-4.000 de lei net, mult peste media pe economie de 1.800 de lei.
Acesta este de altfel principalul motiv pentru care tinerii se angajează în acest sector. În restaurantele, barurile şi cafenelele din România există circa 100.000 de salariaţi, dintre care cei mai mulţi lucrează ca ospătari, chelneri, barmani sau picoli.
La o medie de 700-1.000 de lei bacşiş lunar la nivel naţional (în Bucureşti media este mult mai mare decât în provincie, însă cea mai mare concentrare de localuri HoReCa este în Capitală) şi la un total de 100.000 de salariaţi, totalul bacşişurilor s-ar ridica la 70-100 milioane de lei lunar, respectiv 840 mil. lei - 1 mld. lei anual. La un impozit de 16%, veniturile încasate de stat ar fi de 135-160 mil. lei.
„Eu îi îndemnam pe angajaţii noştri să meargă să îşi declare singuri veniturile din bacşişuri la ANAF, pentru că astfel ar fi avut şanse mai mari să obţină un credit de la bancă atunci când mergeau cu fişa fiscală completă (cu bacşişurile declarate - n.red.)“, spune Oprea Bebi, administratorul barurilor Bordello şi Re:publik din centrul vechi.
El recunoaşte însă că cei mai mulţi nu găseau însă motivaţia necesară să facă acest lucru pentru că ar fi pierdut 16% din venit.
„Ştiam de la început, de acum nouă ani, că trebuie să declar veniturile din bacşişuri la final de an la Fisc, însă nu am făcut-o niciodată pentru că nu-mi convenea. Le ascundeam astfel de fiecare dată de controale pentru că pentru noi bacşişul este cel mai important, ajungând să ne tripleze veniturile“, spune Maria, chelner într-un local din centrul istoric al capitalei.
În prezent în HoReCa există două practici în ceea ce priveşte bacşişul, una în care banii se pun la comun pentru a fi împărţiţi la finalul serii între angajaţi, şi o alta în care fiecare îşi „păstrează“ bacşişul pentru el.
