Într-o lume în care trenurile depăşesc fără probleme 300 de kilometri la oră, în România viteza trenurilor de pasageri este în medie de 45 de kilometri la oră, iar o cale ferată rapidă este întrevăzută a fi realizată abia peste 35 de ani. În aceste condiţii, nu mai este nicio speranţă de remediere a situaţiei nici pe temen mediu, pentru că administraţia îşi propune să realizeze un studiu de proiect tehnic pentru linia rapidă abia peste 5-6 ani, în 2020.
„România va dezvolta până în 2050 un traseu de cale ferată de viteză de la vest la sud-est, pentru a răspunde obiectivelor prevăzute în WPT (White Paper of Transport, document al UE care priveşte sistemul de transport – n. red.) de completare a reţelei feroviare de mare viteză. În perioada 2014-2020 se propune realizarea studiilor necesare şi a proiectului tehnic.“ Informaţia este cuprinsă în documentul consultativ privind Progamul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) care, în exerciţiul financiar 2014-2020, înlocuieşte actualul Program Operaţional Sectorial Transport (POS-T) prin care România primeşte bani de la UE pentru infrastructură – 4,5 mld. euro între 2007 şi 2013, din care a luat până acum 1,4 miliarde de euro. În astfel de condiţii, situaţia se deteriorează.
În ultimii patru ani viteza medie de deplasare a trenurilor de pasageri pe calea ferată a crescut cu doar un kilometru pe oră, până la doar 45 de km/oră, în timp ce viteza medie a trenurilor de marfă a ajuns de la 24 de km/oră în 2010 la 28 de kilometri pe oră anul trecut, arată statisticile Ministerului Transporturilor. Aceasta este una dintre cauzele ce au dus la scăderea cererii pentru călătoriile cu trenul. Traficul de pasageri s-a redus cu 30% în 2012 faţă de 2008, potrivit calculelor ZF.
Nici în acest an nu sunt semne că infrastructura feroviară va fi modernizată, în prezent, de exemplu, cei 330 de kilometri dintre Bucureşti şi Tulcea sunt parcurşi în 5 ore şi jumătate, preţul unui bilet dus-întors (75 lei) fiind chiar mai mare decât cel practicat de autocare (70 lei), care parcurg această distanţă în cel mult patru ore şi jumătate.
„Prin ’90 trenurile de pasageri circulau cu o viteză medie de 60 de kilometri la oră iar cele de marfă cu 26 de kilometri la oră, pentru că parcul rulant era mai slab. Acum cauzele pentru care circulă cu viteză redusă s-au schimbat: subfinanţarea cronică a căii ferate este principala cauză. Ideal ar fi să crească viteza de transport pe calea ferată, însă tehnica infrastructurii nu permite, trebuie să se aloce mai mulţi bani pentru întreţinerea infrastructurii, iar în etapa a doua, superioară, să se modernizeze infrastructura“, a spus Victor Bucureanu, preşedin-tele Asociaţiei Transportatorilor Feroviari din România. Mai mult, din cauza vitezei mari de deplasare şi duratei în care ajunge marfa la beneficiarul final, România pierde mult şi la capitolul transport de marfă.
În perioada ianuarie-septembrie anul trecut au fost transportate pe cale ferată 36,2 milioane de tone de marfă, în 2012 volumul total de mărfuri ridicându-se la 55,7 milioane de tone.
„Multă marfă ocoleşte România din cauza infrastructurii precare. Calea ferată este o resursă neexploatată în momentul acesta. Ea e mai mult o frână în acest moment“, spunea Mihnea Ioan, director general al Havi Logistics România, la summitul ZF de Transporturi şi Logistică.
Viteza redusă de transport pe calea ferată determină beneficiarii să aleagă transportul rutier. „Prin 1990 transportam pe calea ferată un milion de tone de marfă zilnic, pentru că se producea mai mult, acum avem circa 200.000 de tone de marfă“, a mai spus Bucureanu.
Piaţa de transport călători pe calea ferată se ridica la circa 500 milioane de euro în 2012, iar cea de transport marfă la circa 700 de milioane de euro.
Piaţa se împarte între operatorul de stat CFR Călători, cu afaceri de 379 milioane de euro, pierderi de 225 milioane de euro şi 13.600 de angajaţi în 2012 şi companiile private Regiotrans, Transferoviar Călători, Regional şi alţi jucători mici cu afaceri de sub jumătate de milion de euro. Piaţa de transport marfă pe calea ferată se împarte între compania de stat CFR Marfă şi mai mulţi jucători privaţi, din care doar cinci companii au afaceri de peste 30 de milioane de euro.
Trebuie implementat un program de reformă feroviară
Durata călătoriei cu trenul pe ruta Bucureşti - Buzău este cu 21 de minute mai mare faţă de acum 80 de ani, iar între Bucureşti şi Constanţa a crescut cu 9 minute după finalizarea modernizărilor, a spus ieri Marcel Boloş, şeful managementului fondurilor externe de la Ministerul Transporturilor.
„Trebuie implementat un program de reformă feroviară. Ştiu că lumea a auzit prea des cuvântul reformă în toate domeniile, dar trebuie să îi anunţ pe colegii de la CFR că nu vom scăpa de această reformă pe care Comisia ne-o solicită, pe bună dreptate. Marea majoritate a ţărilor în analizele făcute de noi, şi m-am uitat la Germania, Franţa, Italia, au aplicat această primă măsură, ca plan de acţiune, de reducere a numărului de kilometri de cale ferată pe care l-au avut în întreţinere. Reducerile au fost interesante, Germania şi Franţa, dacă bine îmi aduc aminte, au redus cam cu 23% lungimea de cale ferată pe care au avut-o în întreţinere, ceea ce presupune că şi noi, în următoarea perioadă, va trebui să trecem la astfel de acţiuni“, a spus Boloş. Ioan Dornescu
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.03.2014
